Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)
1971-10-27 / nr. 6944
Conţinutul invăţămintului de partid la nivelul exigenţelor etapei actuale în ansamblul problemelor actuale ce se află în centrul activităţii organelor şi organizaţiilor de partid, un loc important îl ocupă organizarea invăţămintului de partid, pregătirea deschiderii noului an de studiu. Efervescenţa politică stimulată de dezbaterea aprofundată a programului adoptat de partid pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, a muncii de educare marxist-vleninistă a membrilor de partid şi a celorlalţi oameni ai muncii, a determinat în toate organizaţiile de partid din judeţul nostru o reevaluare — în sensul unei mai juste aprecieri — a rolului ce revine fiecărui mijloc de influenţare a conştiinţei oamenilor. In acest context a fost reliefată însemnătatea deosebită a invăţămintului de partid ca instrument principal, menit să contribuie în măsură sporită la cunoaşterea de către fiecare comunist a fundamentelor politicii interne şi externe a partidului, la ridicarea nivelului conştiinţei comuniste. Organizind învăţămintul de partid pe baza instrucţiunilor aprobate de Secretariatul C.C. al P.C.R., biroul comitetului judeţean de partid îndrumă organele şi organizaţiile de partid să acorde principala atenţie asigurării unui conţinut corespunzător in activitatea cursurilor de partid, la nivelul cerinţelor şi exigenţelor sporite ale etapei actuale, aşa cum sînt ele GHEORGHE MARINESCU secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. trasate în documentele de partid, în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Preocuparea pentru a asigura conţinutul corespunzător dezbaterilor din cursurile de învăţămînt va trebui să fie înţeleasă ca o sarcină de prim ordin nu ca pînă acum cînd adesea doar s-a vorbit despre necesitatea de a imprima invăţămintului o eficienţă sporită, o calitate cit mai înaltă a expunerilor şi dezbaterilor, în practică însă ele rămîneau simple deziderate. Amploarea şi ■ profunzimea programului de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, educarea marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii — măsuri de o însemnătate esenţială pentru însuşi mersul înainte al societăţii noastre, pentru continuarea procesului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate — ne obligă să adoptăm o optică nouă asupra sarcinilor noastre în domeniul muncii ideologice şi — bineînţeles — să acţionăm altfel decit pînă acum, cu mai multă exigenţă, cu mai multă eficienţă. Aceasta înseamnă, in primul rînd, sa lichidăm o serie de mentalităţi învechite, manifestate la unii membri ai comitetelor de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază, care subapreciind rolul propagandei de partid, uneori nici nu organizau cercuri şi cursuri de învăţămînt, sau — ceea ce era tot atît de grav, sau chiar mai grav — le organizau în mod formal, de mîntuită, în asemenea „forme de studiu“, fie că nu se desfăşoară nici o activitate în tot cursul anului de învăţămînt, fie că ceea ce se întîmpla acolo transforma învăţămîntul într-o povară pentru membrii de partid. Aşa de pildă, anul trecut, la întreprinderea „Borangicul“ din Mihăileşti cercul de studiere a Statutului P.C.R. a figurat doar în evidenţe, fără să aibă nici o activitate, iar la întreprinderea agricolă de stat din aceeaşi localitate n-a fost organizată nici o formă de învăţămînt. De asemenea, cercurile de construcţie de partid la nivelul comunelor Călugăreni, Spanţov, precum şi cele din unele SMA şi IAS s-au limitat la foarte puţine activităţi. Deşi izolate, asemenea cazuri au dovedit