Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-27 / nr. 6944

Conţinutul invăţămintului de partid la nivelul exigenţelor etapei actuale în ansamblul problemelor actua­le ce se află în centrul activităţii organelor şi organizaţiilor de partid, un loc important îl ocupă organi­zarea invăţămintului de partid, pre­gătirea deschiderii noului an de studiu. Efervescenţa politică stimulată de dezbaterea aprofundată a progra­mului adoptat de partid pentru îm­bunătăţirea activităţii politico-ideo­­logice, a muncii de educare mar­­xist-vleninistă a membrilor de partid şi a celorlalţi oameni ai muncii, a determinat în toate organizaţiile de partid din judeţul nostru o re­evaluare — în sensul unei mai juste aprecieri — a rolului ce re­vine fiecărui mijloc de influenţare a conştiinţei oamenilor. In acest context a fost reliefată însemnăta­tea deosebită a invăţămintului de partid ca instrument principal, me­nit să contribuie în măsură spo­rită la cunoaşterea de către fie­care comunist a fundamentelor po­liticii interne şi externe a parti­dului, la ridicarea nivelului con­ştiinţei comuniste. Organizind învăţămintul de partid pe baza instrucţiunilor apro­bate de Secretariatul C.C. al P.C.R., biroul comitetului judeţean de partid îndrumă organele şi organi­zaţiile de partid să acorde princi­pala atenţie asigurării unui conţi­nut corespunzător in activitatea cursurilor de partid, la nivelul ce­rinţelor şi exigenţelor sporite ale etapei actuale, aşa cum sînt ele GHEORGHE MARINESCU secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. trasate în documentele de partid, în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Preocuparea pentru a asigura conţinutul corespunzător dezbaterilor din cursurile de învă­­ţămînt va trebui să fie înţeleasă ca o sarcină de prim­ ordin nu ca pînă acum cînd adesea doar s-a vorbit despre necesitatea de a im­prima invăţămintului o eficienţă sporită, o calitate cit mai înaltă a expunerilor şi dezbaterilor, în practică însă ele rămîneau simple deziderate. Amploarea şi ■ profunzimea pro­gramului de măsuri privind îmbu­nătăţirea activităţii politico-ideolo­­gice, educarea marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oa­menilor muncii — măsuri de o însemnătate esenţială pentru însuşi mersul înainte al societăţii noas­tre, pentru continuarea procesului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate — ne obli­gă să adoptăm o optică nouă asu­pra sarcinilor noastre în domeniul muncii ideologice şi — bineînţeles — să acţionăm altfel decit pînă acum, cu mai multă exigenţă, cu mai multă eficienţă. Aceasta înseamnă, in primul rînd, sa lichidăm o serie de mentalităţi învechite, manifestate la unii mem­bri ai comitetelor de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază, care subapreciind rolul propagan­dei de partid, uneori nici nu or­ganizau cercuri şi cursuri de în­­văţămînt, sau — ceea ce era tot atît de grav, sau chiar mai grav — le organizau în mod formal, de m­întuit­ă, în asemenea „forme de studiu“, fie că nu se desfăşoară nici o activitate în tot cursul anu­lui de învăţămînt, fie că ceea ce se întîmpla acolo transforma învă­­ţămîntul într-o povară pentru membrii de partid. Aşa de pildă, anul trecut, la întreprinderea „Bo­­rangicul“ din Mihăileşti cercul de studiere a Statutului P.C.R. a fi­gurat doar în evidenţe, fără să aibă nici o activitate, iar la între­prinderea agricolă de stat din ace­eaşi localitate n-a fost organizată nici o formă de învăţămînt. De asemenea, cercurile de construcţie de partid la nivelul comunelor Că­­lugăreni, Spanţov, precum şi cele din unele SMA şi IAS s-au limi­tat la foarte puţine activităţi. Deşi izolate, asemenea cazuri au