Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-28 / nr. 6945

CINCINALUL 1971-1975 DINAMISMUL, caracteristică a vieţii noastre economice şi social-culturale în Olteniţa, ca de altfel In toate localităţile din judeţul nostru, oa­menii muncii au citit cu deosebit interes şi au primit cu puternică satisfacţie Legea planului cincinal 1971—1975 adoptată de Marea A­­dunare Naţională. Au citit cu sen­timentul adine câ este în fond vor­ba de viaţa lor, de viitorul lor. Conţinutul acestui important docu­ment conturează chipul de mîine al României Socialiste, progresul con­tinuu material şi spiritual al socie­tăţii noastre, problemă care, fireşte, interesează în cel mai înalt grad pe fiecare cetăţean al patriei. Care sunt trăsăturile dominante ale actualului cincinal şi cum se vor reflecta ele în dezvoltarea oraşului constructorilor de nave? Iată între­barea care a constituit tema con­vorbirii noastre cu tovarăşul Nico­­lae losin, prim secretar al Comi­tetului orăşenesc de partid Olteni­ţa, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc. Interviu cu tov. NICOLAE lOSIN, prim secretar al Comitetului oră­şenesc de partid Olteniţa, preşedin­tele Comitetului executiv al Consi­liului popular orăşenesc. — Noul plan cincinal, ne-a de­clarat interlocutorul nostru, se dis­tinge prin mai multe caracteristici de o însemnătate deosebită. Eu aş dori să vorbesc mai pe larg de una singură care mi se pare definitorie, anume despre dinamismul vieţii noastre economice şi social-culturale. Ritmul înalt de creştere a producţiei materiale este unul dintre cele mai ridicate din lume. Producţia indus­trială urmează să crească într-un ritm mediu anual de 11—12,2 la sută. Industria, ca factor esenţial pentru progresul general al ţării, îşi va întări poziţia de ramură con­ducătoare in ansamblul economiei naţionale, ajungînd să furnizeze în 1975 peste 60 la sută din venitul naţional. Această orientare se va face simţită în următorii ani şi în localitatea noastră. Astfel, PINA ÎN 1975 VALOAREA PRODUCŢIEI IN­DUSTRIALE A ORAŞULUI OLTENIŢA VA CREŞTE DE PESTE 3 ORI FAŢA DE CINCINALUL PRECEDENT. încă în acest an vor intra în funcţiune Fabrica de produse lactate şi Fa­brica de pîine. Studiind conţinutul planului cin­cinal, reţinem accentul care se pu­ne pe intensificarea procesului de modernizare a industriei, în sensul T. DAMIAN (Continuare In pag. a 3-a) OLTENIȚA • PRODUCȚIA GLOBALĂ INDUSTRIALĂ VA CREȘTE De peste 3 ori * SE VOR CONSTRUI DIN FONDURILE STATULUI 1065 apartamente • VOLUMUL DE MĂRFURI PENTRU POPULAȚIE VA FI ÎN 1075 DE 210 milioane lei 150 milioane lei ÎN ACEST AN FAȚĂ DE PROLETARI D­N TOATE TA­RIL­E, UHifi-Vl,­ ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN ILFOV AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXIII Nr. 6945 Joi 28 octombrie 1971 4 pagini 30 bani Pe şantierele de construcţii­CONDIŢII OPTIME DE LUCRU ÎN TIMPUL IERNII!­ iş Zilele frumoase de toamnă prilejuiesc o activitate eficientă pe­­ şantierele de construcţii din judeţul Ilfov. Paralel cu desfăşurarea lu­­­­­crărilor prevăzute în plan, are loc şi amenajarea tuturor locurilor de 0 muncă pentru condiţiile de iarnă. Cu prilejul unei recente întîlniri cu 0 tov. ing. N. IOVA, directorul Trustului de Construcţii — Ilfov, am 0 notat că au fost luate numeroase măsuri în această privinţă. Este 0 ştiut că, aşa cum au fost pregătite condiţiile pentru desfăşurarea unei 0 activităţi optime pe şantier in cursul iernii, aşa se desfăşoară şi lucră- 0 rile _ respective. Tehnica modernă permite desfăşurarea unei activităţi 0 continue pe şantiere, îndeosebi în ce priveşte finisarea interioară. 