Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 7079-7102)
1972-04-08 / nr. 7083
Pag. a 2-a Un nou centru artistic al tineretului in judeţul Ilfov Tineretul şcolar din judeţul Ilfov dă tot mai multe dovezi de vrednicie creatoare. Cu prilejul expoziţiei naţionale din vara trecută, organizată de Consiliul Naţional al Organizaţiei de Pionieri, Ilfovul cu puternicele lui centre de creaţie de la Bolintin Vale, şi Afumaţi, cărora s-au adăugat rînd pe rînd Plătăreştii şi Cucuieţii, Ciorogîrla, Dirvari şi Cernica, s-a situat — în mod hotărît — în fruntea judeţelor ţării. De atunci, alte şi alte manifestări artistice ale acestui tineret ne atrag privirile. Astfel, cu prilejul inaugurării Casei corpului didactic a judeţului Ilfov — în 18 decembrie 1971 — s-a deschis expoziţia cu lucrările realizate, de pionierii de la Şcoala generală nr. 2 din Olteniţa şi de cei care lucrează în cercul de artă de la casa pionierilor din acel oraş, toţi aceşti expozanţi fiind îndrumaţi de profesoara Petcu Stela. Lucrări spontane, mărturisind — din partea autorilor — o vie receptivitate pentru ceea ce se petrece în jurul lor şi o cuprinzătoare viziune estetică a vieţii au fost semnate de Mihăila Roman (cl. a II-a), Mateiaş Cornel (cl. a IV-a), ŢurcanuVera, Cămărăşescu Ani, Tudor Stelian şi Dinu Victoriţa (toţi din clasa a V-a) şi mulţi alţi îndrăgostiţi de imaginile vizuale şi de lumea culorilor. Un puternic stimulent pentru creaţia artistică a pionierilor şi şcolarilor îl reprezintă în primăvara aceasta — marea sărbătoare a tineretului. Acum cîteva zile am avut plăcuta surpriză să descopăr un nou şi viguros centru de creaţie artistică la Şcoala generală din Domneşti — Ilfov, îndrumat cu pricepere şi pasiune de profesorul Panait Horaţiu Dan. La această şcoală s-a organizat o expoziţie permanentă de creaţie, care se primeneşte mereu cu alte şi alte lucrări, înflorind şcoala şi întîmpinînd cu graţie pe cei ce sosesc aici. Ceea ce surprinde ochiul la prima privire este curajul şi energia creatoare de care dau dovadă autorii lucrărilor. Aceştia receptează viaţa din jur cu acuitate de buni observatori, proiectînd asupra lucrurilor văzute ecourile trezite de acestea în sufletul lor. Cu alte cuvinte, ei interpretează ceea ce au observat, realizînd lucrări de o mare autenticitate şi cu o remarcabilă forţă de expresie. In lucrările şcolarilor din Domneşti, apare satul şi împrejurimile sale („Satul meu“ sunt intitulate unele lucrări semnate de Ioan Florin şi Voinescu Aurelia din clasa a V-a). Grădinile înconjoară casele („In livadă“ de Lisandru Nicolae şi „Toamna bogată“ de Stoilă Ecaterina, ambii în clasa a V-a). Lanurile bogate se întind pînă la orizont („Culesul porumbului“ de Ion Ancuţa, „Muncă patriotică“ de Petrache Elena, ambele în clasa a Vl-a şi „La C.A.P.“ de Matei Andrei, cl. a Vll-a). Nu sunt uitate nici evenimentele din viaţa oamenilor , astfel Ioan Angela, din cl. a V-a înfăţişează o „Nuntă ţărănească“, cum nu sunt uitate nici amintirile plăcute din vacanţă “ (Savu Constantin, cl. a V-a B, îşi aminteşte de „excursie“, iar Ghenare Vasile, cl. V-a V, rememorează cu plăcere timpul petrecut „In tabără“). Alţi elevi care au fost puternic impresionaţi la lecţiile de istorie de unele figuri măreţe din trecutul poporului nostru, se transpun în imagini colorate realizate naiv, însă cu migală şi dragoste. Asemenea portrete istorice semnează : Vişan Gh. şi Dumitrache Constantin, din clasa a V-a, Năstase Victor şi Birjaru Marilena din clasa a Vl-a, precum şi Mitică Ioana, din cl. a VII-a. Sunt evocate de asemenea scene din trecutul de luptă şi biruinţi al acestui popor („Cucerirea redutei“, de Ioniţă Petrişor, cl. a VII-a, „Hora Unirii“ de Vişan