dove­dit existenţa unor serioase fisuri în munca noastră de propagandă şi împotriva cărora plenara din septembrie a.c. a Comitetului ju­deţean de partid a luat o atitu­dine combativă şi hotărită, stabi­lind măsuri care să împiedice men­ţinerea sau repetarea unor astfel de lipsuri. Mult mai frecvente au fost si­tuaţiile cînd lipsa de preocupare din partea organelor de partid pentru conţinutul invăţămintului sau slaba pregătire şi orientare a unor propagandişti a determinat ca expunerile şi dezbaterile să se desfăşoare la un nivel scăzut, sa îmbrace un caracter tehnicist, să repete teze de mult cunoscute, cu caracter general, fără nici o legă­tură cu actualitatea zilelor noastre, cu preocupările concrete şi actuale ale partidului, ale organizaţiei res­pective, ale colectivului de muncă în cadrul căruia era organizat cursul. O asemenea „concepţie“ a­­supra învăţămîntului, o asemenea „manieră“ de a desfăşura activita­tea in cursurile invăţămintului de (Continuare în pag. a 3-a) LA COMPLEXUL INTERCOOPERATIST IZVOARELE Azi recunoaşteri realiste. Pe cînd însă redresarea situaţiei ? • DE CE AU SECAT „IZVOARELE" OPTIMISMULUI • ÎN DUBLA SITUAŢIE DE DEBITORI ŞI CREDITORI: AMBELE PĂRŢI • ARBITRAJUL VA GĂSI VINOVAŢI; SOLUŢII — CEI DIRECT INTERESAŢI Se poate spune că d in­ ciuda unor greutăţi, inerente oricărui în­ceput cutezător — Complexul in­­tercooperatist de porcine Izvoarele a intrat în actualitatea economică a judeţului într-o „zodie“ optimis­tă. La sfîrşitul lunii septembrie populările erau cu aproape 2 000 de animale în avans faţă de prevede­rile iniţiale. Era de aşteptat, deci, ca asemenea realizare să fie con­solidată, dacă nu chiar sporită. De altfel, medicul veterinar Gheorghe Manea, directorul com­plexului, este de părere că avansul la populări putea să atingă la sfîr­şitul anului o cifră mobilizatoare : 3 000 de porci, ceea ce ar fi în­semnat cîteva­ milioane de lei ve­nituri în plus. Azi, judecind mersul lucrărilor pe şantier şi situaţia destul de pre­cară a furajelor, directorul com­plexului recunoaşte faptul că „iz­voarele“ optimismului de la început au cam secat. „ Suntem­ nevoiţi să înghesuim animalele într-un spaţiu limitat, să apelăm la soluţii provizorii şi — de ce n-am recunoaşte — riscante. Constructorii nu au respectat gra­ficul de dare în folosinţă a obiec­tivelor. Dacă aveam gata în ter­men măcar încă o hală de gesta­ţie ! Un reprezentant al Trustului ju­deţean de construcţii, ing. Ion Simu, şeful serviciului producţie din Şantierul Bucureşti, era­­ la Iz­voarele, îl invităm în discuţia des­pre grafice, despre termene. — Graficul? Este o formalitate. Cum poţi stabili termene de vreme ce nu ai la îndemînă documentaţie tehnică, materiale, amplasamente sigure ! Apoi să nu uităm de vici­ile unor soluţii, cum ar fi ame­najările de clădiri existente, pre­vedere ce s-a dovedit ulterior ine­ficientă şi, deci, s-a renunţat la ea. Acum stăm pe loc din cauza, defi­citului de material pentru în­velit. Magazia de furaje va fi de asemenea serios întîr­­ziată pentru că nici măcar terenul nu a fost pregătit, iar staţia de măciniş abia a ajuns în stadiul proiectării. Mai departe, cum putem noi să atacăm hala de îngrăşare prevăzută în locul unor construcţii ale C.A.P., cînd nici pînă azi nu s-au terminat demolă­rile (!?). Ceea ce am reţinut din confrun­tarea părţilor este, în primul rînd, faptul că-şi atribuie reciproc învi­nuiri şi, de fapt, au dreptate atît executanţii cît şi beneficiarii. Am­bele­­ părţi au ajuns în dubla si­tuaţie de debitori şi creditori unul faţă de altuL — Asociaţia pierde patru mili­oane din cauza neexecutării la timp a unor construcţii de strictă utilitate şi de aceea ne-am adre­sat