Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)

1971-11-27 / nr. 6971

Conducerea şi munca colectivă, principiu suprem al conducerii de partid, constituie o expresie a profundului democratism ce caracterizează întreaga activitate a organelor şi organizaţiilor de partid. Documentele partidului nostru subliniază în mod deosebit necesitatea şi însemnătatea acestui principiu pentru dezvoltarea democraţiei interne, a muncii de partid în ansamblul său. Principalele cerinţe ale muncii şi conducerii colective, vizează stabilirea în comun a acţiunilor şi problemelor ce trebuie rezolvate într-o anumită perioadă ; dezbaterea şi adoptarea în colectiv a hotărîrilor şi măsurilor pentru rezolvarea sarcinilor; participarea colectivă a organului de partid la organizarea şi controlul îndeplinirii hotărîrilor adoptate ; generalizarea experienţei pozitive dobîndite ; răspunderea solidară a întregului colectiv şi totodată, cea personală a fiecăruia pentru tot ce se hotărăşte şi se înfăptuieşte de către organizaţia de partid. în activitatea şi stilul de muncă al Comitetului comunal de partid Fierbinţi, cerinţele muncii şi conducerii colective sunt respectate şi aplicate cu consecvenţă. In planificarea muncii şi în stabilirea problemelor de pe ordinea de zi a şedinţelor plenare şi de birou se pleacă de la cunoaşterea concretă a activităţii celor două comitete de partid (din C.A.P. şi S.M.A.), a celor 21 de organizaţii de bază din unităţile de pe teritoriul comunei. Membrii biroului şi ai comitetului, pe baza sarcinilor repartizate de a îndruma şi controla munca organizaţiilor de bază, se informează reciproc asupra problemelor constatate în organizaţiile de care răspund şi vin cu propuneri care cuprind obiective esenţiale impuse de viaţă, probleme care reflectă rodul gîndirii şi înţelepciunii colective. In stabilirea problemelor ce urmează a fi analizate, rezolvate şi care formează obiective ale planului de muncă, comitetul comunal de partid stimulează pe fiecare participant să contribuie activ cu cunoştinţele şi sugestiile sale, cu observaţii critice pentru selectarea cu multă grijă a ideilor şi propunerilor făcute. Spre exemplu, tov. Dumitru Stoian, membru al biroului comitetului comunal de partid, pe baza cunoaşterii situaţiei din unele organizaţii de bază, a formulat propunerea ca în planul de muncă al comitetului să se prevadă pentru luna februarie analiza activităţii organizaţiilor de bază de la I.I.L. — secţia tîmplărie şi nr. 3 legumicultură din C.A.P. privitoare la întărirea rîndurilor partidului. Propunerea a fost acceptată stabilindu-se în colectiv şi unele măsuri pregătitoare pentru această analiză. Pentru ca hotărîrile şi măsurile ce urmau să se adopte să fie rezultatul gîndirii şi experienţei unui cerc mai larg de oameni, comitetul a însărcinat pe unii membri ai biroului ca împreună cu comisia organizatorică să întreprindă un studiu asupra posibilităţilor şi perspectivelor în cele două organizaţii pentru primirea de noi membri. Aceste studii, ca şi discuţiile ce au avut loc în cadrul analizei, au dat comitetului posibilitatea să adopte hotărîri juste, care au condus la îmbunătăţirea muncii de primire în partid în organizaţiile respective. In scurt timp cele două organizaţii, ca urmare a muncii desfăşurate, îndrumării şi ajutorului din partea Comi- * tetului au primit 7 noi membri de partid. Plecînd de la unele reclamaţii şi sesizări ale cetăţenilor, cît şi de la constatările personale ale unor membri ai comitetului, tov. Gh. Dobre, primarul comunei Fierbinţi, a propus să se analizeze stilul de muncă al consiliului de conducere al cooperativei de consum, pentru întărirea disciplinei în muncă a gestionarilor şi îmbunătăţirea servirii consumatorilor. In şedinţa de birou a comitetului ce a avut loc în luna aprilie s-au adoptat măsuri concrete în problema analizată. Conducerea cooperativei de consum şi organizaţia de bază au dezbătut după aceea cu toţi salariaţii aceste