Gh. ; „1907“, de Zamfir Costel, cl. a Vl-a B, „Greva ceferiştilor“ de Mischici Gh, cl. a V-a). Calităţi compoziţionale şi cromatice mai dovedesc Veliciu Marioara, Alecu Ştefan, Dumitrache Paulina şi Iordache Maria, toţi din clasa a Vl-a, precum şi Iordache Cristinel din cl. a V-a. In realizările artistice plastice ale pionierilor şi şcolarilor de la şcoala generală din Domneşti se îmbină spontaneitatea plină de prospeţime, de simţire cu deprinderi preţioase de lucru, formate în şcoală sub conducerea unui profesor pasionat şi priceput. Voi urmări cu plăcere — şi în viitor — realizările artistice de la această şcoală, ca de altfel oriunde ele se ivesc. Prof. dr. ALEXANDRU TOHĂNEANU Institutul de arte plastice „Nicolae N. Grigorescu“ » TELEVIZIUNI SIMBATA 8 APRILIE PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9.05 Biblioteca pentru toţi. 9.40 De vorbă cu gospodinele 9.55 Tele-enciclopedia. 10.40 ..Palatele oraşului“. 11.05 Desen animat. 11.15 Mine rele. . 11.55 Emisiune de educaţie sanitară. 12.10 Telejurnal. 15.20 Matineu de vacanţă. 16.25 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Fotbal : România — Franţa. 18.15 Emisiune în limba germană. 19.00 Ritm, tinereţe, dans. 19.20 1001 de seri. Aventurile celor doi căţei. 19.30 Telejurnal. 20.00 Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în unele ţări din Africa (I). 21.00 Muzică populară. 21.15 Film serial : Invadatorii. 22.05 Emisiune de divertisment ,,Mai ceva ca-n filme“. 22.40 Telejurnal. 22.50 Săptămîna sportivă 23.10 Gala vedetelor 23.50 Romanţe PROGRAMUL II 16.30 Cîntece şi dansuri populare. 17.00 Reportaj bucureştean. 17.20 Pagini muzicale de mare popularitate. 17.40 Agenda 17.50 Amintiri bucureştene RADIO SIMBATA 8 APRILIE PROGRAMUL I 15.00 Buletin de ştiri. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.25 Transmisie directă : meciul de fotbal România — Frauda. 18.20 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Ştiinţa la zi. 20.45 La hanul melodiilor. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Expres melodii. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii. 24.00 Buletin de ştiri. 0.03 16.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 De toate pentru toţi. 15.05 Recital de harpă. 15.20 Din muzica popoarelor. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Muzică de cameră. 16.45 Muzică uşoară. 16.55 sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Muzică populară. 17.30 Teatru scurt. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Pagini simfonice. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Cintece şi jocuri populare. 19.50 Noapte bună, copii !. 20.00 Seară de operă. 22.10 Albumul amintirilor. 22.30 Seară de dans. 23.00 Buletin de ştiri. 23.06 Seară de dans. 0.55 —1.00 Buletin de ştiri. DUMINICA 9 APRILIE PROGRAMUL I 6.00 Buletin de ştiri. 8.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Muzică uşoară. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Întilnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Recital de pian Corneliu Gheorghiu. 13.30 Muzică populară. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Teatru radiofonicpentru TEATRE SIMBATA 8 APRILIE Lucia di Lammermoor, ora 19.30 : Opera Română. Lăsaţi-mă să cint, ora 10.30 : Teatrul de Operetă. Moartea ultimului golan, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio) O scrisoare pierdută, ora 20: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) Interesul general, ora 20 : Teatrul de Comedie Cintecele fantoşei, ora 19.30: Teatrul „Ion Vasilescu“ O scrisoare pierdută, ora 15 : Play Strindberg, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — Bd. Schitu Magureanu Spectacol de poezie şi