Steagul Roşu, decembrie 1971 (Anul 23, nr. 6974-7000)

1971-12-08 / nr. 6980

ACŢIUNEA DE DESECĂRI IMPUNE O MOBILIZARE GENERALĂ • IN SÄPTÄMTNA 30 NOIEMBRIE — 6 DECEMBRIE AU FOST DISLOCAŢI 83.887 M.C. DE PAMINT • AU LUCRAT PE ŞANTIERELE DE DESECĂRI 39.648 DE CETĂŢENI • IN SÄPTÄMTNA ACEASTA ESTE POSIBILĂ EXCAVAREA A 100.000 M.C. DE PAMÎNT • UNITĂŢILE DIN ZONA URZI­­CENI — ÎN FRUNTEA ÎNTRECERII • LOCUITORII COMU­NEI GÎRBOVI NU SE DEZMINT În săptămîna încheiată duminică, cetăţenii celor 90 de comune care au terenuri afectate de exces de umiditate, primind un sprijin substanţial din partea muncitorilor şi a celorlalţi salariaţi din oraşele judeţului, au intensificat ritmul lucrărilor pe şantierele de desecări. In această perioadă au fost dislocaţi, în vederea construirii de ca­nale colectoare, secundare şi şanţuri de scurgere a apelor, aproape 84.000 m.c. de pămînt. Adăugind acest volum de muncă la lucrările efectuate anterior, rezultă că pe judeţ, s-a realizat peste 30 la sută din totalul lucrărilor prevăzute a se executa manual. In fruntea întrecerii se află comunele din zona Urziceni. Cei 6.325 de ţărani cooperatori şi salariaţi, avîndu-i în primele rînduri pe co­munişti, au dislocat 20.232 mc de pămînt. Pe cetăţenii din această zonă îi urmează îndeaproape — 17.863 m.c. — ţăranii cooperatori din Brăneşti, Belciugatele, Sineşti, Afumaţi, Tunari, Găneasa, Dascălu, Şte­­făneştii de Jos, Adunaţii Copăceni şi 30 Decembrie. Sub posibilităţi s-a lucrat în zonele Bolintin Vale şi Buftea. Pe şantierele din comunele GÎRBOVI, AXINTELE, ARMAŞEŞTI, timpul prielnic de lucru a fost folosit cu multă chibzuinţă de către lu­crătorii de pe ogoare. în fiecare dintre aceste localităţi au fost dis­locaţi cîte 4.000—4.500 m.c. de pămînt. Un merit deosebit revine, pen­tru modul cum au ştiut să organizeze munca, secretarilor comitetelor comunale de partid şi primarilor din aceste localităţi. Şi în comunele Mihăileşti, Răsuceni, Ileana, Comana, Chirnogi, Radovanu, Dridu, Fier­binţi şi Nuci, forţele existente au fost mai bine organizate, lucrările pe șantiere avansînd într-un ritm superior sâptâmînilor trecute. Această perioadă de 7 zile a demonstrat faptic că printr-o muncă organizatorică mai bine desfășurată de către consiliile populare comu­­nale, prin stabilirea de sarcini concrete pe familii, pe circumscripţii electorale şi pe unităţi, ritmul de lucru pe toate şantierele deschise în judeţ poate creşte considerabil. în săptămîna aceasta de pildă, volumul lucrărilor de desecări poate depăşi 100.000 m.c. de pămînt dislocat, iar numărul cetăţenilor poate să crească de la aproape 40.000 în săptămîna trecută, la peste 50.000. Zilele de luni și marți, cînd s-a lucrat din plin pe șantiere, sînt un argument puternic în acest sens. A fi comunist de omenie Un bărbat în vîrstă, cu obrazul înăsprit de viaturi, de ani şi poa­te de altceva, străbate cu paşi mă­runţi cala Şantierului naval din Giurgiu. In lumina difuză a becu­rilor electrice aburite de ceaţa di­mineţii, silueta lui se profilează fantomatic, înconjurată de tăcere şi singurătate. Maistrul Ilie Iliescu trece în revistă instalaţiile de pe cală, controlează totul cu meticulo­zitate. Răsuflă mulţimii. Fiecare lucru se află la locul lui. Ordinea ii dă satisfacţii şi certitudini. Mun­ca cea de toate zilele poate înce­pe. Dar încă mi a fluierat sirena cu virtejuri albe şi oamenii abia se arată unul cîte unul înotînd în întunericul subţire dinaintea ră­săritului. El a venit mai devreme, ca întotdeauna. Aşa s-a învăţat de mult. Acest de mult, cînd îşi aduce aminte, are pentru maistrul Iliescu o rezonanţă largă ce izvo­răşte din sufletul lui şi se rami­fică departe în timp şi spaţiu, din­colo de orizontul îmbrumat către care aleargă valurile efemere ale Dunării. De mult înseamnă