arbitrajului de stat, spune di­rectorul complexului. — Şantierul a apelat la credite de stat pentru că beneficiarul nu a plătit costul lucrărilor executate, zice ing. Simu. — ...Executate în ordinea în ca­­re-i convine constructorului pentru realizarea valorică a planului, îi dă replica directorul. Din economie de spaţiu nu du­ ceri pînă la sfîrşit acest schimb de replici nu lipsite de un ton polemic. în orice caz, arbitrajul va cîntări, în lumina legii, vinovăţia fiecăruia, dar nu de la acest for sunt de aşteptat măsurile cuvenite pentru redresarea activităţii pe şan­tier şi în complex. Această ches­tiune ţine numai şi numai de com­petenţa factorilor direct interesaţi. Şirul greutăţilor începutului in GH. TAPTRDEA (Continuare in pag. a 3-a) proletari din toate tarile, uniti-va! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C. R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII Nr. 6944 Miercuri 27 octombrie 1971 4 pagini 30 bani Din LEGEA PRIVIND PLANUL CINCINAL PE ANII 1971—1975, recent aprobată de Marea Adu­nare Naţională, se desprind pre­vederi majore privind dezvoltarea economico-socială a patriei noas­tre socialiste. Ramurile principale ale economiei cunosc în această perioadă ritmuri înalte de dez­voltare. Producţia globală indus­trială va spori într-un ritm mediu anual de 11—12 la sută, iar pro­ducţia globală agricolă în anii 1971—1975 — media perioadei — va creşte cu 36—49 la sută, faţă de media anilor 1966—1970. în cadrul producţiei globale a­­gricole ponderea principală o vor avea cerealele. GRIUL, PORU­ PV­BUL ŞI CELELALTE CULTURI DE­REALIERE, prin folosirea cu ma­ximum de eficienţă a fondului fun­ciar, şi, în special, terenul ara­bil ,utilizarea integrală a supra­feţelor planificate, amplasarea ju­dicioasa a culturilor şi prin folo­sirea raţională a îngraşamintele chimice şi a celorlalte mijloace puse la dispoziţia agriculturii de către stat, VOR CONTRIBUI IN MEDIE, IN FIECARE AN DIN AC­TUALUL CINCINAL, LA PRODUC­ŢIA GLOBALĂ AGRICOLĂ CU 16.300 — 17.450 MII TONE CE­REALE. Aşa cum s-a precizat în repe­tate rînduri în documentele parti­dului nostru, baza materiala, afla­tă în continuă dezvoltare, pusă la dispoziţia agriculturii şi folo­sită la întreaga ei capacitate este în măsură să asigure sporuri înal­te de producţie pe fiecare uni­tate de suprafaţa. Cuvîntarea to­ s­tiDispunem de condiţii pedoclimatice ideale • SAMINTA DE CALITATE — NUMAI DIN SOIURI DE ÎNALTA PRODUCTIVITATE • STRUCTURA PREMERGĂTOARELOR E OP­TIMA • TNGRĂȘĂMINTELE CHIMICE AU ÎNTÎRZIAT, DEFICITUL DIN TOAMNĂ SE VA RECUPERA PRIN ADMINISTRAREA FAZIALA A AZOTATULUI DE AMONIU, TN TIMPUL IERNII • LA RECOL­TARE, MECANIZAREA TREBUIE SA RĂSPUNDĂ CU MAI MULTA PROMPTITUDINE PENTRU STRÂNGEREA ÎNTREGII PRODUCŢII, FARA NICI UN FEL DE PIERDERI. In unităţile agricole cooperatiste din Lunca Dunării, aşa cum ne spuneau numeroşi specialişti, con­diţiile pedoclimatice pentru cultura griului sunt deosebit de favorabile. La Vedea, cooperativa agricolă a obţinut în acest an o producţie me­die de grîu, pe întreaga suprafaţă, de 3 300 kg. la hectar. Şi unităţile din jur, cum ar fi cooperativele a­­gricole Malu, Găujani şi Pietrişu dispun de condiţii asemănătoare, iar producţiile obţinute au fost des­tul de apropiate de cele ale coope­ratorilor de la Vedea. Aplicînd în practică indicaţiile desprinse, din scrisoarea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­neral al partidului, specialiştii, me­canizatorii şi ţăranii cooperatori din cadrul consiliului intercooperatist Vedea au reuşit în această toamnă să efectueze lucrări la un înalt,ni­vel agrotehnic, să respecte întocmai tehnologia culturii griului. Acest lu­cru constituie de