hotărîri, acţionînd concret şi operativ pentru îndeplinirea lor. In funcţie de caracterul problemelor puse în discuţie, la unele plenare de comitet sau şedinţe de birou sînt invitate cadre cu munci de răspundere şi specialişti din comună, din domeniul ce se analizează pentru a-şi aduce contribuţia la dezbatere şi la adoptarea unor măsuri corespunzătoare. In acest sens poate fi exemplificată analiza făcută de comitet în luna iulie asupra modului cum se realizează sarcinile de producţie în sectorul zootehnic al cooperativei agricole. Cu acest prilej au ieşit la iveală o serie de deficienţe în producţia de ouă, de lapte, în dirijarea şi urmărirea reproducţiei, în furajarea animalelor. Schimbul de idei şi opinii ce a avut loc în această şedinţă, părerile specialiştilor au condus la stabilirea unor măsuri care ulterior s-au materializat în îmbunătăţirea situaţiei în zootehnie. Acestea sunt numai cîteva aspecte din activitatea comitetului comunal de partid Fierbinţi, care ilustrează înfăptuirea fermă a conducerii colective şi întărirea răspunderii personale. Am ţinut să cunoaştem părerea tov. Gh. Tudor, secretarul comitetului comunal de partid despre munca colectivă a unor birouri de organizaţii de bază. „ O muncă colectivă desfăşoară birourile organizaţiilor de bază de la C.A.P. nr. 4 zootehnie şi nr. 3 legumicultură, secretari Ştefan Frăţila şi Petruţa Constantinescu, de la spital — secretar dr. Victor Filip, de la liceu — secretar Gh. Sima care analizează şi stabilesc în colectiv măsurile, atrăgînd şi alţi comunişti la elaborarea şi studierea unor probleme ce sînt dezbătute în adunările generale. Aceste birouri stimulează iniţiativa comuniştilor, critica şi autocritica faţă de lipsuri, urmăresc continuu modul cum se îndeplinesc hotărîrile şi sarcinile de partid. Principiul muncii şi conducerii colective nu este în contradicţie, nu exclude răspunderea personală, ci dimpotrivă, duce la întărirea ei, dă fiecăruia posibilitatea nu numai să-şi aducă contribuţia la elaborarea măsurilor şi hotărîrilor, dar şi să muncească pentru aplicarea lor. În această direcţie aş evidenţia activitatea unor comunişti, membri ai birourilor organizaţiilor de bază, ca Bănică Şoimu, C. Florian, Mihai Zincă, Dumitru Lungu, şi ing. Constantin Goia. Dar sunt şi cazuri cînd unii comunişti care fac parte din organele alese nu dau importanţă muncii colective. Din această cauză apar aspecte de muncă sectară, uneori for-' mală în stabilirea de măsuri. La I.I.L. secţia tîmplărie, secretarul organizaţiei, Al. Gradea, este nevoit în multe cazuri să acţioneze singur deoarece unii membri ai biroului nu manifestă răspundere pentru îndeplinirea şi rezolvarea problemelor ce stau în faţa organizaţiei. Locţiitorul organizaţiei de bază nr. 3 legumicultură tov. Stelian Niţu, ca membru al comitetului de partid pe C.A.P. nu participă regulat la şedinţe şi la dezbaterea problemelor, la rezolvarea hotărîrilor. De asemenea, tov. Marin Ştefan, membru al biroului organizaţiei nr. 2 cîmp şi ajutor de şef de fermă, deşi are o bună pregătire, experienţă îndelungată, nu ajută pe comunişti, nu ia atitudine faţă de lipsuri. ★ Munca şi conducerea colectivă au însemnătate excepţională în viaţa şi activitatea organelor şi organizaţiilor de partid. Respectarea strictă ş a cerinţelor acestui principiu este una din condiţiile de bază pentru întărirea unităţii partidului şi lărgirea neîncetată a legăturilor sale cu masele, pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor economice şi politice stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a partidului. T. IACOB VIATA DE PARTID Munca colectivă, principiul dezvoltării democraţiei interne, a muncii de partid în ansamblul său » STEAGUL ROȘU - 0 necesitate obiectivă: unitatea dintre măsurile adoptate şi materializarea lor (Urmare din pag. 1) tei plenare a C.C. al P.C.R. cu privire la formarea conştiinţei socialiste a constructorilor noii orînduiri sociale. Şi în această