0 In legătură cu măsurile luate pentru organizarea şantierelor pe­­ timp de iarnă, ne-a dat amănunte în plus tov. G. PONTELLI, ingi­­e­nerul şef al Trustului de construcţii — Ilfov. — Care sunt, în prezent, princi­palele probleme aflate în atenţia Trustului de construcţii Ilfov şi ce activităţi au fost prevăzute pentru perioada de iarnă ? — In­ primul rînd figurează asi­gurarea îndeplinirii planului fizic pe anul 1971. S-a prevăzut execu­tarea unui volum de lucrări de circa 30 milioane lei în perioada 15 noiembrie — 31 decembrie 1971, precum și a unui alt volum de lu­crări de 42 milioane lei în perioa­da 1 ianuarie — 15 martie 1972. Se află în preocuparea noastră şi ajungerea la unele stadii fizice co­respunzătoare pentru lucrările de locuinţe şi din agricultură care urmează a fi terminate în prima parte a anului 1972. Planul de producţie pentru trimestrul I va trebui realizat în proporţie de cel puţin 20 la sută. Măsurile luate se referă la definitivarea planului de producţie, asigurarea formelor le­gale pentru atacarea lucrărilor şi totodată asigurarea surselor şi con­tractărilor de materiale pentru anul următor. In ce priveşte executarea lucră­rilor angajate pentru realizarea planului fizic şi valoric precum şi pentru crearea posibilităţilor de a se lucra în mod normal şi eficient în perioada de timp friguros, am stabilit ca, de la data de 15 noiem­brie 1971, obiectivele proiectate să atingă următoarele stadii­­ în primul rînd la lucrările agrozoo­tehnice, în jurul datei de 15 no­iembrie a.c., toate utilităţile vor trebui predate, toate prefabricatele montate iar rostuirile la construc­ţiile pentru porci, tencuielile inte­rioare la construcţiile pentru porci şi păsări şi tencuielile exte­rioare la construcţiile pentru pă­sări să fie realizate conform pla­nului de lucru. Ne-am propus să realizăm în sezonul friguros şi toate pardoselile de ciment sclivisit. In luna decembrie vom trece şi la efectuarea lucrărilor de montaj azbociment, la finisajele „Pavilion veterinar“, la lucrările „remiză“, la efectuarea lucrărilor pentru „pardoseli cărămidă“, montaj­­c infecţii etc. Toate aceste activităţi se referă îndeosebi la obligaţiile contractuale pe care le avem în sectorul agricol. — Alte măsuri luate ? — La complexele atacate în 1971 acordăm prioritate drumurilor de acces care urmează a fi terminate într-un timp scurt, dat fiind fap­tul că o dată cu condiţiile climatice neprielnice, existenţa unor dru­muri bune (căi de acces) vor avea un efect salutar asupra lucrărilor. In cadrul fiecărui complex agri­col unde se află constructorii noş­tri s-au luat măsuri pentru con­struirea acoperişurilor pentru 1-2 hale, ceea ce va permite execu- L. FRIMU (Continuare în pag. a 3-a) COMUNA GRUIU La ora unui prim . La Gruiu, pe masa primarului Aurelian Matei, am găsit un do­sar cu rezultatele întrecerii pa­triotice. In filele lui erau înscri­se realizările cetăţenilor, cifre semnificative care ulterior se vor transforma în puncte, în calculele comisiei judeţene de urmărire a întrecerii patriotice. Am notat şi noi cîteva realizări. Prin eforturile unite ale locui­torilor, tineri şi vîrstnici, în frunte cu deputaţii, consiliul popular comunal a putut rapor­ta depăşirea cu­ mult a angaja­mentelor asumate. De la 406 lei pe locuitor cît reprezenta valoa­rea lucrărilor din angajament, realizările se înscriu cu suma de 536 lei pe locuitor. Valoarea to­tală a lucrărilor efectuate (4.406.500 lei) înmănunchiază în­semnate lucrări de construcţii şi reparări de drumuri, de desecări şi amenajări de parcuri şi spa­ţii verzi. Ne facem o datorie din a a­­dăuga la valoarea lucrărilor ra­portate şi cei 11.000 m.c. pămînt dislocat de cetăţenii comunei Gruiu pe şantierul de desecări Moara Vlăsiei. Aspect de la ţesătoria ,,Dunăreană" din Giurgiu Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei Partidului Democrat din Guineea Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, a primit delegaţia Partidului De­mocrat din Guineea, formată din tovarăşii Toure Mohamed Lamíne, membru al Comitetului Central al Partidului Democrat din Guineea, ministrul minelor, industriei şi e­­nergiei, şeful delegaţiei, Diakite Mamady, membru al C.C. al P.D.G., secretar al organizaţiei de partid din Conakry, Sylla Lancine, mem­bru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederaţiei Naţionale a Muncito­rilor din Guineea, Sako Kadiatou, membră a Consiliului Naţional al tineretului revoluţionar din Gu­ineea. Au participat tovarăşii Vasile Patilineţ, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Bujor