Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)
1971-10-28 / nr. 6945
CINCINALUL 1971-1975 DINAMISMUL, caracteristică a vieţii noastre economice şi social-culturale în Olteniţa, ca de altfel In toate localităţile din judeţul nostru, oamenii muncii au citit cu deosebit interes şi au primit cu puternică satisfacţie Legea planului cincinal 1971—1975 adoptată de Marea Adunare Naţională. Au citit cu sentimentul adine câ este în fond vorba de viaţa lor, de viitorul lor. Conţinutul acestui important document conturează chipul de mîine al României Socialiste, progresul continuu material şi spiritual al societăţii noastre, problemă care, fireşte, interesează în cel mai înalt grad pe fiecare cetăţean al patriei. Care sunt trăsăturile dominante ale actualului cincinal şi cum se vor reflecta ele în dezvoltarea oraşului constructorilor de nave? Iată întrebarea care a constituit tema convorbirii noastre cu tovarăşul Nicolae losin, prim secretar al Comitetului orăşenesc de partid Olteniţa, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc. Interviu cu tov. NICOLAE lOSIN, prim secretar al Comitetului orăşenesc de partid Olteniţa, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc. — Noul plan cincinal, ne-a declarat interlocutorul nostru, se distinge prin mai multe caracteristici de o însemnătate deosebită. Eu aş dori să vorbesc mai pe larg de una singură care mi se pare definitorie, anume despre dinamismul vieţii noastre economice şi social-culturale. Ritmul înalt de creştere a producţiei materiale este unul dintre cele mai ridicate din lume. Producţia industrială urmează să crească într-un ritm mediu anual de 11—12,2 la sută. Industria, ca factor esenţial pentru progresul general al ţării, îşi va întări poziţia de ramură conducătoare in ansamblul economiei naţionale, ajungînd să furnizeze în 1975 peste 60 la sută din venitul naţional. Această orientare se va face simţită în următorii ani şi în localitatea noastră. Astfel, PINA ÎN 1975 VALOAREA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE A ORAŞULUI OLTENIŢA VA CREŞTE DE PESTE 3 ORI FAŢA DE CINCINALUL PRECEDENT. încă în acest an vor intra în funcţiune Fabrica de produse lactate şi Fabrica de pîine. Studiind conţinutul planului cincinal, reţinem accentul care se pune pe intensificarea procesului de modernizare a industriei, în sensul T. DAMIAN (Continuare In pag. a 3-a) OLTENIȚA • PRODUCȚIA GLOBALĂ INDUSTRIALĂ VA CREȘTE De peste 3 ori * SE VOR CONSTRUI DIN FONDURILE STATULUI 1065 apartamente • VOLUMUL DE MĂRFURI PENTRU POPULAȚIE VA FI ÎN 1075 DE 210 milioane lei 150 milioane lei ÎN ACEST AN FAȚĂ DE PROLETARI DN TOATE TARILE, UHifi-Vl, ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN ILFOV AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXIII Nr. 6945 Joi 28 octombrie 1971 4 pagini 30 bani Pe şantierele de construcţiiCONDIŢII OPTIME DE LUCRU ÎN TIMPUL IERNII! iş Zilele frumoase de toamnă prilejuiesc o activitate eficientă pe şantierele de construcţii din judeţul Ilfov. Paralel cu desfăşurarea lucrărilor prevăzute în plan, are loc şi amenajarea tuturor locurilor de 0 muncă pentru condiţiile de iarnă. Cu prilejul unei recente întîlniri cu 0 tov. ing. N. IOVA, directorul Trustului de Construcţii — Ilfov, am 0 notat că au fost luate numeroase măsuri în această privinţă. Este 0 ştiut că, aşa cum au fost pregătite condiţiile pentru desfăşurarea unei 0 activităţi optime pe şantier in cursul iernii, aşa se desfăşoară şi lucră- 0 rile _ respective. Tehnica modernă permite desfăşurarea unei activităţi 0 continue pe şantiere, îndeosebi în ce priveşte finisarea interioară. 