Steagul Roşu, decembrie 1971 (Anul 23, nr. 6974-7000)
1971-12-08 / nr. 6980
ACŢIUNEA DE DESECĂRI IMPUNE O MOBILIZARE GENERALĂ • IN SÄPTÄMTNA 30 NOIEMBRIE — 6 DECEMBRIE AU FOST DISLOCAŢI 83.887 M.C. DE PAMINT • AU LUCRAT PE ŞANTIERELE DE DESECĂRI 39.648 DE CETĂŢENI • IN SÄPTÄMTNA ACEASTA ESTE POSIBILĂ EXCAVAREA A 100.000 M.C. DE PAMÎNT • UNITĂŢILE DIN ZONA URZICENI — ÎN FRUNTEA ÎNTRECERII • LOCUITORII COMUNEI GÎRBOVI NU SE DEZMINT În săptămîna încheiată duminică, cetăţenii celor 90 de comune care au terenuri afectate de exces de umiditate, primind un sprijin substanţial din partea muncitorilor şi a celorlalţi salariaţi din oraşele judeţului, au intensificat ritmul lucrărilor pe şantierele de desecări. In această perioadă au fost dislocaţi, în vederea construirii de canale colectoare, secundare şi şanţuri de scurgere a apelor, aproape 84.000 m.c. de pămînt. Adăugind acest volum de muncă la lucrările efectuate anterior, rezultă că pe judeţ, s-a realizat peste 30 la sută din totalul lucrărilor prevăzute a se executa manual. In fruntea întrecerii se află comunele din zona Urziceni. Cei 6.325 de ţărani cooperatori şi salariaţi, avîndu-i în primele rînduri pe comunişti, au dislocat 20.232 mc de pămînt. Pe cetăţenii din această zonă îi urmează îndeaproape — 17.863 m.c. — ţăranii cooperatori din Brăneşti, Belciugatele, Sineşti, Afumaţi, Tunari, Găneasa, Dascălu, Ştefăneştii de Jos, Adunaţii Copăceni şi 30 Decembrie. Sub posibilităţi s-a lucrat în zonele Bolintin Vale şi Buftea. Pe şantierele din comunele GÎRBOVI, AXINTELE, ARMAŞEŞTI, timpul prielnic de lucru a fost folosit cu multă chibzuinţă de către lucrătorii de pe ogoare. în fiecare dintre aceste localităţi au fost dislocaţi cîte 4.000—4.500 m.c. de pămînt. Un merit deosebit revine, pentru modul cum au ştiut să organizeze munca, secretarilor comitetelor comunale de partid şi primarilor din aceste localităţi. Şi în comunele Mihăileşti, Răsuceni, Ileana, Comana, Chirnogi, Radovanu, Dridu, Fierbinţi şi Nuci, forţele existente au fost mai bine organizate, lucrările pe șantiere avansînd într-un ritm superior sâptâmînilor trecute. Această perioadă de 7 zile a demonstrat faptic că printr-o muncă organizatorică mai bine desfășurată de către consiliile populare comunale, prin stabilirea de sarcini concrete pe familii, pe circumscripţii electorale şi pe unităţi, ritmul de lucru pe toate şantierele deschise în judeţ poate creşte considerabil. în săptămîna aceasta de pildă, volumul lucrărilor de desecări poate depăşi 100.000 m.c. de pămînt dislocat, iar numărul cetăţenilor poate să crească de la aproape 40.000 în săptămîna trecută, la peste 50.000. Zilele de luni și marți, cînd s-a lucrat din plin pe șantiere, sînt un argument puternic în acest sens. A fi comunist de omenie Un bărbat în vîrstă, cu obrazul înăsprit de viaturi, de ani şi poate de altceva, străbate cu paşi mărunţi cala Şantierului naval din Giurgiu. In lumina difuză a becurilor electrice aburite de ceaţa dimineţii, silueta lui se profilează fantomatic, înconjurată de tăcere şi singurătate. Maistrul Ilie Iliescu trece în revistă instalaţiile de pe cală, controlează totul cu meticulozitate. Răsuflă mulţimii. Fiecare lucru se află la locul lui. Ordinea ii dă satisfacţii şi certitudini. Munca cea de toate zilele poate începe. Dar încă mi a fluierat sirena cu virtejuri albe şi oamenii abia se arată unul cîte unul înotînd în întunericul subţire dinaintea răsăritului. El a venit mai devreme, ca întotdeauna. Aşa s-a învăţat de mult. Acest de mult, cînd îşi aduce aminte, are pentru maistrul Iliescu o rezonanţă largă ce izvorăşte din sufletul lui şi se ramifică departe în timp şi spaţiu, dincolo de orizontul îmbrumat către care aleargă valurile efemere ale Dunării. De mult înseamnă pentru el o viaţă de om, ca pentru toţi cei care ajung la vîrsta de argint a tâmplelor cărunte. Cînd a venit întâia oară pe şantier, era un băieţandru cu nasul roşu de emoţie. Avea o cămaşă peticită sub care bătea o inimă plină de speranţe. După ucenicie, speranţele ii arătau ca şi cămaşa. Aşa era atunci. O dată cu meseria a învăţat şi cum să lupte, oţelindu-se. Şi toate aceste transformări succesive, săvîrşite în aspra şcoală a vieţii de odinioară, l-au făcut bărbat. A trecut prin anii de foc ai