pentru el o viaţă­ d­e om, ca pentru toţi cei care ajung la vîrsta de ar­gint a tâmplelor cărunte. Cînd a venit întâia oară pe şan­tier, era un băieţandru cu nasul roşu de emoţie. Avea o cămaşă pe­ticită sub­ care bătea o inimă pli­nă de speranţe. După ucenicie, spe­ranţele ii arătau ca şi cămaşa. Aşa era atunci. O dată cu meseria a învăţat şi cum să lupte, oţelindu-se. Şi toate aceste transformări suc­cesive, săvîrşite în aspra şcoală a vieţii de odinioară, l-au făcut băr­bat. A trecut prin anii de foc ai războiului. Au urmat anii secetei şi ai reconstrucţiei, ai noilor ză­misliri. Aci, în acest colţ de ţară, în această întreprindere le-a trăit pe toate. Aici a învăţat el nu nu­mai meseria şi lupta, ci şi să în­ţeleagă lumea. Aici a devenit co­munist. Maistrul IUi Sttt îşi întîmpină to­varăşii cu acel obişnuit „bună di­mineaţa“ care ar părea banal dacă nu ar avea şi o altă semnificaţie decit aceea de simplu salut. Ei ştiu că de fapt „bună dimineaţa“ în­seamnă „totul este în regulă, • pu- ÎNTREPRINDEREA — ŞCOALĂ DE EDUCAJIE COMUNISTĂ tem începe“. Maistrul a controlat fiecare loc de muncă şi e mulţu­mit. De aceea îi răspund cu evi­dentă căldură şi respect. Salutul s-a preschimbat, nemărturisit, in­tr-un consemn. Simţind că este înţeles astfel, maistrul zîmbeşte. Şi sînt dragi aceşti oameni. Şi ei au învăţat meseria, şi ce este viaţa, şi cum să fie oamenii tot aici un şantier. Pe şeful de echipă Stan Căpăţînă, pe motoristul Ion Bucur şi pe mulţi alţii îi ştie de cînd erau copilandri. Au crescut prin­tre nave. Sînt astăzi muncitori de nădejde, comunişti devotaţi care au pus umărul la renaşterea între­prinderii, au înfruntat greutăţile şi le-au învins. Biografiile acestor oa­meni pot sta oricind mărturie ca nu a fost deloc uşoară bătălia pen­tru schimbarea vechilor rinduieli şi nici aceea care a urmat pentru a se ajunge la ceea ce se cheamă astăzi civilizaţie socialistă. Con­ştiinţa lor de comunişti s-a format în încleştarea care însoţeşte ine­vitabil orice naştere. Din această incleştare se trage dirzenia,­riu transigenţa, devotamentul, onesti­tatea, omenia lor. Toate le-au do­­bindit aici în întreprindere, unde se găsesc anii lor de tinereţe, spe­ranţele, bucuriile şi împlinirile lor. De fapt aici au înţeles ce in- D. TURTUREANU ------------------------------------­{Continuare in pag. a 3-a) SEMNALE Azi n-avefi menu fix ? Nu , azi bucătarul a lucrat atent. Desen de FRED. GHENAUbscu PROLETARI DIN TOATE TARILE, M­ÎȚi-VĂI Anul XXIII - Nr. 6980 miercuri 8 decembrie 1971 4 pagini 30 bani Un start promiţător dar nu paşte tot Adunarea activului de partid din agricul­tură, organizată acum cîteva zile de Biroul Comitetului judeţean de partid, în care s-a analizat problema desecărilor, a generat un puternic entuziasm la toţi participanţii pentru terminarea cît mai urgentă a acestor lucrări în scopul redării circuitului agricol a unei întinse suprafeţe de teren arabil de pe care să se obţină în 1972 o producţie de circa 100.000 tone de cereale, legume şi furaje. Sîmbâta, însoţiţi de tov. Emil Pomană, instructor al Comite­tului judeţean de partid, am între­prins un raid prin comunele Vidra, Co­­libaşi şi Vărăşti. La VIDRA, la ca­nalul Sinteşti — Cre­­ţeşti şi la al doilea, Lunca Vidra — rîul Sabar, lucrau 70—80 de oameni. Primarul comunei, Victor Vă­­cărescu ne-a spus: — Cetăţenii fiind convinşi de impor­tanţa acestei acţiuni vin zilnic la lucru, în număr mare, de circa două săptă­­mîni de cînd am declanşat-o. Astfel că aceste două canale unde săpăm 10.500 m.c. de pămînt vor fi terminate la 15 decembrie, redîndu-se în acest fel agricul­turii 38 hectare. În afară de munca la canale, cetățenii au transportat o mare cantitate de pămînt de pe diferite şan­tiere de construcţii pentru umplutură pe terenurile