0 In legătură cu măsurile luate pentru organizarea şantierelor pe timp de iarnă, ne-a dat amănunte în plus tov. G. PONTELLI, ingienerul şef al Trustului de construcţii — Ilfov. — Care sunt, în prezent, principalele probleme aflate în atenţia Trustului de construcţii Ilfov şi ce activităţi au fost prevăzute pentru perioada de iarnă ? — In primul rînd figurează asigurarea îndeplinirii planului fizic pe anul 1971. S-a prevăzut executarea unui volum de lucrări de circa 30 milioane lei în perioada 15 noiembrie — 31 decembrie 1971, precum și a unui alt volum de lucrări de 42 milioane lei în perioada 1 ianuarie — 15 martie 1972. Se află în preocuparea noastră şi ajungerea la unele stadii fizice corespunzătoare pentru lucrările de locuinţe şi din agricultură care urmează a fi terminate în prima parte a anului 1972. Planul de producţie pentru trimestrul I va trebui realizat în proporţie de cel puţin 20 la sută. Măsurile luate se referă la definitivarea planului de producţie, asigurarea formelor legale pentru atacarea lucrărilor şi totodată asigurarea surselor şi contractărilor de materiale pentru anul următor. In ce priveşte executarea lucrărilor angajate pentru realizarea planului fizic şi valoric precum şi pentru crearea posibilităţilor de a se lucra în mod normal şi eficient în perioada de timp friguros, am stabilit ca, de la data de 15 noiembrie 1971, obiectivele proiectate să atingă următoarele stadii în primul rînd la lucrările agrozootehnice, în jurul datei de 15 noiembrie a.c., toate utilităţile vor trebui predate, toate prefabricatele montate iar rostuirile la construcţiile pentru porci, tencuielile interioare la construcţiile pentru porci şi păsări şi tencuielile exterioare la construcţiile pentru păsări să fie realizate conform planului de lucru. Ne-am propus să realizăm în sezonul friguros şi toate pardoselile de ciment sclivisit. In luna decembrie vom trece şi la efectuarea lucrărilor de montaj azbociment, la finisajele „Pavilion veterinar“, la lucrările „remiză“, la efectuarea lucrărilor pentru „pardoseli cărămidă“, montajc infecţii etc. Toate aceste activităţi se referă îndeosebi la obligaţiile contractuale pe care le avem în sectorul agricol. — Alte măsuri luate ? — La complexele atacate în 1971 acordăm prioritate drumurilor de acces care urmează a fi terminate într-un timp scurt, dat fiind faptul că o dată cu condiţiile climatice neprielnice, existenţa unor drumuri bune (căi de acces) vor avea un efect salutar asupra lucrărilor. In cadrul fiecărui complex agricol unde se află constructorii noştri s-au luat măsuri pentru construirea acoperişurilor pentru 1-2 hale, ceea ce va permite execu- L. FRIMU (Continuare în pag. a 3-a) COMUNA GRUIU La ora unui prim . La Gruiu, pe masa primarului Aurelian Matei, am găsit un dosar cu rezultatele întrecerii patriotice. In filele lui erau înscrise realizările cetăţenilor, cifre semnificative care ulterior se vor transforma în puncte, în calculele comisiei judeţene de urmărire a întrecerii patriotice. Am notat şi noi cîteva realizări. Prin eforturile unite ale locuitorilor, tineri şi vîrstnici, în frunte cu deputaţii, consiliul popular comunal a putut raporta depăşirea cu mult a angajamentelor asumate. De la 406 lei pe locuitor cît reprezenta valoarea lucrărilor din angajament, realizările se înscriu cu suma de 536 lei pe locuitor. Valoarea totală a lucrărilor efectuate (4.406.500 lei) înmănunchiază însemnate lucrări de construcţii şi reparări de drumuri, de desecări şi amenajări de parcuri şi spaţii verzi. Ne facem o datorie din a adăuga la valoarea lucrărilor raportate şi cei 11.000 m.c. pămînt dislocat de cetăţenii comunei Gruiu pe şantierul de desecări Moara Vlăsiei. Aspect de la ţesătoria ,,Dunăreană" din Giurgiu Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei Partidului Democrat din Guineea Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit delegaţia Partidului Democrat din Guineea, formată din tovarăşii Toure Mohamed Lamíne, membru al Comitetului Central al Partidului Democrat din Guineea, ministrul minelor, industriei şi energiei, şeful delegaţiei, Diakite Mamady, membru al C.C. al P.D.G., secretar al organizaţiei de partid din Conakry, Sylla Lancine, membru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederaţiei Naţionale a Muncitorilor din Guineea, Sako Kadiatou, membră a Consiliului Naţional al tineretului revoluţionar din Guineea. Au participat