muzică, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio) ...Eseu, ora 19.30 : Teatrul Giuleşti Constructorul Solness, ora 19.30 : Teatrul Evreesc de Stat Bu Aii, ora 10 : Teatrul Ţăndărică (sala Victoria) Băi şi nătărăi, ora 10 : Teatrul Ţăndărică (sala Academia) Planetele rid sub cupolă, ora 10 şi 19.30 : Circul „Globus“ Vicleniile lui Scapin, ora 19.30 Teatrul Mic Şi eu am fost în Arcadia, ora 19.30 : Teatrul „C. I. Nottara-Şi femeile joacă fotbal, ora 19.30 : Teatrul „C. Tanase“ (sala Victoria) STEAGUL ROŞU Primarul reprezintă comuna, comuna îl reprezintă pe primar (Urmare din pag. 1-a) propriu și în plus pentru a le vinde statului, beneficiind de avantajele pe care le oferă la contractare unităţile de stat. Că s-a făcut ceva în acest sector se poate vedea din situația contractărilor. La bovine şi ovine planul a fost îndeplinit. La porci, din 1020 capete cît prevede planul s-au încheiat pînă astăzi contracte pentru livrarea a 850. Sînt condiţii să îndeplinim şi chiar să depăşim planul. Pe noi ne preocupă ca cetăţenii care încheie contracte cu unitaţile de stat pentru livrarea de animale şi care primesc, în condiţii foarte avantajoase furaje, să aibă o bază reală pentru aceasta. În acest sens consiliul popular sprijină cetăţenii în procurarea de animale pentru a fi crescute în gospodăria lor. Interlocutorul face o pauză, la două coaie de hîrtie şi începe să scrie. — Vreţi să răspundeţi în scris la întrebare ? — O, nu. Dar, în scris reuşesc să mă concentrez mai bine. Spuneaţi că tovarăşul secretar v-a prezentat situaţia unităţilor din comună. Eu cred că ar fi mai bine să vă spun ce mă preocupă pe mine ca primar în legătură cu aceste unităţi. După cum aţi aflat, avem în comună două cooperative agricole, o întreprindere agricolă de stat, două secţii de mecanizare. Tot la noi îşi are sediul şi staţiunea de mecanizare care deserveşte mai multe comune Avem un complex avicol intercooperatist, parţial intrat în funcţiune. Care sînt totuşi problemele ? Eu sînt şi membru in biroul Comitetului comunal de partid si cunosc obiectivele stabilite de comitetul de partid. Deşi ambele C.A.P.-uri au condiţii asemănătoare producţiile sunt diferite. Va trebui să înlăturăm toate piedicile care ţin în urmă dezvoltarea uneia din cooperative. Apoi, I.A.S. obţine recolte mult superioare faţă de cele din C.A.P. Or, şi inginerii şi ceilalţi specialişti care lucrează în C.A.P. au urmat aceleaşi institute de învăţămînt, se cunosc, se întîlnesc aproape zilnic la cantina I.A.S. unde iau masa. Nu cred că cei de la I.A.S. deţin nişte secrete ale recoltelor mari pe care nu ar putea să le comunice, şi celor din C.A.P. Cele două secţii de mecanizare dispun de maşini şi tractoare tot aşa de bune ca şi cele din I.A.S. Aici văd eu rezerve mari pentru creşterea producţiei Calitatea superioară a lucrărilor pe întreaga suprafaţă agricolă a comunei devine astfel obiectivul nostru major. Obligaţiile producătorilor pentru executarea lucrărilor de calitate, indiferent în ce sector s-ar afla, au fost reglementate prin lege, noi trebuie să urmărim cum se respectă legea. Pentru consiliul popular, ca organ al puterii de stat se mai ridică o problemă importantă care ţine de respectarea legii contractelor. Unitățile noastre încheie contracte pentru valorificarea produselor. Dar clauzele tuturor acestor contracte nu sînt întotdeauna respectate fie de producător, fie de beneficiar,, soldîndu-se cu pierderi. Fiind vorba de pagube aduse economiei comune trebuie să intervenim mult mai energic atunci cînd nu se respectă contractul. — Tovarășe Vlăsceanu, care sînt pasiunile dv ? Ce faceţi în timpul — Am fost vînător pasionat. Aveam două puşti. A trebuit să abandonez acest frumos sport. Eram