cu pînză freatică foarte a­­proape de suprafaţă. De pe aceste tere­nuri vom obţine o re­coltă de cel puţin 100 tone cereale. La COLIBAŞI, în frunte cu secretarul comitetului comunal de partid Constantin Jorsete şi primarul Gheorghe Zaharia lucrau de zor 50— 60 de oameni. Tova­răşul secretar ne-a declarat : — La acest canal colector principal, în lungime de 1200 m.l. pe teritoriul comunei noastre, şi care va continua pe terito­riul comunei Goşti­­nari, pînă in rîul Argeş, pînă in pre­zent s-au dislocat 870 m.c. de pămînt, iar pînă la 15 de­cembrie canalul va fi gata, recuperîn­­du-se astfel 120 hec­tare de teren ara­bil. Al doilea canal colector în lungime de 2,5 km., la care vom săpa 6000 m.c., îl vom termina la sfîrșitul lunii martie 1972, cînd se va da în circuitul agricol restul, pînă la 415 hectare. Ţin să men­ţionez că în ampla­sarea canalelor se­cundare s-a ţinut seama şi de părerea C. T. VASILIU (Continuare in pag. a 3-a) ! Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidului Mun­citoresc Unit Polonez şi să vă adre­săm dumneavoastră, participanţilor la Congres, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din Polonia so­cialistă un fierbinte mesaj de prie­tenie şi solidaritate internaţiona­­listă din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, a comuniştilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniştilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncito­resc Polonez sporeşte şi mai mult însemnătatea Congresului, îi con­feră semnificaţia unui bilanţ atît al luptei pentru instaurarea pu­terii populare, cît şi al activităţii desfăşurate în anii construcţiei socialiste. Raportul Comitetului Central şi raportul prezentat Con­gresului de tovarăşul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcţia societăţii socialiste, precum şi a programului de dez­voltare multilaterală a patriei dum­neavoastră. Comuniştii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund in­teres cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polo­nez pentru soluţionarea proble­melor complexe ale edificării noii societăţi, pentru dezvoltarea eco­nomiei, ştiinţei şi­ culturii, creş­terea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a ro­lului conducător al partidului şi întărirea legăturilor sale cu clasa, muncitoare şi masele populare, pentru participarea largă, nemij­locită a oamenilor muncii la con­ducerea vieţii politico-sociale a în­tregii ţări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că partidul dum­neavoastră a reuşit, sub conduce­rea tovarăşului Gierek, să învingă greutăţile de anul trecut şi să asigure dezvoltarea c­u succes a orînduirii socialiste, progresul eco­nomic şi social — şi vă dorim succese cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăşi, Intre poporul român şi poporul polonez există vechi relaţii, cu bo­gate tradiţii făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate şi independenţă naţională, împo­triva imperialismului şi fascismu­lui, a exploatării şi asupririi; aceste relaţii­ au dobîndit un con­ţinut nou in anii socialismului, a­­vînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia mar­­xist-feninistă, aspiraţiile şi ţelu­rile comune în lupta pentru trium­ful socialismului şi păcii. Consem­năm cu satisfacţie că între Ro­mânia şi Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multi­laterală, iar progresele obţinute de ţările noastre în construcţia so­cialistă. Tratatul de prietenie, co­laborare şi asistenţă mutuală din­tre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă des­chid largi perspective pentru in­tensificarea acestei colaborări. O contribuţie însemnată la dezvolta­rea prieteniei româno-polone o aduc partidele noastre — Partidul Co­munist Român şi Partidul Munci­toresc Unit