tovarăşii Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Bujor Almăşan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii, care a avut loc într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost examinate probleme de interes mutual privind raporturile dintre cele două partide şi ţâri, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, ale luptei popoarelor împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru libertate şi independenţă naţională, democraţie, progres social şi pace. Cu acest prilej, au fost evocate rezultatele pozitive ale raporturilor de solidaritate şi colaborare prietenească, multilaterală dintre cele două popoare şi state, întemeiata pe principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. S-a reafirmat, totodată, părerea comună că este necesar ca şi pe viitor să se extindă şi să se diversifice relaţiile bilaterale, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, în interesul celor două popoare, al cauzei unităţii forţelor revoluţionare şi progresiste de pretutindeni. TERMINAREA GRABNICĂ A RECOLTĂRII PORUMBULUI -obiectiv principal al tuturor unităţilor agricole • Achitarea obligaţiilor contractuale către stat, in acelaşi timp cu strinsul recoltei • Numeroase cooperative agricole anunţă terminarea culesului Sarcinile cuprinse în scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu comuniştilor, tuturor lucrătorilor de pe ogoare, continuă să se afle în atenţia organizaţiilor de partid, a ţăranilor cooperatori, mecanizatorilor, specialiştilor, a celor ce muncesc in unităţile agricole de stat. Încheierea însămînţării griului — lucrare care, în majoritatea unităţilor din judeţ a fost încadrată în epoca optimă — nu înseamnă decit îndeplinirea uneia dintre indicaţiile date de secretarul general al partidului. Manifestîndu-şi dorinţa de a încheia cu rezultate cît mai bune actualul an agricol, de a pune baze trainice îndeplinirii sarcinilor din următorul an al cincinalului, membrii cooperativelor agricole de producţie, organizîndu-şi mai bine munca, folosind in măsură mai mare rezervele de care dispun, grăbesc în aceste zile strîngerea şi depozitarea recoltei de porumb, lucrare hotărîtoare pentru încheierea cu succes a campaniei de toamnă, în cursul zilei de ieri ne-au sosit la redacţie noi veşti despre unităţi agricole cooperatiste care au terminat culesul porumbului. Dintre acestea se evidenţiază în mod cu totul deosebit cooperativa agricolă din comuna SPANŢOV, atît prin suprafaţa recoltată — 1556 de hectare — cît şi prin faptul că, totodată, a terminat de transportat şi livrat la baza de recepţie cantitatea de 3.000 tone porumb datorată statului în contul contractului încheiat şi a muncilor S.M.A. Este încă un exemplu că bunii gospodari pot să-şi organizeze activitatea la recoltare în flux continuu, asigurînd, concomitent cu această lucrare, şi transportul recoltei, ,atit în depozitele proprii cît şi în bazele de recepţie. Un exemplu similar oferă şi cele două cooperative agricole din ULMENI, precum şi unităţile din MANASIA, OGREZENI şi FUNDULEA care, raportînd terminarea recoltatului, sunt fruntaşa şi la achitarea obligaţiilor contractuala către stat. Recoltatul porumbului s-a mai încheiat şi în cooperativele agricole din Mitreni, Bolintin-Vala, Floreşti-Stoeneşti, Poenari, Gruiu, Chiselet, Letca Nouă, Milcovăţ şi Ghimpaţi. Şi acestea au acum posibilitatea să mobilizeze mai multe forţe la transportul în bazele de recepţie a porumbului datorat statului, astfel încît să termine cît mai curînd îndeplinirea acestei obligaţii cetăţeneşti de mare răspundere. Exemplul oferit de numeroasele unităţi agricole cooperatiste care au terminat culesul porumbului trebuie să fie însuşit şi urmat de toate celelalte unităţi din judeţ, astfel incît, printr-o organizare tot mai bună a muncii, printr-o mobilizare largă a tuturor forţelor, producţia de porumb să fie cit mai urgent pusă la adăpost. Este necesar, în acelaşi timp, să se urgenteze şi strinsul şi transportul cocenilor în depozitele de