Almăşan, membru al C.C. al P.C.R., minis­trul minelor, petrolului şi geolo­giei, Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii, care a avut loc într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost examinate probleme de interes mutual pri­vind raporturile dintre cele două partide şi ţâri, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, ale luptei popoarelor împo­triva imperialismului, colonialis­mului şi neocolonialismului, pen­tru libertate şi independenţă na­ţională, democraţie, progres social şi pace. Cu acest prilej, au fost evocate rezultatele pozitive ale raporturilor de solidaritate şi colaborare prie­tenească, multilaterală dintre cele două popoare şi state, întemeiata pe principiile respectării indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neameste­cului în treburile interne şi avan­tajului reciproc. S-a reafirmat, tot­odată, părerea comună că este necesar ca şi pe viitor să se ex­tindă şi să se diversifice relaţiile bilaterale, pe plan politic, econo­mic, tehnico-ştiinţific şi cultural, în interesul celor două popoare, al cauzei unităţii forţelor revolu­ţionare şi progresiste de pretu­tindeni. TERMINAREA GRABNICĂ A RECOLTĂRII PORUMBULUI -obiectiv principal al tuturor unităţilor agricole • Achitarea obligaţiilor contractuale către stat, in acelaşi timp cu strinsul recoltei • Numeroase cooperative agricole anunţă terminarea culesului Sarcinile cuprinse în scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu comuniştilor, tuturor lucrătorilor de pe ogoare, conti­nuă să se afle în atenţia organiza­ţiilor de partid, a ţăranilor coope­ratori, mecanizatorilor, specialişti­lor, a celor ce muncesc in unită­ţile agricole de stat. Încheierea în­­sămînţării griului — lucrare care, în majoritatea unităţilor din judeţ a fost încadrată în epoca optimă — nu înseamnă decit îndeplinirea uneia dintre indicaţiile date de secretarul general al partidului. Manifestîndu-şi dorinţa de a în­cheia cu rezultate cît mai bune ac­tualul an agricol, de a pune baze trainice îndeplinirii sarcinilor din următorul an al cincinalului, membrii cooperativelor agricole de producţie, organizîndu-şi mai bine munca, folosind in măsură mai mare rezervele de care dispun, grăbesc în aceste zile strîngerea şi depozitarea recoltei de porumb, lucrare hotărîtoare pentru înche­ierea cu succes a campaniei de toamnă, în cursul zilei de ieri ne-au so­sit la redacţie noi veşti despre unităţi agricole cooperatiste care au terminat culesul porumbului. Dintre acestea se evidenţiază în mod cu totul deosebit cooperativa agricolă din comuna SPANŢOV, atît prin suprafaţa recoltată — 1556 de hectare — cît şi prin fap­tul că, totodată, a terminat de transportat şi livrat la baza de re­cepţie cantitatea de 3.000 tone po­rumb datorată statului în contul contractului încheiat şi a muncilor S.M.A. Este încă un exemplu că bunii gospodari pot să-şi organi­zeze activitatea la recoltare în flux continuu, asigurînd, concomitent cu această lucrare, şi transportul recoltei, ,atit în depozitele pro­prii cît şi în bazele de recepţie. Un exemplu similar oferă şi cele două cooperative agricole din UL­­MENI, precum şi unităţile din MANASIA, OGREZENI şi FUN­­DULEA care, raportînd terminarea recoltatului, sunt fruntaşa şi la achitarea obligaţiilor contractuala către stat. Recoltatul porumbului s-a mai încheiat şi în cooperativele agri­cole din Mitreni, Bolintin-Vala, Floreşti-Stoeneşti, Poenari, Gruiu, Chiselet, Letca Nouă, Milcovăţ şi Ghimpaţi. Şi acestea au acum po­sibilitatea să mobilizeze mai mul­te forţe la transportul în bazele de recepţie a porumbului datorat statului, astfel încît să termine cît mai curînd îndeplinirea acestei obligaţii cetăţeneşti de mare răs­pundere. Exemplul oferit de numeroasele unităţi agricole cooperatiste care au terminat culesul porumbului trebuie să fie însuşit şi urmat de toate celelalte unităţi din judeţ, astfel incît, printr-o organizare tot mai bună a muncii, printr-o mo­bilizare largă a tuturor forţelor, producţia de porumb să fie cit mai urgent pusă la adăpost. Este nece­sar, în acelaşi timp, să