direcţie o contribuţie importantă pot şi trebuie să-şi aducă şi adunările generale ale oamenilor muncii. Sentimentul adine şi plenar al participării responsabile la conducerea activităţii economice nu se statorniceşte într-un colectiv doar prin elaborarea şi prezentarea propunerilor individuale şi includerea lor într-un plan de măsuri sau într-o hotărîre unanim adoptată. Se cere o condiţie esenţială. Se cere ca aceste măsuri să fie aplicate consecvent în practică. De aici decurge obligativitatea etică şi socială a conducerii întreprinderii de a milita cu fermitate pentru înfăptuirea tuturor propunerilor şi măsurilor valoroase venite din rîndul colectivului. In afară de eficienţa economică, trebuie avute în vedere şi efectele psihologice, efectele politico-educative pe care le are îndeplinirea sau neîndeplinirea unor asemenea propuneri şi măsuri. Iată de ce am adresat tovarăşului Pompiliu Popescu, directorul fabricii, următoarea întrebare : — Ce aţi realizat pînă acum şi ce nu aţi realizat din măsurile adoptate de cele două adunări generale ale oamenilor muncii care au avut loc în acest an ? — Măsurile adoptate în februarie şi care intră în competenţa comitetului oamenilor muncii din întreprinderea noastră au fost aplicate în întregime. Dintre acestea amintim stabilirea dozajelor optime, procurarea unui excavator elindă de mare capacitate şi a unei instalaţii de balotat cărămizi. Au contribuit la îmbunătăţirea procesului de producţie? — Fără îndoială. Dacă putem spune azi că ne-am apropiat de parametrii proiectaţi, aceasta se datorează în primul rînd aplicării măsurilor propuse şi adoptate în adunările generale. — Din măsurile stabilite în adunarea generală din luna august cîte au fost înfăptuite ? — Pînă acum 11 din 23. — De ce ? — Pentru că în această privinţă mai avem încă de făcut eforturi care să ducă la sporirea responsabilităţii celor însărcinaţi cu realizarea lor. Inginerii Alexandrina Lechinţean, Anamaria Becmambet, Marius Drăgulescu, precum şi alte cadre cum ar fi mecanicul şef Constantin Niculescu şi mecanicul Dumitru Drăgan au acordat atenţie unora dintre măsuri, dar pe altele le-au neglijat, socotindu-le secundare. Cu alte cuvinte, ei au datoria să privească cu deplină răspundere toate măsurile adoptate de adunarea generală. In comitetul oamenilor muncii s-a analizat această situaţie ? — Nu. Şi o spunem în mod autocritic. Să nu ne oprim la jumătatea drumului Dacă aplicarea parţială a măsurilor a influenţat în bine procesul de producţie, se poate considera că traducerea în viaţă a tuturor prevederilor din hotărîrile adoptate de adunările generale ar fi grăbit fără îndoială atingerea parametrilor proiectaţi şi ar fi creat condiţii pentru recuperarea rămînerilor în urmă. Asupra acestui fapt trebuie să reflecteze mai serios conducerea întreprinderii, toate cadrele care răspund de realizarea măsurilor. Este încă timp să se înfăptuiască un asemenea deziderat major, astfel îneît pînă la sfîrşitul anului Fabrica de cărămizi să diminueze cît mai mult din restanţe. — La toate acestea aş adăuga cerinţele de ordin politico-educativ, remarca tovarăşul Vasile Alexandru, secretarul comitetului de partid. Documentele plenarei din noiembrie a C.C. al P.C.R. subliniază, între altele, importanţa adunărilor generale ale oamenilor muncii ca factor de mobilizare a maselor la conducerea activităţii economice, dar şi ca factor de exprimare a opiniilor faţă de fenomenele negative, ca factor educativ. In acest sens trebuie să orientăm noi, comuniştii, adunările generale ale oamenilor muncii. Fiecare membru al colectivului întreprinderii este chemat să critice deschis, curajos, pe cei care nu duc la îndeplinire măsurile stabilite în adunările generale, pe cei care sînt certaţi cu disciplina, pentru că mai avem şi astfel de cazuri. Ridicînd spiritul de combativitate atît în cadrul organizaţiei de partid, cit şi în adunările generale ale oamenilor muncii, vom dezvolta acel climat