războiului. Au urmat anii secetei şi ai reconstrucţiei, ai noilor zămisliri. Aci, în acest colţ de ţară, în această întreprindere le-a trăit pe toate. Aici a învăţat el nu numai meseria şi lupta, ci şi să înţeleagă lumea. Aici a devenit comunist. Maistrul IUi Sttt îşi întîmpină tovarăşii cu acel obişnuit „bună dimineaţa“ care ar părea banal dacă nu ar avea şi o altă semnificaţie decit aceea de simplu salut. Ei ştiu că de fapt „bună dimineaţa“ înseamnă „totul este în regulă, • pu- ÎNTREPRINDEREA — ŞCOALĂ DE EDUCAJIE COMUNISTĂ tem începe“. Maistrul a controlat fiecare loc de muncă şi e mulţumit. De aceea îi răspund cu evidentă căldură şi respect. Salutul s-a preschimbat, nemărturisit, intr-un consemn. Simţind că este înţeles astfel, maistrul zîmbeşte. Şi sînt dragi aceşti oameni. Şi ei au învăţat meseria, şi ce este viaţa, şi cum să fie oamenii tot aici un şantier. Pe şeful de echipă Stan Căpăţînă, pe motoristul Ion Bucur şi pe mulţi alţii îi ştie de cînd erau copilandri. Au crescut printre nave. Sînt astăzi muncitori de nădejde, comunişti devotaţi care au pus umărul la renaşterea întreprinderii, au înfruntat greutăţile şi le-au învins. Biografiile acestor oameni pot sta oricind mărturie ca nu a fost deloc uşoară bătălia pentru schimbarea vechilor rinduieli şi nici aceea care a urmat pentru a se ajunge la ceea ce se cheamă astăzi civilizaţie socialistă. Conştiinţa lor de comunişti s-a format în încleştarea care însoţeşte inevitabil orice naştere. Din această incleştare se trage dirzenia,riu transigenţa, devotamentul, onestitatea, omenia lor. Toate le-au dobindit aici în întreprindere, unde se găsesc anii lor de tinereţe, speranţele, bucuriile şi împlinirile lor. De fapt aici au înţeles ce in- D. TURTUREANU ------------------------------------{Continuare in pag. a 3-a) SEMNALE Azi n-avefi menu fix ? Nu , azi bucătarul a lucrat atent. Desen de FRED. GHENAUbscu PROLETARI DIN TOATE TARILE, MÎȚi-VĂI Anul XXIII - Nr. 6980 miercuri 8 decembrie 1971 4 pagini 30 bani Un start promiţător dar nu paşte tot Adunarea activului de partid din agricultură, organizată acum cîteva zile de Biroul Comitetului judeţean de partid, în care s-a analizat problema desecărilor, a generat un puternic entuziasm la toţi participanţii pentru terminarea cît mai urgentă a acestor lucrări în scopul redării circuitului agricol a unei întinse suprafeţe de teren arabil de pe care să se obţină în 1972 o producţie de circa 100.000 tone de cereale, legume şi furaje. Sîmbâta, însoţiţi de tov. Emil Pomană, instructor al Comitetului judeţean de partid, am întreprins un raid prin comunele Vidra, Colibaşi şi Vărăşti. La VIDRA, la canalul Sinteşti — Creţeşti şi la al doilea, Lunca Vidra — rîul Sabar, lucrau 70—80 de oameni. Primarul comunei, Victor Văcărescu ne-a spus: — Cetăţenii fiind convinşi de importanţa acestei acţiuni vin zilnic la lucru, în număr mare, de circa două săptămîni de cînd am declanşat-o. Astfel că aceste două canale unde săpăm 10.500 m.c. de pămînt vor fi terminate la 15 decembrie, redîndu-se în acest fel agriculturii 38 hectare. În afară de munca la canale, cetățenii au transportat o mare cantitate de pămînt de pe diferite şantiere de construcţii pentru umplutură pe terenurile cu pînză freatică foarte aproape de suprafaţă. De pe aceste terenuri vom obţine o recoltă de cel puţin 100 tone cereale. La COLIBAŞI, în frunte cu secretarul comitetului comunal de partid Constantin Jorsete şi primarul Gheorghe Zaharia lucrau de zor 50— 60 de oameni. Tovarăşul secretar ne-a declarat : — La acest canal colector principal, în lungime de 1200 m.l. pe teritoriul comunei noastre, şi care va continua pe teritoriul comunei Goştinari, pînă in rîul Argeş, pînă in prezent s-au dislocat 870 m.c. de pămînt, iar pînă la 15 decembrie canalul va fi gata, recuperîndu-se astfel 120 hectare de teren arabil. Al doilea canal colector în lungime de 2,5 km., la care vom săpa 6000 m.c., îl vom termina la sfîrșitul lunii martie 1972, cînd se va da în circuitul agricol restul, pînă la 415 hectare. Ţin să menţionez că în amplasarea canalelor secundare s-a ţinut seama şi de părerea C. T. VASILIU (Continuare in pag. a 3-a) ! Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi să vă adresăm dumneavoastră, participanţilor la Congres, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie şi solidaritate internaţionalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniştilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniştilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez sporeşte şi mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificaţia unui bilanţ atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cît şi al activităţii desfăşurate în anii construcţiei socialiste. Raportul Comitetului Central şi raportul prezentat Congresului de tovarăşul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcţia societăţii socialiste, precum şi a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniştii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluţionarea problemelor complexe ale edificării noii societăţi, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, creşterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului şi întărirea legăturilor sale cu clasa, muncitoare şi masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieţii politico-sociale a întregii ţări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că partidul dumneavoastră a reuşit, sub conducerea tovarăşului Gierek, să învingă greutăţile de anul trecut şi să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic şi social — şi vă dorim succese cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăşi, Intre poporul român şi poporul polonez există vechi relaţii, cu bogate tradiţii făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate şi independenţă naţională, împotriva imperialismului şi fascismului, a exploatării şi asupririi; aceste relaţii au dobîndit un conţinut nou in anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist-feninistă, aspiraţiile şi ţelurile comune în lupta pentru triumful socialismului şi păcii. Consemnăm cu satisfacţie că între România şi Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multilaterală, iar progresele obţinute de ţările noastre în construcţia socialistă. Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuţie însemnată la dezvoltarea prieteniei româno-polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegaţii, de informaţii, contactele pe linie de partid înlesnind o mai bună cunoaştere reciprocă a experienţei şi rezultatelor obţinute în construcţia socialistă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona cu consecvenţă şi în viitor pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, serveşte unităţii ţărilor socialiste, întăririi forţelor socialismului, cauzei progresului şi păcii. Stimaţi tovarăşi, In prezent, întregul nostru popor înfăptuieşte neabătut programul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creşterii avuţiei naţionale, a apropierii de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971— 1975, prevede creşterea producţiei industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a ştiinţei şi tehnicii înaintate, creşterea mai rapidă a venitului naţional. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, planul prevede creşterea însemnată a salariilor şi a veniturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum şi sporirea cheltuielilor social-culturale ale statului. Rezultatele obţinute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depăşite — demonstrează realismul prevederilor cincinalului,- hotărîrea cu care întregul popor român acţionează pentru transpunerea lui în viaţă. Dezvoltăm economia naţională în strînsă colaborare cu ţările socialiste, acordăm o atenţie deosebită promovării formelor noi de cooperare în producţie şi în alte domenii de activitate. In acest sens, apreciem importanţa Programului complex al adîncirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste adoptat în vara acestui an la Bucureşti. Intensificăm, totodată, relaţiile noastre cu toate ţările, participînd activ la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. în ultimii ani, partidul nostru a luat un şir de măsuri pentru perfecţionarea conducerii economiei şi a întregii vieţi sociale, a relaţiilor de producţie, a creat, în toate întreprinderile şi unităţile economico-sociale, organe de conducere colectivă din care fac parte şi oameni ai muncii, care lucrează nemijlocit în