foarte ocupat. Mi-am completat studiile, am prins gustul cititului. Citesc mult, mai ales acum cînd se cere să cunoaştem multe. De cîţiva ani pasiunea mea din timpul liber au rămas florile, pomii. Eu sunt din comună, aici am copilărit, aici am crescut. Cresc doi porci. Unul l-am contractat. Am mai multe păsări, cultiv cîteva brazde de zarzavat. Am caişi şi piersici şi îmi place să mă ocup de ei. Nu puteam să cer oamenilor să planteze flori şi pomi în faţa casei, să crească animale şi eu să stau de o parte. De aici cred că s-a născut noua mea pasiune. Am fost odată, mai de mult, la Bicaz, pe atunci se turna barajul. Am luat de acolo doi pui de brad, l-a adus nevastă-mea într-o batistă. Acum sînt cît mine de înalţi. Apoi brazii s-au înmulţit în comună. Ii vedeţi, aici în centru, cînd vor creşte mari , vom avea un colţ din Valea Prahovei. — Deşi aţi crescut lingă Dunăre vă plac munţii... — Îmi plac munţii poate pentru că sînt mai puţin cunoscuţi de mine şi pentru că tot ce se construieşte acolo pare mai spectaculos. Mi-am propus pentru viitor să vizitez și hidrocentrala de pe Argeș. Am văzut-o eu la televizor, dar asta e cînd o vezi cu ochii tăi. Mai vreau să vizitez un centru siderurgic să văd cum se face oțelul. — Ce înnoiri mai importante vor surveni în comuna dv. în următorii cinci ani ? — Sînt mai multe de spus aici. Vom rezolva o dorinţă mai de mult formulată de cetăţeni, aducerea apei potabile la domiciliu. Acolo sus pe deal vom fora cîteva puţuri şi prin cădere vom aduce apa în comună. O problemă centrală pentru activitatea noastră de viitor va fi pietruirea drumurilor. Apa potabilă în casa cetăţeanului înseamnă şi baie, şosele şi trotuare asfaltate, o nouă înfăţişare a comunei, urbanizare. începem construcţia unei noi şcoli, va fi a treia în comună. Amenajăm o bază sportivă modernă. Teren avem. Am şi plantat plopi pe margine. Mai construim o sală de festivităţi. După cum se vede ne apropiem de condiţiile de la oraş. Anul trecut magazinul din comună a vîndut numai mobilă în valoare de 5 milioane lei. în comună sînt peste 1.100 aragaze, 15 autoturisme, multe motorete, biciclete. Deci, în curînd comuna Chirnogi va deveni orăşel agricol. — Eu aş dori să vizitaţi atunci cînd vor fi numite oraşe, cele 12 comune, le ştiţi care sînt, noi nu sintem printre ele. Atunci să discutăm despre gradul de urbanizare, despre aspectele edilitar-gospodăreşti Cred că nu vom fi mai prejos. Am plecat din Chirnogi cu un sentiment tonic. Descoperisem un om cu gîndurile şi preocupările lui fireşti, măreţe şi modeste, dar pe deplin conştient de răspunderea pe care funcţia de primar i-o impune. Mesajul unei arte militante Aşteptat cu mult interes şi în sip şi inaugurat, SALONUL REPUBLICAN DE DESEN ŞI GRAVURĂ grupează cele mai bune forţe artistice din domeniul graficii, depăşindu-şi astfel limitele titulaturii. Grafica, artă prin excelenţă militantă, intrind în dialog direct cu cel mai larg public datorită specificului său, prilejuieşte anul acesta intîlnirea publicului cu unul dintre cele mai actuale genuri : afişul mobilizator. Intr-adevăr, centrul de interes al expoziţiei de la sala DALLES tine ansamblul de 14 afişe de mari dimensiuni realizate de un colectiv format din : Vincenţiu Grigorescu, VI. Şetrun, G. I Bîrjol, Radu Stoica şi Radu Dragomirescu. Axate pe temei „Construim o societate multilateral dezvoltată“ şi sintetizînd aspecte din industrie şi agricultură, lucrările sînt realizate într-o formulă modernă, pline de semnificaţii şi capabile de şocul vizual pe care îl cere acest gen. De altfel afişul cu temă socială, mobilizator şi festiv ni se pare a fi bine reprezentat, chiar dacă nu toate soluţiile sînt foarte originale, şi această angajare