sănătos care să ducă la creşterea responsabilităţii atît în ceea ce priveşte îndeplinirea exemplară a tuturor măsurilor, cît şi a celorlalte sarcini, astfel încît să putem raporta realizarea integrală a planului de producţie. Am făcut unele progrese, dar nu trebuie să ne oprim la jumătate drumului... Intr-adevăr colectivul Fabricii de cărămizi din Urziceni nu trebuie să se oprească la jumătatea drumului. In acest scop are datoria să folosească toate rezervele cu efecte economice şi educative oferite de cadrul instituționalizat al adunării generale a oamenilor muncii. Cu urbanistica in audienţă l fc (Urmare din pag. la) tru pacienţi, care va fi dată în folosinţă pînă la sfîrşitul anului. — Dar, parcă, nici Pato nu ma' este aceeaşi? _ Şi aci s-au executat lucrări de modernizare, s-au extins spaţiile, a crescut suprafaţa acoperită a acestora. . . . _Vedem că şi multe din clădirile vechi ne privesc cu un obraz întinerit. — Ne-am gîndit să întreprindem o acţiune amplă pentru păstrarea tradiţiilor potenţialului arhitectonic al oraşului. Paralel cu noile ansambluri de locuinţe, am executat lucrări de restaurare a unor asemenea imobile, în special în cele ce găzduiesc sediul unor instituţii, unităţi ale alimentaţiei publice. — Apropo de sectorul edilitar, ce noutăţi ne puteţi furniza ? — Din totalul celor 165 apartamente, din care 40 proprietate personală, 100 de apartamente au şi fost date în folosinţă. Intîmpinăm însă unele greutăţi din partea constructorului — T.C.I. — îndeosebi la blocul de garsoniere unde lucrările sînt rămase în urmă. In peisajul urbanistic al oraşului intră acum şi cele două noi unităţi economice . Fabrica de produse lactate cu o capacitate de prelucrare de 15.000 litri apte în 24 de ore şi Fabrica de pîine. — Am întâlnit şi nişte înnoiri de ordin... spiritual. — Vă referiţi poate la noul sediu al Muzeului de arheologie. Intr-adevăr, lucrările de renovare executate aci ne îndreptăţesc să apreciem că fostul local al băncii creditează vadul unui for de cultură de ţinută republicană. — Dar şi şcolile ne-au primit cu un inspirat extemporal pe tema hărniciei şi răspunderii civice... — Au fost asfaltate curţile tuturor celor 5 şcoli generale şi adaptate pentru practicarea unor sporturi. La liceul nr. 1 „Alexandru Sahia" betoanele au fost preparate şi turnate de elevi. Tot aci s-a dat în folosinţă şi o instalaţie de încălzire centrală. — Se spune că anul acesta oraşul a venit mai mult în întîmpinarea poruncilor lui Hipocrat. — Olteniţa avea pînă nu de mult o moştenire cu care nu se lăuda, în ce priveşte asigurarea condiţiilor de respectare a regulilor de igienă sanitară. Cu sprijinul Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean, care de altfel ne-a întins o mină de ajutor în toate celelalte acţiuni, am trecut la igienizarea tuturor localurilor publice, la înfiinţarea unor localuri noi de alimentaţie publică etc. Crearea noii uzine de apă ne-a permis să dăm curs extinderii reţelei de aprovizionare a gospodăriilor cu apă potabilă. Anul acesta am extins reţeaua pe încă 7 km. — Este adevărat că olteniţenii au avut norocul să dea peste... 4 milioane lei ? Toată lumea vorbeşte de acest caz... — E-adevărat. Am avut norocul să muncim cu spor şi să depăşim cu 4 milioane lei angajamentul luat în acţiunile de muncă patriotică pe anul în curs. — Să mai zică olteniţenii că vrednicia lor nu le poartă noroc _— * întoarcerea din R- P- Chineză a grupului de turişti români Vineri, s-a înapoiat în Capitală grupul de turişti români, alcătuit din activişti de partid şi de stat,lucrători din domeniul economic, învăţămînt şi cultură, care a făcut o vizită în R. P. Chineză. Grupul a fost condus de Gheorghe Marinescu, secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. (Agerpres) Grupul folcloric „France Maroit” al Universităţii din Ljubljana (RSF- Iugoslavia) în turneu în România A sosit in ţara noastră şi a început seria spectacolelor Grupul folcloric „France