furaje, pe de o parte pentru a asigura hrana necesară animalelor pe timpul iernii, iar pe de altă parte pentru a face loc tractoarelor să execute într-un ritm rapid arăturile de toamnă. Forţele de care dispun unităţile agricole din judeţul nostru permit ca toate aceste lucrări să fie executate înainte de permanentizarea intemperiilor caracteristice sezonului rece. Rămîne în sarcina consiliilor de conducere şi organizaţiilor de partid din C.A.P., a organelor comunale de partid şi de stat să mobilizeze toate aceste forţe, să le folosească raţional, pentru a încheia cu succes anul agricol 1971 şi a pune baze puternice recoltelor din anul viitor. IN FIECARE FERMA ZOOTEHNICĂ-O BAZA FURAJERĂ PUTERNICĂ, BINE GOSPODĂRITĂ! în unităţile agricole socialiste din judeţul nostru, lucrările agricole de toamnă se apropie de sfîrşit. In aceste zile, toată atenţia organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerilor I.A.S. şi C.A.P. este îndreptată spre terminarea grabnică a recoltării porumbului, a transportării produselor din cîmp în pătule sau în bazele de recepție, pentru achitarea obligațiilor contractuale. Eforturile depuse pînă în prezent s-au soldat cu rezultate bune în majoritatea unităţilor agricole din judeţ. Porumbul a fost recoltat de pe aproape 80 la sută din suprafaţa cultivată. Dar este suficient numai atît? Dacă recoltatul şi transportul porumbului se desfăşoare într-un ritm acceptabil, apoi tăiatul cocenilor şi transportul acestora în incinta sectorului bazei furajere, lasă încă de dorit. Nici măcar jumătate din suprafaţa recoltată nu a fost eliberată de producţia secundară. Organizaţiile de partid, conducerile unităţilor agricole trebuie să acorde tot sprijinul şefilor de ferme zootehnice pentru ca în depozitele de nutreţuri să fie transportată întreaga cantitate de coceni şi alte resturi furajere, absolut necesare pentru completarea raţiilor cu furaje de volum. Timpul este înca prielnic, pentru ca în următoarele zile întreaga cantitate de nutreţuri aflată în cîmp să fie depozitată şi conservată în sectorul bazei furajere. PRODUCŢII MARI DE LAPTE SE POT OBŢINE ŞI CU UN CONSUM REDUS DE CONCENTRATE • 3100 litri lapte, producţie medie, la un efectiv de 500 vaci furajate? Calitatea nutreţurilor stimulează producţia şi reduce preţul de cost • La concurenţă, pentru sporirea producţiei de lapte sfecla furajeră şi suculentele insilozate . Din fin vitaminiMBt--500 tone făină de lucernă Ferma CIOROGIRLA din cadrul I.A.S. Buftea a acumulat în decursul anilor o bogată experienţă în creşterea şi exploatarea vacilor de lapte. An de sec, colectivul de spacialişti şi crescători de animale de aici, sub permanenta îndrumare a organizaţiei de bază, secretar Petre Bizim, printr-o îngrijire atentă şi o furajare raţională, a ridicat continuu ştacheta producţiei de lapte şi a coborît baremul preţului de cost. In acest an, datorită unei concepţii competente de conducere, medicul veterinar Nicolae Dima, şeful fermei, a reuşit să gospodărească mai bine suprafeţele destinate bazei furajere, să adune în şoproane şi silozuri importante cantităţi de nutreţuri, care permit, în tot timpul anului, menţinerea producţiei de lapte, în medie, la un nivel de 9—10 litri, zilnic, pe fiecare diin cele 500 vaci furajate. — Există un secret al acestei producţii ? îl întrebam pe şeful de fermă. — Da şi nu ! Da, pentru că nu toţi care reuşesc să asigure pentru fiecare perioadă a anului furajele corespunzătoare obţin şi producţii mari de lapte. Deci, e un „secret“! Nu, fiindcă noi nu facem altceva decît să aplicăm în munca de zi cu zi cuceririle ştiinţei agricole în domeniul furajării şi exploatării raţionale a vacilor de lapte. Prin administrarea în raţie a unor furaje de calitate, care să întrunească atît numărul necesar de unităţi nutritive cît şi cantităţile de albumină digestibilă, asigurăm fiecărui animal atît necesarul de elemente energetice pentru întreţinere cît şi cel pentru a obţine o producţie de lapte de bună calitate şi în cantitate maximă, la nivelul