lucidă în programul educativ preconizat, dovedeşte cît de strinsă este legătura dintre realitatea cotidiană şi artă. Am reţinut dintre numeroşii autori de afişe numele lui Mihai Ivănescu prezent cu un grupaj de lucrări realizate din montaje fotografice pe tema luptei pentru drepturile omului, aceeaşi care formează sursa de inspiraţie pentru Petre Hodivan, apoi pe C. Georgescu, Andrei Alexandru, pentru care actualitatea noastră socialistă reprezintă generatorul unor sintetice imagini mobilizatoare. Dacă afişul cu tematică social-politică este la înălţimea imperativelor actualei nu acelaşi lucru se petrece şi cu aite genuri, fenomen pe care l-am observat mai de rant şi datorită căruia publicitatea cinematografică şi mai ales cea comercială a intrat în umbră. Doar două afişe de cinema, semnate de Radu Veluda şi M. Mănescu reţin atenţia, iar singurul afiş pe teme de protecţia muncii trece neobservat datorită slabei calităţi, la fel ca şi cele cîteva proiecte destinate comerţului exterior, ale lui C. Costa. Insuficient de convingătoare se dovedesc şi afişele lui I. Molnar prin care se solicită sprijinul donatorilor de singe, in care tema picăturii revine nefuncţional şi stereotip. Oboseala soluţiilor caracterizează şi ilustraţia de carte, la fel de banală ca şi în anii trecuţi, redusă ca număr de expozanţi, remarcîndu-se doar Iacob Dezideriu, Val Munteanu, F. Chinschi, Gh. Marinescu, mult prea puţini pentru efervescenţa editorială pe care o cunoaşte literatura la noi. Am reţinut lucrările pe tema construirii socialismului semnate de G. Ledlea, A. Dumitrache, Dan Erceanu, I. Panaitescu, în care prezenţa omului pe şantiere, în uzine şi pe ogoare este figurată mai ales cu ajutorul montajelor de imagini suprapuse, subliniind anintul constructorilor. Apoi pe cele ale Vlandei Mihuleac, realizate şi cu ajutorul fotografiei, V. Feodorov, D. Ciorna, Radu Stoica, toţi folosind metafora de care este capabilă arta atunci cînd foloseşte surse de inspiraţie umaniste. Tot dintre gravori merită a fi amintiţi Mircea Dumitrescu, cu un ciclu expresionist pe tema miturilor cotidiene, apoi Theodora Moşescu-Stendl, Ion Donca, Geta Brătescu, C. Nistor şi Clarette Wachtel, ca şi noii veniţi, tinerii Luana Drăgoescu, D. Niţulescu, A. Costinescu şi G. Catrinescu, care manifestă o maturitate de gindire şi stil promiţător. Genul tradiţional al desenului este ca de obicei reprezentat de expresivul Constantin Radu, care ştie să creeze o lume din cîteva linii, apoi Fr. Bumches, Fmilia Robota, V Krasovski, caligrafi ai epocii, pe care am fi dorit să-i întilnim şi printre ilustratorii de carte. Acuarela, acest gen atit de îndrăgit de către toţi marii pictori români, pare să fi intrat în conul de umbră al altor tehnici mai spectaculoase, lucrările de acest fel puţind fi numărate pe degete (10—12) şi in absenţa lui Adrian Podoleanu, cei mai buni se dovedesc a fi Mihai Cămăruţ şi S. Panţu, mai apropiaţi de fluiditatea şi lirismul pe care îl presupune transparenţa culorii. Absenţa caricaturii, a desenului satiric din acest „Salon“ ridică un semn de întrebare, dar ne consolăm cu ghidul că poate ni se rezervă surpriza unui „Salon al umoriştilor“, care sperăm că, nu se va face de ris. Cu inerente omisiuni şi aprecieri valorice care se pot dovedi uneori subiective, cronica aceasta vrea să sublinieze o idee care ni se pare firească : aceea că artistul, ca element component al societăţii noastre contemporane, vibrează intens la toate pulsaţiile vieţii şi re dă o formă artistică demnă de epocă şi de oamenii ei, accesibilă prin limbaj, cu funcţie cognitivă dar şi mobilizatoare şi educativă. Şi de acest lucru ne convinge şi Salonul de desen şi gravură, alături de toate manifestările de acest gen. VIRGIL MOCANU copii. 