Maroit“ al Universităţii din Ljubljana, înfiinţat în anul 1948 din iniţiativa cunoscutului muzicolog şi etnograf France Marol, nume pe care grupul îl poartă în semn de omagiu pentru întemeietorul său, această formaţie artistică a reuşit să prezinte în mai multe ţâri de pe mai multe continente frumuseţea dansurilor populare, varietatea liniilor şi mozaicul cromatic al costumului popular din toate regiunile Iugoslaviei. Cu ocazia celei de a 20-a aniversări a activităţii sale, Grupul folcloric „France Maroit“ a fost distins cu „Ordinul Fraternităţii şi Unităţii“. In turneul din ţara noastră, Grupul folcloric „France Maroit" prezintă publicului 10 suite de dansuri populare din regiunile Bela Krajina, Prekmurje, Gorenjsko, Posavina, Serbia, Slovenia etc. După spectacolele susţinute în zilele de 21, 23, 24 noiembrie la Timişoara, Satu Mare, Baia Mare, artiştii iugoslavi se vor întilni cu publicul nostru în zilele de 29 și 30 noiembrie, la orele 20, la București, în Sala Ansamblului artistic „Rapsodia Română". CRONICA SPECTATORULUI AMATOR A •/ / *• *tr „Driblangiii Privesc jocul de pe teren şi în mintea mea apar sculpturile porţilor maramureşene, şi încrustaţiile furcilor de tors, şi petliţele cămăşilor, lucrate în arnici, şi ritmurile cîntecelor, şi doinele, şi baladele, şi basmele, şi toată risipa de fantezie a poporului nostru, cheltuită într-o sete fără de sfîrşit de frumos. Privesc jocul băieţilor noştri şi-mi spun că fantezia lor şi adesea excesul de joc amintesc „nevoia de gratuit" pe care o simte poporul nostru cînd îşi desenează o floare în timpanul uşii, pe prispă, pe peretele casei. E o fantezie a driblingului care fără doar şi poate ţine de structura noastră. Mă gîndesc că sînt echipa mari şi fotbaluri mai valoroase ca al nostru — dar care n-ar putea alinia o dată 5—6 „driblingii“ de aceeaşi valoare, care să zburde în teren, să ameţească adversarul şi pe ei înşişi, într-o frenezie de nestăpînit. Cîte echipe de prestigiu ar putea strînge la un loc un Dobrin, un Iordănescu, un Dumitru, un Lucescu, un Radu Nunweiller, fără a aminti de marii absenţi, care şi ei ar merita cu prisosinţă aceste cuvinte. Şi ce listă am putea întocmi, dacă am înşira şi speranţele noastre pierdute în neseriozitate sau sorbite în paharele cu vin, care ar fi putut, multe dintre ele, să fie de talia unui Dobrin sau Dumitrache. Iată de ce regretul nostru este cu atît mai mare cînd constatăm că nu avem încă un fotbal pe măsura acestor daruri naturale, deşi se pare că e pe-aproape ziua cînd se va vorbi cu şi mai mult respect despre fotbalul românesc. „Driblangiii" noştri au jucat împotriva Ţării Galilor cu o siguranţă de echipă mare. S-ar putea ca unii să creadă că n-au mers atît de bine ca împotriva Cehoslovaciei. Ar fi fals. N-au mai fost atît de crispaţi, au stăpînit de la început jocul, au intuit că sînt mai buni. Au jucat ca o echipă mare, fără acea tensiune excesivă în teren pe care o are de regulă o echipă, care trebuie să suplinească prin elan minusuri de tehnică şi sudură. Naţionala noastră a jucat cu tupeul pe care ţi-l dă certitudinea valorii tale, şi poate că e pentru prima dată cînd am simţit la ea acest tupeu al marilor echipe. Şi mi-am mai dat seama că băieţii aceştia se iubesc, şi-au pus deschis inimile în acelaşi vas de aur care se cheamă fotbalul românesc. Le-am surprins expresiile în prim-plan şi am avut intuiţia că, poate, de multe ori noi, cei cu condeiul, fără voia noastră, creăm fisuri în această unitate sufletească. Trebuie să medităm grav la fiecare cuvînt scăpat din vîrful peniţei. Şi mi-am mai dat seama că o echipă formată din jucători de valoare egală, în care componenţii se socotesc de valoare egală, jocul merge perfect, pentru că , mingea nu mai fuge într-o singură direcţie, căutîndu-l pe jucătorul „acela", adesea bine marcat şi echipa toată anihilată. Ce frumos a trecut miercuri balonul de la Lucescu la Iordănescu, de la Nunweiller la Dumitru ! Băieţii aveau