Polonez, schimburile de delegaţii, de informaţii, con­tactele pe linie de partid înlesnind o mai bună cunoaştere reciprocă a experienţei şi rezultatelor obţi­nute în construcţia socialistă, in­tensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român şi gu­vernul Republicii Socialiste Ro­mânia vor acţiona cu consecvenţă şi în viitor pentru dezvoltarea con­tinuă a relaţiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta cores­punde intereselor ambelor popoare, serveşte unităţii ţărilor socialiste, întăririi forţelor socialismului, cauzei progresului şi păcii. Stimaţi tovarăşi, In prezent, întregul nostru po­por înfăptuieşte neabătut progra­mul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate — program care pre­vede continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, moder­nizarea structurii întregii econo­mii în vederea creşterii avuţiei­ na­ţionale, a apropierii de ţările dez­voltate din punct de vedere eco­nomic. Noul plan cincinal, 1971— 1975, prevede creşterea producţiei industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agri­culturii, introducerea pe scară tot mai largă a ştiinţei şi tehnicii îna­intate, creşterea mai rapidă a ve­nitului naţional. Avînd ca obiectiv de prim or­din ridicarea sistematică a nive­lului de trai al întregului popor, planul prevede creşterea însem­nată a salariilor şi a veniturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum şi spo­rirea cheltuielilor social-culturale ale statului. Rezultatele obţinute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sar­cinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depăşite — demonstrează realismul prevede­rilor cincinalului,­- hotărîrea cu­­ care întregul popor român acţio­nează pentru transpunerea lui în viaţă. Dezvoltăm economia naţională în strînsă colaborare cu ţările so­cialiste, acordăm o atenţie deose­bită promovării formelor noi de cooperare în producţie şi în alte domenii de activitate. In acest sens, apreciem importanţa Progra­mului complex al adîncirii şi per­fecţionării în continuare a cola­borării şi dezvoltării integrării e­­conomice socialiste adoptat în vara acestui an la Bucureşti. In­tensificăm, totodată, relaţiile noas­tre cu toate ţările, participînd activ la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. în ultimii ani, partidul nostru a luat un şir de măsuri pentru perfecţionarea conducerii econo­miei şi a întregii vieţi sociale, a relaţiilor de producţie, a creat, în toate întreprinderile şi unităţile economico-sociale, organe de con­ducere colectivă din care fac parte şi oameni ai muncii, care lucrează nemijlocit în producţie; asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor populare la elaborarea şi înfăptuirea poli­ticii interne şi externe, dezvoltăm în forme noi democraţia socialista.­­ Acordînd o atenţie deosebită ridi­cării conştiinţei socialiste a între­gului popor, recent Comitetul Cen­tral al partidului a elaborat un program de îmbunătăţire a activi­tăţii ideologice şi de educaţie so­cialistă, de aşezare a relaţiilor din societatea noastră pe baza prin­cipiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. In acelaşi timp, asi­gurăm condiţii pentru dezvoltarea mai rapidă a învăţămîntului, ştiin­ţei, culturii , ca factori de prim ordin ai progresului rapid şi mul­tilateral al întregii societăţi so­cialiste. Acţionînd pentru desfăşurarea cu succes a întregii opere de construcţie socialistă, partidul nos­tru îşi îndeplineşte atît înaltele sale îndatoriri faţă de propriul popor, cît şi datoria internaţiona­­listă, de răspundere faţă de cla­sa muncitoare de pretutindeni, faţă de cauza socialismului. In cadrul politicii sale externe, România situează pe primul plan prietenia, alianţa şi colaborarea cu toate ţările socialiste. Relaţiile