acum o garanţie pentru recolta anului viitor. La cooperativa agricolă din satul PIETRIŞU, din discuţiile purtate cu factorii de răspundere, cu specialiş­tii şi cu numeroşi ţărani coopera­tori şi mecanizatori s-a desprins i­­deea că cele 300 de hectare cultivate cu grîu, prin lucrările efectuate, prin sămînţa încorporată în sol sunt în măsură să depăşească cu mult producţia din acest an — 2 660 kg. grîu la hectar. „Dacă avem în ve­dere faptul că pe o suprafaţă de 40 ha. ne spune Stan Tache, preşe­dintele cooperativei, am realizat o producţie de peste 4 000 kg. grîu la hectar, prin lucrările de cea mai bună calitate efectuate de mecani­zatorii ce deservesc cooperativa noastră, prin soiul cultivat şi struc­tura premergătoarelor, putem spune că într-un an agricol normal reali­zarea unei producţii care să ne per­mită obţinerea „Ordinului Muncii” clasa I este perfect posibilă în uni­tatea noastră. Ca argumente în sus­ţinerea acestei idei mai aducem şi faptul că fertilizarea solului s-a fă­cut pe întreaga suprafaţă cu cite 200 kg. superfosfat şi 100 kg. azo­tat de amoniu la hectar. In primă- C. CARTARESCU (Continuare în pag. a 3-a) „Fructoni!"-Giurgiu. Inginera Dorina Tocacî, controlînd calitatea produselor OBLIGAŢIILE IA EXPORT. EXEMPLAR ÎNDEPLINITE Elasticitate şi operativitate în satisfacerea cerinţelor beneficiarilor INDUSTRIA LOCALĂ ARE POSIBILITĂŢI ŞI TREBUIE să-şi Îndeplinească sarcinile în acest domeniu Industriei locale din judeţul Ilfov îi revin sarcini importante la export. Datorită eforturilor depuse pentru înfăptuirea indica­ţiilor date de către conducerea partidului cu privire la acest com­partiment al activităţii economice, producţia pentru export a între­prinderilor de industrie locală din judeţ a crescut continuu, ajun­gînd să fie în acest an de 3 ori mai mare decît în 1965. Aşa cum sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la consfătuirea consa­crată comerţului exterior, ASIGURAREA EXPORTULUI CU MĂR­FURI CORESPUNZĂTOARE SE HOTĂRĂŞTE ÎN PRIMUL RÎND ÎN PRODUCŢIE, ÎN UNITAJILE PRODUCĂTOARE. — în acest sens — ne-a declarat rcv. ing. Vasile Goglea, directorul Direcţiei judeţene a industriei lo­cale, am organizat şi dezvoltat noi secţii de producţie, am urmărit di­versificarea sortimentelor, atră­­gînd la realizarea produselor des­tinate exportului maiştri şi lucră­tori competenţi, inventivi. Am pu­tea spune că la ora actuală punc­tul nostru forte la export îl, con­stituie producţia de covoare. în­treprinderile noastre execută şi li­vrează pe piaţa externă peste 60 la sută din producţia totală de co­voare realizată de industria locală din întreaga ţară. în acelaşi timp livrăm beneficiarilor de peste ho­tare fulare, baticuri, eşarfe, şaluri, basmale, cămăşi, rochii, unele arti­cole din mase plastice, produse metalice şi de marochinărie, cor­turi, saci de dormit şi altele. — Sarcinile pentru export sint in acest an mult mai mari decît în anii precedenţi. Din datele cen­tralizate insă la Direcţia judeţeană de statistică reiese că pe primele 9 luni planul de livrări pentru piaţa externă a fost realizat în proporţie de 97,5 la sută. Cum se explică această situaţie ? — Există rezultate diferite de la o întreprindere la alta, de la o secţie la alta. Unele au reuşit să depăşească planul, altele se pre­zintă cu răm­îneri în urmă. Merită să scoatem în evidenţă modul e­­xemplar cum îşî îndeplinesc sarci­nile colectivele secţiilor de covoare de la Giurgiu, Vedea, Ţigăneşti şi Manasia care au îndeplinit planul în proporţie de 146 la sută. De a­­semenea, realizări deosebite au ob­ţinut şi colectivele secţiilor din Măgura şi Tîncăbeşti (la fulare, eşarfe, baticuri), secţiile de con­fecţii şi mase