încredere în ei toţi. Şi mi-am mai dat seama că unul dintre „driblangiii" noştri a fost grav pătruns de cuvintele noastre: Răducanu. Pentru că nimeni, cred eu, nu se îndoieşte că Rică e un driblangiu pe care dojana noastră îl struneşte şi-l obligă să lupte cu firea lui de artist care se vrea în graţiile admiratorilor. E mai bine aşa Rică, cel puţin atunci cînd e „pe vierţă şi pe moarte". Şi-am mai înţeles că trebuie să amintim doi oameni care să se bucure şi ei, în sfirşit : Angelo Niculescu şi Titus Ozon. Au avut în mînă 11 individualităţi şi au făcut o echipă şi nu putem decit să le mulţumim, noi cei care trebuie să nu cunoaştem patima. TUDOR POPESCU * PE SCURT — PE SCURT « PE SCURT • TENISMANUL ROMAN ILIE NASTASE își continuă seria victoriilor în cadrul turneului internațional de la Buenos Aires, ultimul concurs pentru „Marele premiu-Fiti”. Ilie Năstase l-a eliminat in trei seturi cu 6—3, 6—3, 6—4 pe campionul maghiar István Gulyas. O formă bună manifestă în continuare americanul Stan Smith și iugoslavul Zeliko Franulovici. Primul l-a învins cu 6— 6—2, 2—6, 6—3 pe mexicanul Joaquin Loyo Mayo, iar cel de-al doilea a dispus cu 6—7, 7—6, 7—6, 6—4 de americanul Frank Froehling. La dublu, Ilie Năstase și Zeliko Franulovici (cuplu care figurează printre favoriţii probei) au întrecut cu 6—3, 6—2, 6—3 perechea Gulyas (Ungaria) — Holecek (Cehoslovacia). • LA GOETEBORG AU CONTINUAT întrecerile competiţiei internaţionale masculine de handbal dotată cu „Cupa Mondială“. Selecţionata U.R.S.S. a obţinut o nouă victorie, de data aceasta in dauna formaţiei Norvegiei pe care a învins-o cu scorul de 19—13 (9—5). Intr-un alt joc, echipa Iugoslaviei a cîştigat cu 18—16 (11—8) partida disputată cu reprezentativa R.D. Germane. «IN RUNDA A DOUA a turneului internaţional de şah de la Moscova „Memorialul Alehin“, singura partidă decisă a fost cea dintre campionul mondial Boris Spasski şi marele maestru român Fiorin Gheorghiu. Cu piesele negre, Gheorghiu a ales apărarea indiana veche, la care Spasski a răspuns cu o variantă originală, reuşind să obţină o mai bună dezvoltare a pieselor. Gheorghiu s-a apărat bine şi a echilibrat jocul, propunînd la un moment dat remiza, refuzată însă de partenerul său. S-a ajuns la un final de nebuni şi cai. Florin Gheorghiu a intrat în criză de timp (la ultimul control avea de efectuat 12 mutări în 3 minute) și a pierdut prin depășirea timpului de gindire, la fruntarea 37. Arbitrii au consemnat rezultatul de egalitate în partidele : Hort — Parma, Karpov — Olaffson, Bronstein — Smîsiev. Celelalte cinci partide s-au întrerupt. Petrosian are avantaj material la Balașov, iar Byre are o poziție mai bună in partida cu Uhlmann. In clasament conduce Olaffson (Islanda) cu 1,5 puncte. CALEIDOSCOP RUGBY .. FEMININ La 1 februarie 1972 va începe în Franţa primul campionat de rugby rezervat femeilor ! Acest campionat este primul nu numai din Franţa dar şi din întreaga lume, pentru că nicăieri nu se mai organizează un campionat naţional şi, drept să spunem, nici n-am mai auzit că ar mai exista pe undeva o echipă feminină de rugby. La această primă ediţie a campionatului francez vor lua parte 12 echipe. Meciurile se vor disputa in 2 reprize a 30 minute ; fiecare echipă va fi formată din 20 jucătoare; înlocuirile, cîte patru de fiecare echipă, se vor putea efectua numai după pauză. BILETE DE INTRARE FALSE PENTRU JOCURILE OLIMPICE După cum anunţă cotidianul danez „BT“ o bandă de falsificatori ar avea intenţia să pună în vînzare un mare număr de bilete de intrare false la Jocurile Olimpice de anul viitor de la München. Conform acestei ştiri, reluată şi ere ziarul vest-german „Bild Zeitung“, banda, specializată în falsificarea biletelor de intrare la manifestaţiile sportive, ar avea la dispoziţie o instalaţie specială şi ar intenţiona să pună în vînzare biletele respective după epuizarea celor veritabile şi bineînţeles la preţuri mult mai mari decit cele oficiale. MINUNAT