existenţa unor serioase fisuri în munca noastră de propagandă şi împotriva cărora plenara din septembrie a.c. a Comitetului judeţean de partid a luat o atitudine combativă şi hotărită, stabilind măsuri care să împiedice menţinerea sau repetarea unor astfel de lipsuri. Mult mai frecvente au fost situaţiile cînd lipsa de preocupare din partea organelor de partid pentru conţinutul invăţămintului sau slaba pregătire şi orientare a unor propagandişti a determinat ca expunerile şi dezbaterile să se desfăşoare la un nivel scăzut, sa îmbrace un caracter tehnicist, să repete teze de mult cunoscute, cu caracter general, fără nici o legătură cu actualitatea zilelor noastre, cu preocupările concrete şi actuale ale partidului, ale organizaţiei respective, ale colectivului de muncă în cadrul căruia era organizat cursul. O asemenea „concepţie“ asupra învăţămîntului, o asemenea „manieră“ de a desfăşura activitatea in cursurile invăţămintului de (Continuare în pag. a 3-a) LA COMPLEXUL INTERCOOPERATIST IZVOARELE Azi recunoaşteri realiste. Pe cînd însă redresarea situaţiei ? • DE CE AU SECAT „IZVOARELE" OPTIMISMULUI • ÎN DUBLA SITUAŢIE DE DEBITORI ŞI CREDITORI: AMBELE PĂRŢI • ARBITRAJUL VA GĂSI VINOVAŢI; SOLUŢII — CEI DIRECT INTERESAŢI Se poate spune că d in ciuda unor greutăţi, inerente oricărui început cutezător — Complexul intercooperatist de porcine Izvoarele a intrat în actualitatea economică a judeţului într-o „zodie“ optimistă. La sfîrşitul lunii septembrie populările erau cu aproape 2 000 de animale în avans faţă de prevederile iniţiale. Era de aşteptat, deci, ca asemenea realizare să fie consolidată, dacă nu chiar sporită. De altfel, medicul veterinar Gheorghe Manea, directorul complexului, este de părere că avansul la populări putea să atingă la sfîrşitul anului o cifră mobilizatoare : 3 000 de porci, ceea ce ar fi însemnat cîteva milioane de lei venituri în plus. Azi, judecind mersul lucrărilor pe şantier şi situaţia destul de precară a furajelor, directorul complexului recunoaşte faptul că „izvoarele“ optimismului de la început au cam secat. „ Suntem nevoiţi să înghesuim animalele într-un spaţiu limitat, să apelăm la soluţii provizorii şi — de ce n-am recunoaşte — riscante. Constructorii nu au respectat graficul de dare în folosinţă a obiectivelor. Dacă aveam gata în termen măcar încă o hală de gestaţie ! Un reprezentant al Trustului judeţean de construcţii, ing. Ion Simu, şeful serviciului producţie din Şantierul Bucureşti, era la Izvoarele, îl invităm în discuţia despre grafice, despre termene. — Graficul? Este o formalitate. Cum poţi stabili termene de vreme ce nu ai la îndemînă documentaţie tehnică, materiale, amplasamente sigure ! Apoi să nu uităm de viciile unor soluţii, cum ar fi amenajările de clădiri existente, prevedere ce s-a dovedit ulterior ineficientă şi, deci, s-a renunţat la ea. Acum stăm pe loc din cauza, deficitului de material pentru învelit. Magazia de furaje va fi de asemenea serios întîrziată pentru că nici măcar terenul nu a fost pregătit, iar staţia de măciniş abia a ajuns în stadiul proiectării. Mai departe, cum putem noi să atacăm hala de îngrăşare prevăzută în locul unor construcţii ale C.A.P., cînd nici pînă azi nu s-au terminat demolările (!?). Ceea ce am reţinut din confruntarea părţilor este, în primul rînd, faptul că-şi atribuie reciproc învinuiri şi, de fapt, au dreptate atît executanţii cît şi beneficiarii. Ambele părţi au ajuns în dubla situaţie de debitori şi creditori unul faţă de altuL — Asociaţia pierde patru milioane din cauza neexecutării la timp a unor construcţii de strictă utilitate şi de aceea ne-am adresat