9.00 Rampa succeselor. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Vă place opera ? 10.00 Avanpremieră cotidiană. 10.15 In a patriei grădină — cîntece. 10.30 A 7-a artă. ll.00 Concert simfonic. 13.00 Varietăţi muzicale. Cursuri de perfecţionare pentru cadrele didactice care predau ştiinţele sociale Ieri — 7 aprilie a.c. — s-au deschis în Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara cursuri de partid pentru perfecţionarea pregătirii politicoideologice a cadrelor didactice din întreaga ţară, care predau ştiinţele sociale în învăţămîntul de cultură generală, profesional şi liceal de specialitate. Cursurile sînt organizate, pe baza Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., de către Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului. La deschiderea cursului organizat în centrul Bucureşti au participat tovarăşii Virgil Cazacu, primadjunct al ministrului educaţiei şi învăţămîntului şi Alexandru Kopandi, prorector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“. Orașul Buftea în plină dezvoltare PROGRAMUL Universităţii serale de marxism-leninism de pe lingă Comitetul judeţean Ilfov al P. C. R. Secţia : ECONOMIE POLITICA SI POLITICA ECONOMICA A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Luni 10 aprilie 1972 orele 16. Expunere : Dezvoltarea planică a întregii economii — caracteristică a socialismului. Sistemul de conducere planificată a economiei naţionale în ţara noastră. Rolul economical statului socialist. Planificarea economiei naţionale în profil teritorial. Rolul organelor locale de stat şi economice în fundamentarea planului de stat. Cursurile universităţii serale se ţin la sediul Cabinetului judeţean de partid din str. Spătarului nr. 15. CINEMATOGRAFE 20.15) Fericit cel care, ca UUse: Tomis (9. 11 15; 13 30; 16; 18 15. 20 30) , Flamura (0; 015; 13.30; 16; 18.15; 20 30) Decolarea: Ferentari (15 30; 17.15. 20) Steaua Sudului: Bucegi (15.30; 18; 20.30) Viaţa de familie: Popular (15.30; 18; 20.15) Sacco şi Vanzetti: Buzeşti (15.30; 18; 20.30) Torentul de fier: Munca (16. 13; 20) Love Story: Pacea (11; 15.45; 18; 20.15 Tată cu de-a sila: Arta (15.30; 18; 20.15) Ultimul războinic: Lira (15.30; 18; 20.15) Antracit : Laromet (15.30; 17.30; 19.30) Locotenentul Bullitt: Drumul Sării (15.30; 17.45; 20); Giulești (15.30; 16; 20.30 Dreptul de a te naşte : Moşilor (15.30; 18; 20.15) Osceola: Crineaşi (15 30; 18; 20.15; Flacăra (15.30; 17.45; 20) Waterloo : Cosmos (15.30; 19) Mirii anului II: Vitan (15.30; 17.45; 20) GIURGIU Lumina : Locotenentul Bullit. Bucureşti : Oliver. OLTENIŢA Flacăra : Trenul. Clubul S.N.O.: Waterloo. URZICENI Pacea : Steaua de tinichea. BUFTEA Libertăţii : Fraţii. BOLINTIN In următoarele 24 de ore, vreme în general frumoasă. Cerul va fi variabil. După amiază tendinţă de ploaie slabă. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va oscila Intre 4-6 grade iar maxima între 18-20 grade. în următoarele trei zile, vreme in general frumoasă cu cer temporar noros, favorabil ploii slabe. Vînt, potrivit, temperatura ușor variabilă. Felix şi Otilia: Patria (9.30; 13; 16.30 şi 20) Pirosmani: Capitol (10; 12; 14; 16.30; 18.30; 20.45) Hei, puştiul... Doina (11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30) Evadare din planeta maimuţelor : Luceafărul (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45), Bucureşti (9. 11 15; 13.30; 16.30; 18 45. 21). Duminică la ora 6 : Lumina (9. 12; 15; 18; 20.30) Mary Poppins : Scala (9.30 ; 13 ; 16.30 ; 20)*, Festival (9.30: 13; 16.30; 19.30); Favorit (9.30; 12.30; 15.30; 19.30).. Pentru că se iubesc: Central (9; 1115; 13.30; 16; 19;15: 20 30); Melodia (9; 9.15; 13.30; 15. 