IN SCRIPTE... DAR PE TEREN. NIMENI (Urmare din pag. laţilor economice din localitate, în frunte cu conducătorii unităţilor respective, care vin sistematic să-şi îndeplinească angajamentul asumat faţă de comună. De altfel, procentele realizate din planul general de săpături, indică pe primele locuri Staţiunea de mecanizare a transporturilor forestiere, şef sector ing. Dobre Dinu, Trustul de foraj extracţie, director ing. Anghel Valentin Popescu, Ocolul silvic, ing. Gheorghe Gavrilescu, şeful ocolului, Liceul din localitate în frunte cu entuziastul profesor diriginte, Matei Boteanu, secretarul organizaţiei de partid. Comuna Bolintin Valeste, datorită muncii organizatorice şi politice desfăşurată de primărie sub conducerea comitetului comunal de partid, posesoarea unor realizări importante. De la începutul anului şi pînă în prezent s-au săpat la canalul principal şi la cele 8 colectoare 6 758 m.c. de pămînt, cea ce înseamnă mai mult de un sfert din planul general repartizat. Dar nu trebuie uitat că tot în Bolintin Vale, cooperativa agricolă de producţie, unul din viitorii beneficiari ai pămînturilor ce vor fi scoase de sub apă, se află pe ultimul loc în ce priveşte contribuţia ei la lucru pe şantier. Din păcate, chiar primarul este gata să-i acorde motivări, în sensul că a avut campanii şi braţe de muncă ce n-au fost totdeauna disponibile. Şi totuşi, ca în niciunul din anii din urmă, cooperativa şi-a terminat în această toamnă campania de recoltat într-un timp record datorită aplicării acordului global şi, după spusele primarului, şi graţie spiritului organizatoric şi gospodăresc al preşedintelui, în persoana ing. Gheorghe Manolache. Dacă în C.A.P. lucrările agricole au mai scăzut acum ca intensitate, atunci de ce conducerea C.A.P. nu investeşte spirit organizatoric şi în acţiunea de desecări, care are contingenţe atît de strînse cu perspectiva dezvoltării producţiei agricole ? De asemenea, cînd am cerut să mergem pe şantier, să vedem cum se desfăşoară munca, primarul comunei ne-a spus încurcat: „Dacă ştiam că veniţi, şi încă cu aparatul de fotografiat, scoteam noi ceva oameni pe şantier. Dar aşa, nu vă duceţi, că nu-i nimeni acolo1’. Acum a venit rîndul să ne mirăm cum se poate ca în acest sezon, cînd braţele de muncă din C.A.P." S-au mai eliberat, primăria nu găseşte cu cale să organizeze zilnic lucrul pe şantier. Graficele arată că, în urmă cu o duminică, pe şantierul de desecări au venit la lucru peste 170 de cetăţeni din Bolintin. Frumos ! Dar ar fi cu mult mai îneîntător dacă eşalonarea braţelor de muncă pentru şantier s-ar face zilnic şi nu din cînd în cînd. Şi mai ales, nu numai atunci cînd s-ar putea să pice cîte un reporter fotograf. Rezultatele cu adevărat frumoase adunate pînă acum, nu îndreptăţesc pe nimeni la automulţumire. Să nu se uite că numai din planul ce revine comunei Bolintin Vale mai sînt de realizat pe acest şantier aproape 19 000 m.c. săpături. Dacă nu se folosesc zilele în mod gospodăresc şi după o strictă planificare, acum, cînd nu ninge şi nici nu-i viscol, înseamnă că-i vor trebui comunei multe zeci şi sute de zile pentru a-şi îndeplini angajamentul. Acelaşi îndemn îl adresăm şi primarilor din Ogrezeni şi Crevedia Mare, care în acest an au mobilizat pe cetăţenii din comunele lor doar de cîte două şi trei ori la lucru pe şantier. Procentele realizate din planul repartizat (de 10 şi, respectiv, 13 la sută) nu-i onorează pe primarii din Ogrezeni şi Crevedia Mare, care trebuie să fie adevăraţi conducători ai obştei şi buni gospodari. Şantierul de desecări Bolintin Vale — Malu Spart are acum nevoie de braţe de muncă şi nicidecum de vorbe, de angajamente, oricît de frumos ar suna ele ! B Pag. a 3 a . Finala campionatului republican individual şi perechi senioare şi junioare pe anul 1971 la popice Florica Tudor (Cetatea Giurgiu) , campioană republicană Recent s-au desfăşurat pe moderna arenă de popice din Galaţi întrecerile din cadrul finalei