producţie; asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor populare la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe, dezvoltăm în forme noi democraţia socialista. Acordînd o atenţie deosebită ridicării conştiinţei socialiste a întregului popor, recent Comitetul Central al partidului a elaborat un program de îmbunătăţire a activităţii ideologice şi de educaţie socialistă, de aşezare a relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. In acelaşi timp, asigurăm condiţii pentru dezvoltarea mai rapidă a învăţămîntului, ştiinţei, culturii , ca factori de prim ordin ai progresului rapid şi multilateral al întregii societăţi socialiste. Acţionînd pentru desfăşurarea cu succes a întregii opere de construcţie socialistă, partidul nostru îşi îndeplineşte atît înaltele sale îndatoriri faţă de propriul popor, cît şi datoria internaţionalistă, de răspundere faţă de clasa muncitoare de pretutindeni, faţă de cauza socialismului. In cadrul politicii sale externe, România situează pe primul plan prietenia, alianţa şi colaborarea cu toate ţările socialiste. Relaţiile de tip nou, internaţionaliste, dintre ţările socialiste trebuie să contribuie la înflorirea şi progresul fiecărei naţiuni socialiste, a tuturor ţărilor socialiste — ca state suverane, egale în drepturi — la cauza unităţii şi coeziunii lor. Considerăm că deosebirile de păreri existente nu trebuie să afecteze relaţiile interstatale, că trebuie acţionat pentru înlăturarea divergenţelor şi găsirea căilor ca, pe baza a ceea ce uneşte ţările socialiste, să se dezvolte între ele relaţii strînse de colaborare întemeiate pe stimă şi încredere reciprocă. Pornind de la convingerea că toate statele lumii — fie ele mari sau mici — trebuie să participe activ la soluţionarea problemelor care preocupă omenirea, România desfăşoară o politică activă de extindere a relaţiilor cu toate (Continuare în pag. a 4-a) CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Vl-lea al P. M. U. P. Tovarăşi profesori, SATUL VAI După cum am relatat deunăzi, comuna Crevedia a fost gazda unei însemnate acţiuni în domeniul ocrotirii sănătăţii publice. Cu acest prilej, 14 specialişti ,între care şi cîteva mult apreciate somităţi ale vieţii noastre medicale, au participat la întilnirea cu cetăţenii comunei organizată de revista „Sănătatea“ în colaborare cu Comisia judeţeană de Cruce roşie şi Serviciul de educaţie sanitară din cadrul Direcţiei sanitare judeţene Ilfov. După consumarea dialogului cu LA REALIZĂRILE ÎN DOMENIUL OCROTIRII SANATATII PUBLICE, O CONTRIBUŢIE PREŢIOASA A ADUS ŞCOALA ROMÂNEASCA DE MEDICINA, CARE IN CONDIŢIILE SOCIALISMULUI A DUS MAI DEPARTE VALOROASELE SALE TRADIŢII. (Din Directivele C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei din Republica Socialistă România). privire la unele afecţiuni, cei 14 specialişti au îmbrăcat halatul alb şi au acordat în cadrul muncii voluntar patriotice consultaţii pentru elucidarea şi urmărirea unor cazuri recomandate de medicul circumscripţiei sanitare. Invitaţi să-şi spună părerea, specialiştii au răspuns cu aleasă amabilitate subliniind utilitatea acţiunii. Iată ce ne-au declarat: • (Citiţi în pag. a 2-a) Prof. dr. docent Ioan Stoia, medic emerit, prof. dr. docent N. N. Gheorghiu, prof. dr. docent Ştefan Gîrbea, prof. dr. docent Marcela Pitiş, prof. dr. docent Octav Costăchel, conf. univ. Mircea Olteanu (de la stînga spre dreapta) O gamă sporită de produse Una dintre cele mai tinere unităţi din reţeaua comercială a oraşului Olteniţa cofetăria-patiseria „Liliacul“ (responsabil Gh. David) a reuşit să se impună în rîndul consumatorilor datorită desfacerii unei variate game de cofetărie. In ultima vreme sortide specialitate condus de Gh. Bălan prepară 52 de produse dintre care 33 de cofetării. In ultima vreme sortimentul acestora a fost mult lărgit. Ca urmare, au fost puse în vînzare pentru prima oară covrigi cu frişca, brînzoaice moldoveneşti, ştrudel cu brînză de vaci, precum şi o serie de prăjituri printre care „Primăvara“ „Ora 12“, „Perla“ și „Indiana cu frişcă“. Toate aceste preparate s-au bucurat de deosebită apreciere din partea consumatorilor. Actualitatea PE SCURT DIRECȚIA JUDEȚEANĂ CE C NE INFORMEAZĂ... ILFOVENII-oamenii cu spirit gospodăresc Ca urmare a avantajelor generale