potenţialului productiv al fiecărei vaci cu lapte. în momentul de faţă, deşi ne-au rămas mai mult de două luni de zile din 1971, producţia de lapte a ajuns aproape la nivelul sarcinilor de plan pe întregul an. Pînă la 31 decembrie vom realiza, după calculele preliminare, o producţie medie de aproximativ 3.100 litri lapte de la fiecare vacă. — Cu alte cuvinte, pînă la finele anului, producţia globală şi marfă planificată va fi substanţial depăşită. Cu ce raţii furajere aţi obţinut aceste rezultate ? — Dacă ne referim numai la perioada consurltată din acest an, vă pot spune că deja planul este depăşit, atît la producţia globală cît şi la producţia marfă, cu aproape 1000 hl. lapte. Referindu-ne la modul de furajare trebuie să vă spunem că în medie obţinem un litru de lapte cu aproximativ 0,9 — 1,1 unităţi nutritive. Raţia zilnică administrată animalelor, în două tainuri, este compusă din 1,4 kg concentrate, 4 kg fin vitaminizat de lucernă, administrat sub formă de făină de lucernă, în amestec cu 10 kg. sfeclă furajeră sau 20 kg. siloz. Restul necesităţilor de furaje C. CARTÃRESCU (Continuare în pag. a 3-a) „SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI" Instrumente de economisire in rindul elevilor Casa de economii şi consemnaţiuni pune la dispoziţia tinerilor depunători instrumente de economisire specifice vîrstei şi preocupărilor lor, cum sîrnt cecurile de economii şcolare, foile şi timbrele de economii, care dezvoltă în rindul elevilor deprinderea de a economisi în scopul satisfacerii unor dorinţe ca: excursii, procurarea de material didactic sau sportiv, cumpărarea de aparate de radio, instrumente muzicale, aparate de fotografiat şi altele. Ca urmare a acţiunilor întreprinse pe această linie de cadrele didactice Vasile Ioan şi Alexandru Mănache, toţi elevii clasei a IlI-a de la şcoala elementară din satul Crevedia Mică se numără printre depunătorii la C.E.C. pe librete de economii iar ceilalţi elevi sunt consecvenţi depunători Pe cecurile de economii şcolare, pe rol şi timbre de economii. Bune rezultate in acţiunea de economisire s-au obţinut la şcolile generale din Crevedia Mare (directoare Elena Dascalu) şi Vinătorii Mici (director Eugen Dumitrescu). La şcoala din CRESC CONSTRUCTORI DE NĂDEJDE Gheorghe Hâlâu este profesor suplinitor la şcoala generală din satul Stejarul, comuna Singureni, unde mecanică agricolă, electronica, radiotehnica şi lăcătuşeria au devenit principalele căi de realizare a procesului de instruire tehnico-productivă a constructorilor de mîine. Ştiam că „Minitehnicus 70" adusese micilor electronişti din satul Stejarul premiul III pe ţară şi medalia de bronz. Mai ştiam de asemenea că, ori de cîte ori se realizează o expoziţie judeţeană cu obiecte lucrate în cercurile de elevi, şcoala din Stejarul este reprezentată onorabil. Aşadar noutatea fenomenului nu are a ne surprinde. Cunoaşterii des ,altfel şi alte şcoli cu rezultate asemănătoare. Interesant ni se pare însă faptul că pornindu-se propriu-zis de la nimic, în numai trei ani copiii din Stejarul au ajuns să cunoască marile deschideri spre cîmpul infinit al profesiilor din domeniile arătate mai sus. ,,La examenul de admitere pentru acest an şcolar — ne spunea printre altele prof. Gheorghe Hărău — majoritatea elevilor noştri au reuşit la licee de specialitate, şcoli profesionale de mecanici, electricitate etc. La şcoala profesională Electromagnetica, de pildă, au reuşit 8 din cei 10 membri ai cercului de electrotehnică pe care-i conduc. Şi dacă ne gîndim că dintre aceştia fetele reprezintă 60 la sută..." — Ne-ar interesa să ştim cum îi creşteţi pe aceşti viitori constructori. — Cu trei ani în urmă, la şcoala noastră copiii cunoşteau foarte pu-’ fine lucruri din domeniul tehnicii. Totul se limita la simple discuţii pe baza cunoştinţelor de la lecţiile de fizică sau a celor văzute cu prilejul vizitelor la diferite întreprinderi. Copiii însă citesc mult şi cînd nu te aştepţi vin cu ceva nou, l-am auzit de G. BAJENARU (Continuare in pag. a 3-a)