campionatului republican individual şi perechi la popice, senioare şi junioare. La această competiţie republicană au participat cele mai bune popicare calificate din cele patru zone ale ţării, plus maestrele emerite ale sportului la popice. Asociaţia sportivă Cetatea Giurgiu a furnizat surpriza acestei competiţii, obţinînd rezulate remarcabile. Din totalul de 45 finaliste (senioare şi junioare) componentele asociaţiei sportive Cetatea Giurgiu, s-au evidenţiat prin rezultatele înregistrate la sfîrşitul competiţiei. Astfel, la proba perechi junioare, tînăra Florica Tudor, ţesătoare la secţia de covoare a întreprinderii de industrie locală „Steagul roşu, componentă a echipei Cetatea Giurgiu, a cucerit titlul de campioană republicană pe anul 1971, reuşind să depăşească toate componentele din lotul naţional, limbrăcînd pentru prima dată tricoul de campioană a ţării. La proba individual junioare, tot Viorica Tudor a obţinut locul III pe ţară, obţinînd medalia de bronz cu un rezultat de 807 popice doborîte. La senioare sportiva Ileana Oniciuc, ţesătoare la întreprinderea „Textila Dunăreană“ s-a clasat pe locul IV alături de cele mai bune popicare din ţară cu rezultatul de 818 popice doborîte din două manşe. Un rezultat frumos a obţinut şi sportiva Elisabeta Lupea tot de la Cetatea Giurgiu la proba perechi senioare cu scorul de 416 popice doborîte. Din cele 18 sportive participante la această probă, giurgiuveanca Elisabeta Lupea s-a clasat pe locul IV pe ţară. Aşadar ,tinerele sportive de la Cetatea Giurgiu, pregătite de inimosul antrenor Iulian Petrescu, dînd dovadă de seriozitate în pregătire, au reuşit să aducă în oraşul Giurgiu un trofeu de valoare. TR. B. 11 METRI „Ai noştri“ să cîştige, chiar dacă arbitrii rămîn fără haine... Se intîmplă mai în fiecare duminică in vecinătatea terenurilor de fotbal din judeţul nostru, s-a intîmplat cel mai recent duminică la Domneşti. Nu o singură dată am semnalat condiţiile vitrege în care echipele şi arbitrii se echipează sub cerul liber sau prin casele cetăţenilor. Lipsesc vestiarele, lipsesc multe din condiţiile ce se cer unui teren de fotbal pe care se dispută meciuri oficiale. Iată ce ne povesteşte un reputat arbitru, internaţionalul Ilie Drăghici, care a condus meciul C.A.P. Domneşti—Cinematografia Buftea. — Cînd am ajuns la Domneşti, am fost condus în casa unui sătean ce locuieşte în apropierea terenului de joc. Mi-am zis că gazdele noastre sînt foarte amabile, vor să ne mai ţină de vorbă pînă începe jocul. De fapt aici avea să fie vestiarul nostru, al arbitrilor. — Pină aici nu este nimic grav. Astea sint condiţiile... — La un moment dat, gazda noastră, un om în toată firea, vrea să facă o glumă spunindu-ne, după ce ne-a văzut dezechipaţi de hainele civile: „Să ştiţi, domnule arbitru, că dacă nu cîştigă echipa noastră, să nu mai veniţi după haine că nu le mai primiţi. La noi, echipa noastră trebuie să fie mai tare! Am crezut că este o glumă, dar interlocutorul nostru ne-a asigurat ca nu glumeşte. Şi a început jocul.In general, ca arbitru sînt destul de curajos, dar parcă perspectiva de a pleca la București fără pantaloni și cămaşă, începea să mă obsedeze. — Crezi că plecai fără pantaloni de la stadion? — Am văzut și alte minuni mai mari. După ce a început partida, parclă îmi era teamă de fiecare atac al echipei oaspete. Primii care au marcat au fost gazdele. începeam să fiu liniștit. Apoi a început o avalanşă de goluri. Marcau cînd oaspeţii, cînd gazdele. Ba îmi salvam pantalonii, ba erau iremediabil pierduţi. Pe teren a mai pătruns şi un spectator pentru a se răfui cu un jucător oaspete. Am crezut că a fost pus de gazda noastră să ne provoace... In cele din urmă toată lumea a fost mulţumită. Gazdele au cîştigat, pe merit, cu 3—2 iar noi, arbitrii, după ce am tremurat de spaima confiscării hainelor, ne-am dus liniştiţi, zîmbind, la amabila noastră gazdă, mai veselă decît o cunoscusem. Avea motive, cîştigase echipa lor... p. c.