se urgen­teze şi strinsul şi transportul coce­­­­nilor în depozitele de furaje, pe de o parte pentru a asigura hrana necesară animalelor pe timpul ier­nii, iar pe de altă parte pentru a face loc tractoarelor să execute în­tr-un ritm rapid arăturile de toamnă. Forţele de care dispun unităţile agricole din judeţul nostru permit ca toate aceste lucrări să fie exe­cutate înainte de permanentizarea intemperiilor caracteristice sezo­nului rece. Rămîne în sarcina consiliilor de conducere şi organi­zaţiilor de partid din C.A.P., a organelor comunale de partid şi de stat să mobilizeze toate aceste forţe, să le folosească raţional, pentru a încheia cu succes anul agricol 1971 şi a pune baze puter­nice recoltelor din anul viitor. IN FIECARE FERMA ZOOTEHNICĂ-O BAZA FURAJERĂ PUTERNICĂ, BINE GOSPODĂRITĂ! în­ unităţile agricole socialiste din judeţul nostru, lucrările agricole de toamnă se apropie de sfîrşit. In aceste zile, toată atenţia organelor şi organi­zaţiilor de partid, a conducerilor I.A.S. şi C.A.P. este îndreptată spre terminarea grabnică a recol­tării porumbului, a transportării produselor din cîmp în pătule sau în bazele de recepție, pentru achi­tarea obligațiilor contractuale. Eforturile depuse pînă în prezent s-au soldat cu rezultate bune în majoritatea unităţilor agricole din judeţ. Porumbul a fost recoltat de pe aproape 80 la sută din supra­faţa cultivată. Dar este suficient numai atît? Dacă recoltatul şi transportul porumbului se des­făşoare într-un ritm acceptabil, apoi tăiatul coce­nilor şi transportul acestora în incinta sectorului bazei furajere, lasă încă de dorit. Nici măcar ju­mătate din suprafaţa recoltată nu a fost eliberată de producţia secundară. Organizaţiile de partid, conducerile unităţilor agricole trebuie să acorde tot sprijinul şefilor de ferme zootehnice pentru ca în depozitele de nutreţuri să fie transportată în­treaga cantitate de coceni şi alte resturi furajere, absolut necesare pentru completarea raţiilor cu fu­raje de volum. Timpul este înca prielnic, pentru ca în următoarele zile întreaga cantitate de nutreţuri aflată în cîmp să fie depozitată şi conservată în sectorul bazei furajere. PRODUCŢII MARI DE LAPTE SE POT OBŢINE ŞI CU UN CONSUM REDUS DE CONCENTRA­TE • 3100 litri lapte, producţie medie, la un efectiv de 500 vaci furajate­­? Calitatea nutreţurilor stimulează producţia şi reduce preţul de cost •­ La concurenţă, pentru sporirea producţiei de lapte­ sfecla furajeră şi suculentele insilozate . Din fin vitaminiMBt--500 tone făină de lucernă Ferma CIOROGIRLA din cadrul I.A.S. Buftea a acumulat în decur­sul anilor o bogată experienţă în creşterea şi exploatarea vacilor de lapte. An de sec, colec­tivul de spacialişti şi crescători de animale de aici, sub permanenta îndrumare a organizaţiei de bază, secretar Petre Bizim, printr-o în­grijire atentă şi o furajare raţio­nală, a ridicat continuu ştacheta producţiei de lapte şi a coborît ba­remul preţului de cost. In acest an, datorită unei concepţii competente de conducere, medicul veterinar Nicolae Dima, şeful fermei, a reu­şit să gospodărească mai bine su­prafeţele destinate bazei furajere, să adune în şoproane şi silozuri importante cantităţi de nutreţuri, care permit, în tot timpul anului, menţinerea producţiei de lapte, în medie, la un nivel de 9—10 litri, zilnic, pe fiecare diin cele 500 vaci furajate. — Există un secret al acestei producţii ? îl întrebam pe şeful de fermă. — Da şi nu ! Da, pentru că nu toţi care reuşesc să asigure­ pentru fiecare perioadă a anului furajele corespunzătoare obţin şi producţii mari de lapte. Deci, e un „secret“! Nu, fiindcă noi nu facem altceva decît să aplicăm în munca de zi cu zi cuceririle ştiinţei agricole în domeniul furajării şi exploatării raţionale a vacilor de lapte. Prin administrarea în raţie a unor fu­raje de calitate, care să întruneas­că atît numărul necesar de unităţi nutritive cît şi cantităţile de albu­­mină digestibilă, asigurăm fiecărui animal atît necesarul de elemente energetice pentru întreţinere cît şi cel pentru a obţine o producţie de lapte de bună calitate şi în