de tip nou, internaţionaliste, din­tre ţările socialiste trebuie să con­tribuie la înflorirea şi progresul fiecărei naţiuni socialiste, a tu­turor ţărilor socialiste — ca state suverane, egale în drepturi — la cauza unităţii şi coeziunii lor. Con­siderăm că deosebirile de păreri existente nu trebuie să afecteze relaţiile interstatale, că trebuie ac­ţionat pentru înlăturarea diver­genţelor şi găsirea căilor ca, pe baza a ceea ce uneşte ţările socia­liste, să se dezvolte între ele rela­ţii strînse de colaborare întemeiate pe stimă şi încredere reciprocă. Pornind de la convingerea că toate statele lumii — fie ele mari sau mici — trebuie să participe activ la soluţionarea problemelor care preocupă omenirea, România desfăşoară o politică activă de extindere a relaţiilor cu toate (Continuare în pag. a 4-a) CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOL­AE CEAUŞESCU la Congresul al Vl-lea al P. M. U. P. Tovarăşi profesori, SATUL VAI După cum am relatat deunăzi, comuna Crevedia a fost gazda unei însemnate acţiuni în domeniul ocrotirii sănătăţii publice. Cu acest prilej, 14 specialişti ,între care şi cîteva mult apreciate somităţi ale vieţii noastre medicale, au participat la întilnirea cu cetăţenii comunei organizată de revista „Sănătatea“ în colaborare cu Comisia judeţeană de Cruce roşie şi Serviciul de educaţie sanitară din cadrul Direcţiei sanitare judeţene Ilfov. După consumarea dialogului cu LA REALIZĂRILE ÎN DOMENIUL OCROTIRII SANATATII PUBLICE, O CONTRIBUŢIE PREŢIOA­SA A ADUS ŞCOALA ROMÂNEASCA DE ME­DICINA, CARE­ IN CONDIŢIILE SOCIALISMULUI A DUS MAI DEPARTE VALOROASELE SALE TRADIŢII. (Din Directivele C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei din Republica Socialistă România). privire la unele afecţiuni, cei 14 specialişti au îmbrăcat halatul alb şi au acordat în cadrul muncii voluntar patriotice consultaţii pentru elucidarea şi urmărirea unor cazuri recomandate de medicul circum­scripţiei sanitare. Invitaţi să-şi spună părerea, specialiştii au răspuns cu aleasă amabilitate subliniind utilitatea acţiunii. Iată ce ne-au declarat: • (Citiţi în pag. a 2-a) Prof. dr. docent Ioan Stoia, medic emerit, prof. dr. docent N. N. Gheorghiu, prof. dr. docent Ştefan Gîrbea, prof. dr. docent Marcela Pitiş, prof. dr. docent Octav Costăchel, conf. univ. Mircea Olteanu (de la stînga spre dreapta) O gamă sporită de produse Una dintre cele mai tinere unităţi din reţeaua comercială a oraşului Ol­teniţa cofetăria-patiseria „Liliacul“ (responsabil Gh. David) a reuşit să se impună în rîndul consumatorilor datorită desfacerii unei variate game de cofetărie. In ultima vreme sorti­­de specialitate condus de Gh. Bălan prepară 52 de produse dintre care 33 de cofetării. In ultima vreme sorti­mentul acestora a fost mult lărgit. Ca urmare, au fost puse în vînzare pentru prima oară covrigi cu frişca, brînzoaice moldoveneşti, ştrudel cu brînză de vaci, precum şi o serie de prăjituri printre care „Primăvara“ „Ora 12“, „Perla“ și „Indiana cu friş­­că“. Toate aceste preparate s-au bu­curat de deosebită apreciere din par­tea consumatorilor. Actualitatea PE SCURT DIRECȚIA JUDEȚEANĂ C­E C NE INFORMEAZĂ... ILFO­VENII-oameni­­i cu spirit gospodăresc C­a urmare a avantajelor generale acordate de Casa de Econo­mii şi Consemnaţiuni ca şi a avantajelor specifice fiecărui in­strument de economisire în parte, volumul depunerilor în ju­deţul Ilfov a crescut simţitor, de la an la an. Prin agenţiile şi filialele C.E.C. din cuprinsul judeţului, volumul depunerilor a înregistrat în noiembrie o creştere de 89,2 la sută faţă de luna precedentă. Concludent este şi faptul că volumul depunerilor pe 11 luni ale lui 1971 este mai mare cu 57,2 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Preocuparea atentă a Direcţiei