arbitrajului de stat, spune directorul complexului. — Şantierul a apelat la credite de stat pentru că beneficiarul nu a plătit costul lucrărilor executate, zice ing. Simu. — ...Executate în ordinea în care-i convine constructorului pentru realizarea valorică a planului, îi dă replica directorul. Din economie de spaţiu nu du ceri pînă la sfîrşit acest schimb de replici nu lipsite de un ton polemic. în orice caz, arbitrajul va cîntări, în lumina legii, vinovăţia fiecăruia, dar nu de la acest for sunt de aşteptat măsurile cuvenite pentru redresarea activităţii pe şantier şi în complex. Această chestiune ţine numai şi numai de competenţa factorilor direct interesaţi. Şirul greutăţilor începutului in GH. TAPTRDEA (Continuare in pag. a 3-a) proletari din toate tarile, uniti-va! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C. R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII Nr. 6944 Miercuri 27 octombrie 1971 4 pagini 30 bani Din LEGEA PRIVIND PLANUL CINCINAL PE ANII 1971—1975, recent aprobată de Marea Adunare Naţională, se desprind prevederi majore privind dezvoltarea economico-socială a patriei noastre socialiste. Ramurile principale ale economiei cunosc în această perioadă ritmuri înalte de dezvoltare. Producţia globală industrială va spori într-un ritm mediu anual de 11—12 la sută, iar producţia globală agricolă în anii 1971—1975 — media perioadei — va creşte cu 36—49 la sută, faţă de media anilor 1966—1970. în cadrul producţiei globale agricole ponderea principală o vor avea cerealele. GRIUL, PORU PVBUL ŞI CELELALTE CULTURI DEREALIERE, prin folosirea cu maximum de eficienţă a fondului funciar, şi, în special, terenul arabil ,utilizarea integrală a suprafeţelor planificate, amplasarea judicioasa a culturilor şi prin folosirea raţională a îngraşamintele chimice şi a celorlalte mijloace puse la dispoziţia agriculturii de către stat, VOR CONTRIBUI IN MEDIE, IN FIECARE AN DIN ACTUALUL CINCINAL, LA PRODUCŢIA GLOBALĂ AGRICOLĂ CU 16.300 — 17.450 MII TONE CEREALE. Aşa cum s-a precizat în repetate rînduri în documentele partidului nostru, baza materiala, aflată în continuă dezvoltare, pusă la dispoziţia agriculturii şi folosită la întreaga ei capacitate este în măsură să asigure sporuri înalte de producţie pe fiecare unitate de suprafaţa. Cuvîntarea to stiDispunem de condiţii pedoclimatice ideale • SAMINTA DE CALITATE — NUMAI DIN SOIURI DE ÎNALTA PRODUCTIVITATE • STRUCTURA PREMERGĂTOARELOR E OPTIMA • TNGRĂȘĂMINTELE CHIMICE AU ÎNTÎRZIAT, DEFICITUL DIN TOAMNĂ SE VA RECUPERA PRIN ADMINISTRAREA FAZIALA A AZOTATULUI DE AMONIU, TN TIMPUL IERNII • LA RECOLTARE, MECANIZAREA TREBUIE SA RĂSPUNDĂ CU MAI MULTA PROMPTITUDINE PENTRU STRÂNGEREA ÎNTREGII PRODUCŢII, FARA NICI UN FEL DE PIERDERI. In unităţile agricole cooperatiste din Lunca Dunării, aşa cum ne spuneau numeroşi specialişti, condiţiile pedoclimatice pentru cultura griului sunt deosebit de favorabile. La Vedea, cooperativa agricolă a obţinut în acest an o producţie medie de grîu, pe întreaga suprafaţă, de 3 300 kg. la hectar. Şi unităţile din jur, cum ar fi cooperativele agricole Malu, Găujani şi Pietrişu dispun de condiţii asemănătoare, iar producţiile obţinute au fost destul de apropiate de cele ale cooperatorilor de la Vedea. Aplicînd în practică indicaţiile desprinse, din scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, specialiştii, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din cadrul consiliului intercooperatist Vedea au reuşit în această toamnă să efectueze lucrări la un înalt,nivel agrotehnic, să respecte întocmai tehnologia culturii griului. Acest lucru constituie de acum o