cantitate maximă, la nivelul po­tenţialului productiv al fiecărei vaci cu lapte. în momentul de faţă, deşi ne-au­ rămas mai mult de două luni de zile din 1971, pro­ducţia de lapte a ajuns aproape la nivelul sarcinilor de plan pe întregul an. Pînă la 31 decem­brie vom realiza, după calcu­lele preliminare, o producţie me­die de aproximativ 3.100 litri lapte de la fiecare vacă. — Cu alte cuvinte, pînă la fi­nele anului, producţia globală şi marfă planificată va fi substanţial depăşită. Cu ce raţii furajere aţi obţinut aceste rezultate ? — Dacă ne referim numai la pe­rioada consurltată din acest an, vă pot spune că deja planul este depăşit, atît la producţia globală cît şi la producţia marfă, cu aproa­pe 1000 hl. lapte. Referindu-ne la modul de fu­rajare trebuie să vă spunem că în medie obţinem un litru de lapte cu aproximativ 0,9 — 1,1 unităţi nutritive. Raţia zilnică administra­tă animalelor, în două tainuri, este compusă din 1,4 kg concen­trate, 4 kg fin vitaminizat de lu­cernă, administrat sub formă de făină de lucernă, în amestec cu 10 kg. sfeclă furajeră sau 20 kg. si­loz. Restul necesităţilor de furaje C. CARTÃRESCU (Continuare în pag. a 3-a) „SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI" Instrumente de economisire in rindul elevilor Casa de economii şi con­­semnaţiuni pune la dispoziţia tinerilor depunători instrumen­te de economisire specifice vîrstei şi preocupărilor lor, cum sîrnt cecurile de econo­mii şcolare, foile şi timbrele de economii, care dezvoltă în rindul elevilor deprinderea de a economisi în scopul satis­facerii unor dorinţe ca: ex­cursii, procurarea de material didactic sau sportiv, cumpă­rarea de aparate de radio, instrumente muzicale, apara­te de fotografiat şi altele. Ca urmare a acţiunilor în­treprinse pe această linie de cadrele didactice Vasile Ioan şi Alexandru Mănache, toţi elevii clasei a IlI-a de la şcoala elementară din satul Crevedia Mică se numără printre depunătorii la C.E.C. pe librete de economii iar ceilalţi elevi sunt consecvenţi depunători Pe cecurile de economii şcolare, pe rol şi timbre de economii. Bune re­zultate in acţiunea de econo­misire s-au obţinut la şcolile generale din Crevedia Mare (directoare Elena Dascalu) şi Vinătorii Mici (director Eugen Dumitrescu). La şcoala din CRESC CONSTRUCTORI DE NĂDEJDE Gheorghe Hâlâu este profesor su­plinitor la şcoala generală din sa­tul Stejarul, comuna Singureni, unde mecanică agricolă, electronica, ra­­dioteh­nica şi lăcătuşeria au devenit principalele căi de realizare a pro­cesului de instruire tehnico-produc­­tivă a constructorilor de mîine. Ştiam că „Minitehnicus 70" adusese mici­lor electronişti din satul Stejarul pre­miul III pe ţară şi medalia de bronz. Mai ştiam de asemenea că, ori de cîte ori se realizează o expoziţie ju­deţeană cu obiecte lucrate în cercu­rile de elevi, şcoala din Stejarul este reprezentată onorabil. Aşadar nouta­tea fenomenului nu are a ne surprinde. Cunoaşterii des ,altfel şi alte şcoli cu rezultate asemănătoare. Interesant ni se pare însă fap­tul că pornindu-se propriu-zis de la nimic, în numai trei ani copiii din Stejarul au ajuns să cunoască marile deschideri spre cîmpul infinit al profesiilor din domeniile arătate mai sus. ,,La examenul de admitere pentru acest an şcolar — ne spunea printre­ altele prof. Gheorghe Hărău — majoritatea elevilor noştri au reuşit la licee de specialitate, şcoli profesionale de mecanici, electrici­tate etc. La şcoala profesională E­­lectromagnetica, de pildă, au reuşit 8 din cei 10 membri ai cercului de electrotehnică p­e care-i conduc. Şi dacă ne gîndim că dintre aceştia fetele reprezintă 60 la sută..." — Ne-ar interesa să ştim cum îi creşteţi pe aceşti viitori constructori. — Cu trei ani în urmă, la şcoala noastră copiii cunoşteau foarte pu-’ fine lucruri din domeniul tehnicii. Totul se limita la simple discuţii pe baza cunoştinţelor de la lecţiile de fizică sau a celor văzute cu prilejul vizitelor la diferite întreprinderi. Co­piii însă citesc mult şi cînd nu te aş­tepţi vin cu ceva nou, l-am auzit de G. BAJENARU (Continuare in pag. a 3-a)

Next