plastice din Giurgiu, marochinărie Hrăneşti, metalurgie Tîncăbeşti. Dacă privim însă rezul­tatele pe întreprinderi, constatăm T. DAMIAN (Continuare in pag. a 3-a) Cincinalul 1971-1975 VAST PROGRAM AL MUNCII CREATOARE, AL ÎNFLORIRII PATRIEI SOCIALISTE A orăşului Nicolae Ceauşescu, ros­tită la adunarea populară din piaţa Obor, cu prilejul Zilei re­coltei, va stimula în continuare spiritul de iniţiativă al organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, al tuturor lucrătorilor de pe ogoare. Unităţile agricole socialiste din judeţul Ilfov, profilate în marea lor majoritate pe producţia de ce­reale, şi-au manifestat deplina a­­deziune la iniţiativa biroului Co­mitetului judeţean de partid, de a realiza în anii următori producţii superioare de cereale, ajungînd la 4.500 kg. grîu la hectar. În fe­lul acesta agricultura judeţului Il­fov, atît cea de stat cit şi cea co­operatistă, îşi va aduce din plin contribuţia la crearea unui volum cît mai mare de cereale şi de alte produse agroalimentare de mare valoare nutritivă, va contribui la înflorirea patriei noastre socia­liste, Republica Socialistă Ro­mânia. _ I I I i Hi Mi M Mnsan R Un util schimb de experienţa la Liceul nr. 2 din Giurgiu Organizarea şi funcţionarea cabinetului de ştiinţe sociale Mergind pe linia transpunerii în via­ţă a măsurilor adop­tate de conducerea superioară de partid cu privire la îmbu­nătăţirea conţinutu­lui politico-ideologic al procesului in­­structiv-educativ, la sugestia Secţiei de propagandă a Co­mitetului judeţean de partid şi cu spri­jinul Inspectoratului şcolar judeţean, ieri, 26 octombrie, a a­­vut loc la Liceul nr. 2 din municipiul Giurgiu, un util schimb de experien­ţă privind organiza­rea şi desfăşurarea activităţii cabinetu­lui de ştiinţe socia­le, asigurarea unui sistem unitar al pre­dării ştiinţelor socia­le in liceu. La schimbul de experienţă au parti­cipat profesorii de ştiinţe sociale din li­ceele judeţului nos­tru, precum şi direc­torii acestor licee. De asemenea, au luat parte activişti ai Comitetului jude­ţean de partid şi ai Comitetului munici­pal Giurgiu al P.C.R., reprezentanţi ai In­spectoratului şcolar judeţean. Lecţia inau­gurală în cabinetul de ştiinţele sociale de la liceul nr. 2 a fost ţinută, la obiec­tul Economie politică (anul III), de profe­soara Ilariana Ena­­che. In cadrul dis­cuţiilor, participanţii au subliniat utilita­tea schimbului de experienţă organizat şi necesitatea infiin- ţării în fiecare liceu a unui cabinet de ştiinţe sociale. La încheierea schimbu­ lui de experienţă a luat cuvîntul ton­. Radu Mocanu, in­­spector general al Inspectoratului şco­lar judeţean. 11 ADUNAREA GENERALĂ A HOTĂRÂT RESTABILIREA DREPTURILOR REPUBLICII POPULARE CHINEZE LA O.N.U. NEW YORK 26. — Trimisul special Agerpres, C. Alexandroaie, transmite : Luni noaptea, plenara Adunării Generale a, O.N.U. a adoptat cu 76 de voturi, contra 35 şi 17 abţineri, proiectul de rezoluţie supus de 23 de state, printre care şi România, privitor la „restabilirea drep­turilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiu­nilor Unite" şi expulzarea din acest for internaţional a emisarilor d­anbaisişti care, timp de peste două decenii, au ocupat în mod ilegal şi abuziv locul Chinei populare în O.N.U. In proiectul de rezoluţie menţio­nat, devenit prin acest vot hotărîre a prenumului Adunării Generale, şi transmis în aceeaşi noapte prin telex ministrului afacerilor externe al R. P. Chineze de către secreta­rul general al O.N.U., U Thant, se subliniază următoarele : ..ADUNAREA GENERALĂ, Reamintind principiile Cartei Naţiunilor Unite, Avînd în vedere că restaurarea drepturilor legitime ale R. P. (Continuare in pag. a IV-a)

Next