garanţie pentru recolta anului viitor. La cooperativa agricolă din satul PIETRIŞU, din discuţiile purtate cu factorii de răspundere, cu specialiştii şi cu numeroşi ţărani cooperatori şi mecanizatori s-a desprins ideea că cele 300 de hectare cultivate cu grîu, prin lucrările efectuate, prin sămînţa încorporată în sol sunt în măsură să depăşească cu mult producţia din acest an — 2 660 kg. grîu la hectar. „Dacă avem în vedere faptul că pe o suprafaţă de 40 ha. ne spune Stan Tache, preşedintele cooperativei, am realizat o producţie de peste 4 000 kg. grîu la hectar, prin lucrările de cea mai bună calitate efectuate de mecanizatorii ce deservesc cooperativa noastră, prin soiul cultivat şi structura premergătoarelor, putem spune că într-un an agricol normal realizarea unei producţii care să ne permită obţinerea „Ordinului Muncii” clasa I este perfect posibilă în unitatea noastră. Ca argumente în susţinerea acestei idei mai aducem şi faptul că fertilizarea solului s-a făcut pe întreaga suprafaţă cu cite 200 kg. superfosfat şi 100 kg. azotat de amoniu la hectar. In primă- C. CARTARESCU (Continuare în pag. a 3-a) „Fructoni!"-Giurgiu. Inginera Dorina Tocacî, controlînd calitatea produselor OBLIGAŢIILE IA EXPORT. EXEMPLAR ÎNDEPLINITE Elasticitate şi operativitate în satisfacerea cerinţelor beneficiarilor INDUSTRIA LOCALĂ ARE POSIBILITĂŢI ŞI TREBUIE să-şi Îndeplinească sarcinile în acest domeniu Industriei locale din judeţul Ilfov îi revin sarcini importante la export. Datorită eforturilor depuse pentru înfăptuirea indicaţiilor date de către conducerea partidului cu privire la acest compartiment al activităţii economice, producţia pentru export a întreprinderilor de industrie locală din judeţ a crescut continuu, ajungînd să fie în acest an de 3 ori mai mare decît în 1965. Aşa cum sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la consfătuirea consacrată comerţului exterior, ASIGURAREA EXPORTULUI CU MĂRFURI CORESPUNZĂTOARE SE HOTĂRĂŞTE ÎN PRIMUL RÎND ÎN PRODUCŢIE, ÎN UNITAJILE PRODUCĂTOARE. — în acest sens — ne-a declarat rcv. ing. Vasile Goglea, directorul Direcţiei judeţene a industriei locale, am organizat şi dezvoltat noi secţii de producţie, am urmărit diversificarea sortimentelor, atrăgînd la realizarea produselor destinate exportului maiştri şi lucrători competenţi, inventivi. Am putea spune că la ora actuală punctul nostru forte la export îl, constituie producţia de covoare. întreprinderile noastre execută şi livrează pe piaţa externă peste 60 la sută din producţia totală de covoare realizată de industria locală din întreaga ţară. în acelaşi timp livrăm beneficiarilor de peste hotare fulare, baticuri, eşarfe, şaluri, basmale, cămăşi, rochii, unele articole din mase plastice, produse metalice şi de marochinărie, corturi, saci de dormit şi altele. — Sarcinile pentru export sint in acest an mult mai mari decît în anii precedenţi. Din datele centralizate insă la Direcţia judeţeană de statistică reiese că pe primele 9 luni planul de livrări pentru piaţa externă a fost realizat în proporţie de 97,5 la sută. Cum se explică această situaţie ? — Există rezultate diferite de la o întreprindere la alta, de la o secţie la alta. Unele au reuşit să depăşească planul, altele se prezintă cu rămîneri în urmă. Merită să scoatem în evidenţă modul exemplar cum îşî îndeplinesc sarcinile colectivele secţiilor de covoare de la Giurgiu, Vedea, Ţigăneşti şi Manasia care au îndeplinit planul în proporţie de 146 la sută. De asemenea, realizări deosebite au obţinut şi colectivele secţiilor din Măgura şi Tîncăbeşti (la fulare, eşarfe, baticuri), secţiile de confecţii şi mase