acordate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni ca şi a avantajelor specifice fiecărui instrument de economisire în parte, volumul depunerilor în judeţul Ilfov a crescut simţitor, de la an la an. Prin agenţiile şi filialele C.E.C. din cuprinsul judeţului, volumul depunerilor a înregistrat în noiembrie o creştere de 89,2 la sută faţă de luna precedentă. Concludent este şi faptul că volumul depunerilor pe 11 luni ale lui 1971 este mai mare cu 57,2 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Preocuparea atentă a Direcţiei judeţene C.E.C. de a îmbunătăţi sistemul de servire a cetăţenilor, de a se apropia cît mai mult de populaţie s-a vădit în acest an şi prin creşterea numărului de unităţi proprii şi mandatare în oraşele, comunele şi satele judeţului. Astăzi numărul acestora a ajuns la 79 unităţi proprii şi 174 unităţi C.E.C. mandatare. In acest fel fiecare comună a judeţului Ilfov are astăzi o unitate C.E.C. Dobînzile bonificate anual şi cîştigurile acordate în numerar şi obiecte — autoturisme, materiale de construcţii, excursii, aragaze (Continuare în pag a 3-a) In laboratorul de cofetăriepatiserie O imagine la I.C.I.L. Oltenița Economii de peste 4200000 lei In activitatea întreprinderii de foraj Bucureşti un loc principal, îl ocupă mişcarea de inovaţii şi raţionalizări. Orientate spre principalele obiective ale procesului de producţie, acţiunile întreprinse pe această linie au permis rezolvarea a numeroase probleme, obţinîndu-se succese semnificative. Astfel, în acest an au fost înregistrate 22 de propuneri de inovaţii şi raţionalizări dintre care 15 au şi fost aplicate în producţie, fapt ce a permis realizarea unor economii antecalculate în valoare de peste 4 200 000 lei. Din rîndul acestora se impun „Agăţătorul de lavier cu etanşare“ şi „Reţinător de şemtei la motoarele M. 583“, a căror aplicare concură la economisirea de metal şi ciment, la prelungirea duratei de funcţionare a utilajelor. Mîini îndemînatice Pe cît s-au dovedit de silitori la învăţătură, pe atit.de iscusiţi s-au arătat elevii şcolii generale nr. 1 Olteniţa (director Vasilichia Dumitrescu) şi în efectuarea unor lucrări prestate în atelierele înfiinţate pe lingă şcoală. I-am cunoscut pe mulţi dintre aceştia în atelierul de lăcătuşerie şi cel de ţesut. In mod deosebit, se remarcă activitatea elevilor lăcătuşi care reuşesc să execute diferite lucrări ce sunt retribuite. Aşa de pildă, în momentul de faţă lucrează la confecţionarea a 5 000 de numere pentru case, urmînd să primească 15 000 lei, sumă pe care o vor folosi la achiziţionarea unor utilaje necesare activităţii din ateliere. Cu prilejul vizitei făcute, am reţinut şi numele cîtorva şcolari printre care Paula Ursu, Gabriela Gordin, Traian Burlacu, Ion Mihu şi alţii care se evidenţiază prin hărnicie şi iscusinţă. La ora de practică, în atelierul de țesături al Școlii generale nr. 1 O modernă fabrică de excavatoare Colectivul uzinei de utilaj greu, „Progresul”, din Brăila, a realizat cel de al 600-lea excavator din producţia acestui an. Amintim că, in incinta marii uzine brăilene se află in plină construcţie o modernă fabrică de excavatoare, prima de acest fel din ţară, proiectată pentru 1100 excavatoare pe an, urmind ca, ulterior capacitatea acesteia să ajungă la 1 470 maşini. ’Paralel, specialiştii şi proiectanţii uzinei se ocupă de asimilarea unor noi tipuri de utilaje Intre care un loc important II ocupă excavatorul hidraulic, produs în diferite variante constructive şi capacităţi. (Agerpres) Primul calendar românesc Biblioteca ,,Astra“ din Sibiu a intrat in posesia unei piese de o deosebită valoare documentară. Este vorba de primul calendar românesc tipărit la Sibiu. Unicul exemplar cunoscut pină in prezent al acestui „Calendar românesc vechi“, ieşit in 1795 din tipografia sibianului Petre Bart, a fost achiziţionat dintr-o colecţie particulară, de la Turnu Severin. Pe penultima pagină a calendarului se poate citi menţiunea : „In limba românească aşezat prin osârdia Radului Tempea, fostului diacon la Braşov". Acest cărturar transilvănean a mai tipărit, tot la Sibiu, in 1797, o gramatică românească. După cum apreciază specialiștii, calendarul lui Radu Tempea este cea mai veche tipăritură românească de acest gen cunoscută pină In prezent.