19 30; 20.45) Micul scâldâtor: Victoria (9; 11.15; 13.30; 16; 9.30; 20.45); Mioriţa (10; 12 30; 15; 17.30; 20) Pădurea pierdută: Griviţa (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Aurora (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18; 20.15). Incidentul: Feroviar (9; 11.15; 13.30; 18; 18.30; 20.45); Volga (10; 12.30; 15; 17.30; 20) Gloria (9: 11;15; 13.30; 16; 19.15; 20 30). Intrarea liberă la oficiul stării civile : Viitorul (16. 18. 20) Tarzan, omul Junglei. Timpuri noi: 9—18 30 în continuare. Program de documentare ora 20.15. Aventuri in Ontario: Progresul (15.30; 18; 20.15) Puterea si adevărul: Rahova (15.30; 19) Adio, domnule Chips: Excelsior (9 30; 13; 16.15; 19 30); Modern (91 12 30; 16; 19.30) Facerea lumii: Unirea (15.30; 13; Luceafărul : Cortul roşu. STAREA TIMPULUI Pentru combaterea insectelor, vă recomandăm produsele : TOXID — contra gîndacilor — prezentat în cutie de carton, 100 g. lei 1,60 ; în flacon de polietilenă pentru pulverizare, 200 g. lei 4,90. PLOTOX — produs pentru combaterea ploşniţelor atît sub formă de soluţie în sticle de 500 m.l. — lei 4,40, şi de 1 000 m.l. lei 6,25, cît şi sub formă de praf în flacon din material plastic cu dispozitiv de pulverizare — 350 g. lei 5,50, PURICID —insecticid praf contra puricilor — prezentat în flacon din material plastic cu dispozitiv de pulverizare, cu un conţinut de 200 g. — Idi 4, DEPARATOX, — soluţie contra ploşniţelor şi diverselor insecte — ambalat în sticle de 500 ml., lei 4,10, iar în sticle de 1 litru, lei 5,70. DEPARATOX SUPER PARFUMAT — soluţie pentru combaterea ploşniţelor şi diverselor insecte — ambalat în sticle de 500 ml. la preţul de 6 lei buc. în pungi sub formă de praf, cu un conţinut de 250 g. la preţul de lei 2,35 buc. VOLOTOX — soluţie parfumată contra insectelor zburătoare — (muşte, molii, ţînţari, etc) în sticle de 500 ml. la preţul de lei 5,35. ANUNŢ mi ÎNTREPRINDEREA construcţii METALICE ŞI PREFABRICATE BUCUREŞTI cu sediul în Bucureşti, Str. Acţiunii nr. 2-4, sector 5, tramvaie 7,12,17, maşina 75 staţia Răducanu Cristea, ANGAJEAZĂ URGENT muncitori calificaţi în meseriile : 1. Vopsitori industriali 2. Lăcătuşi construcţii metalice 3. Sudori electrici De asemeni angajează muncitori necalificaţi pentru calificare prin cursuri de scurtă durată în meseriile menţionate mai sus. Condiţii generale pentru admitere la cursuri : — vîrsta 17—45 ani — studii 4—8 clase elementare şi domiciliul in Bucureşti sau comunele subordonate cu posibilităţi de navetă. Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii Serv. Personal învăţămînt sau la telefon 23.12.03. FABRICA DE ZAHĂR GIURGIU ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS : un şef serviciu investiţii, un inginer electromecanic automatist, un tehnician principal mecanic, un diriginte şantier construcţii în condiţiile legislaţiei în vigoare. Doritorii se vor adresa la Fabrica de zahăr Giurgiu sau la telefon 2560 , 2564. ÎNTREPRINDEREA de transport BUCUREŞTI (I.T.B.) angajează din provincie şi municipiul Bucureşti ŞOFERI PENTRU AUTOBUZE Se pot prezenta şi posesori ai permisului de conducere litera C, care au o practică efectivă de minimum un an pe autovehicule din categoria C, avînd vîrsta minimă de 22 de ani. Pe lîngă salariu tarifar de încadrare corespunzător clasei pe care o au, şoferii de autobuze primesc un spor de 10% şi sporurile legale pentru orele suplimentare efectuate. în limita locurilor disponibile, întreprinderea asigură pentru nefamilişti cazarea în căminele sale cu un grad ridicat de confort. Doritorii se vor adresa Gospodăriei Autobuze din Calea Şerban Vodă nr. 164, sector 5, telefon : 23.61.54 — Birou! Personal — unde pot primi orice alte informaţii.