plastice din Giurgiu, marochinărie Hrăneşti, metalurgie Tîncăbeşti. Dacă privim însă rezultatele pe întreprinderi, constatăm T. DAMIAN (Continuare in pag. a 3-a) Cincinalul 1971-1975 VAST PROGRAM AL MUNCII CREATOARE, AL ÎNFLORIRII PATRIEI SOCIALISTE A orăşului Nicolae Ceauşescu, rostită la adunarea populară din piaţa Obor, cu prilejul Zilei recoltei, va stimula în continuare spiritul de iniţiativă al organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, al tuturor lucrătorilor de pe ogoare. Unităţile agricole socialiste din judeţul Ilfov, profilate în marea lor majoritate pe producţia de cereale, şi-au manifestat deplina adeziune la iniţiativa biroului Comitetului judeţean de partid, de a realiza în anii următori producţii superioare de cereale, ajungînd la 4.500 kg. grîu la hectar. În felul acesta agricultura judeţului Ilfov, atît cea de stat cit şi cea cooperatistă, îşi va aduce din plin contribuţia la crearea unui volum cît mai mare de cereale şi de alte produse agroalimentare de mare valoare nutritivă, va contribui la înflorirea patriei noastre socialiste, Republica Socialistă România. _ I I I i Hi Mi M Mnsan R Un util schimb de experienţa la Liceul nr. 2 din Giurgiu Organizarea şi funcţionarea cabinetului de ştiinţe sociale Mergind pe linia transpunerii în viaţă a măsurilor adoptate de conducerea superioară de partid cu privire la îmbunătăţirea conţinutului politico-ideologic al procesului instructiv-educativ, la sugestia Secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid şi cu sprijinul Inspectoratului şcolar judeţean, ieri, 26 octombrie, a avut loc la Liceul nr. 2 din municipiul Giurgiu, un util schimb de experienţă privind organizarea şi desfăşurarea activităţii cabinetului de ştiinţe sociale, asigurarea unui sistem unitar al predării ştiinţelor sociale in liceu. La schimbul de experienţă au participat profesorii de ştiinţe sociale din liceele judeţului nostru, precum şi directorii acestor licee. De asemenea, au luat parte activişti ai Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului municipal Giurgiu al P.C.R., reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar judeţean. Lecţia inaugurală în cabinetul de ştiinţele sociale de la liceul nr. 2 a fost ţinută, la obiectul Economie politică (anul III), de profesoara Ilariana Enache. In cadrul discuţiilor, participanţii au subliniat utilitatea schimbului de experienţă organizat şi necesitatea infiin- ţării în fiecare liceu a unui cabinet de ştiinţe sociale. La încheierea schimbu lui de experienţă a luat cuvîntul ton. Radu Mocanu, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean. 11 ADUNAREA GENERALĂ A HOTĂRÂT RESTABILIREA DREPTURILOR REPUBLICII POPULARE CHINEZE LA O.N.U. NEW YORK 26. — Trimisul special Agerpres, C. Alexandroaie, transmite : Luni noaptea, plenara Adunării Generale a, O.N.U. a adoptat cu 76 de voturi, contra 35 şi 17 abţineri, proiectul de rezoluţie supus de 23 de state, printre care şi România, privitor la „restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite" şi expulzarea din acest for internaţional a emisarilor danbaisişti care, timp de peste două decenii, au ocupat în mod ilegal şi abuziv locul Chinei populare în O.N.U. In proiectul de rezoluţie menţionat, devenit prin acest vot hotărîre a prenumului Adunării Generale, şi transmis în aceeaşi noapte prin telex ministrului afacerilor externe al R. P. Chineze de către secretarul general al O.N.U., U Thant, se subliniază următoarele : ..ADUNAREA GENERALĂ, Reamintind principiile Cartei Naţiunilor Unite, Avînd în vedere că restaurarea drepturilor legitime ale R. P. (Continuare in pag. a IV-a)