judeţene C.E.C. de a îmbunătăţi sistemul de servire a cetăţenilor, de a se apropia cît mai mult de populaţie s-a vădit în acest an şi prin creşterea numărului de uni­tăţi proprii şi mandatare în oraşele, comunele şi satele judeţului. Astăzi numărul acestora a ajuns la 79 unităţi proprii şi 174 unităţi C.E.C. mandatare. In acest fel fiecare comună a judeţului Ilfov are astăzi o unitate C.E.C. Dobînzile bonificate anual şi cîştigurile acordate în numerar şi obiecte — autoturisme, materiale de construcţii, excursii, aragaze (Continuare în pag a 3-a) In laboratorul de cofetărie­­patiserie O imagine la I.C.I.L. Oltenița Economii de peste 4200000 lei In activitatea întreprinderii de foraj Bucureşti un loc principal, îl ocupă mişcarea de inovaţii şi raţionalizări. Orientate spre principalele obiective ale procesului de producţie, acţiunile întreprinse pe această linie au permis rezolvarea a numeroase probleme, obţinîndu-se succese semnificative. Astfel, în acest an au fost înregistrate 22 de propuneri de inovaţii şi raţiona­lizări dintre care 15 au şi fost apli­cate în producţie, fapt ce a permis realizarea unor economii antecalculate în valoare de peste 4 200 000 lei. Din rîndul acestora se impun „Agă­ţătorul de lavier cu etanşare“ şi „Re­­ţinător de şem­tei la motoarele M. 583“, a căror aplicare concură la e­­conomisirea de metal şi ciment, la prelungirea duratei de funcţionare a utilajelor. Mîini îndemînatice Pe cît s-au dovedit de silitori la în­văţătură, pe atit.de iscusiţi s-au ară­tat elevii şcolii generale nr. 1 Olte­niţa (director Vasilichia Dumitrescu) şi în efectuarea unor lucrări prestate în atelierele înfiinţate pe lingă şcoa­lă. I-am cunoscut pe mulţi dintre a­­ceştia în atelierul de lăcătuşerie şi cel de ţesut. In mod deosebit, se re­marcă activitatea elevilor­ lăcătuşi care reuşesc să execute diferite lucrări ce sunt retribuite. Aşa de pildă, în mo­mentul de faţă lucrează la confecţio­narea a 5 000 de numere pentru case, urmînd să primească 15 000 lei, sumă pe care o vor folosi la achiziţionarea unor utilaje necesare activităţii din ateliere. Cu prilejul vizitei făcute, am reţi­nut şi numele cîtorva şcolari printre care Paula Ursu, Gabriela Gordin, Traian Burlacu, Ion Mihu şi alţii care se evidenţiază prin hărnicie şi iscu­sinţă. La ora de practică, în atelierul de țesături al Școlii generale nr. 1 O modernă fabrică de excavatoare Colectivul uzinei de utilaj greu, „Progresul”, din Brăila, a realizat cel de al 600-lea excavator din producţia acestui an. Amintim că, in incinta marii uzine brăilene se află in plină construcţie o modernă fabrică de excavatoare, prima de acest fel din ţară, proiectată pentru 1100 excavatoare pe an, urmind ca, ulterior capacitatea acesteia să ajungă la 1 470 maşini. ’Paralel, specialiştii şi proiectanţii uzinei se ocupă de asimilarea unor noi tipuri de utilaje Intre care un loc important II ocupă excavatorul hidraulic, produs în diferite variante constructive şi capacităţi. (Agerpres) Primul calendar românesc Biblioteca ,,Astra“ din Sibiu a intrat in posesia unei piese de o deosebită valoare documentară. Este vor­ba de primul calendar românesc tipărit la Si­biu. Unicul exemplar cunoscut pină in pre­zent al acestui „Calen­dar românesc vechi“, ieşit in 1795 din tipo­grafia sibianului Petre Bart, a fost achiziţionat dintr-o colecţie parti­culară, de la Turnu Severin. Pe penultima pagină a calendarului se poate citi menţiu­nea : „In limba româ­nească aşezat prin osâr­­dia Radului Tempea, fostului diacon la Bra­şov". Acest cărturar transilvănean a mai tipărit, tot la Sibiu, in 1797, o gramatică româ­nească. După cum a­­preciază specialiștii, ca­lendarul lui Radu Tem­pea este cea mai veche tipăritură românească de acest gen cunoscută pină In prezent.

Next