Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 7079-7102)

1972-04-08 / nr. 7083

Pag. a 2-a Un nou centru artistic al tineretului in judeţul Ilfov Tineretul şcolar din ju­deţul Ilfov dă tot mai multe dovezi de vrednicie creatoare. Cu prile­jul expoziţiei naţionale din vara trecută, organizată de Consiliul Naţional al Organizaţiei de Pio­nieri, Ilfovul cu puternicele lui centre de creaţie de la Bolintin Vale, şi Afumaţi, cărora s-au a­­dăugat rînd pe rînd Plătăreştii şi Cucuieţii, Ciorogîrla, Dir­vari şi Cernica, s-a situat — în mod hotărît — în fruntea judeţelor ţării. De atunci, alte şi alte mani­festări artistice ale acestui tine­ret ne atrag privirile. Astfel, cu prilejul inaugurării Casei corpu­lui didactic a judeţului Ilfov — în 18 decembrie 1971 — s-a deschis expoziţia cu lucrările realizate, de pionierii de la Şcoa­la­ generală nr. 2 din Olteniţa şi de cei care lucrează în cercul de artă de la casa pionierilor din acel oraş, toţi aceşti expo­zanţi fiind îndrumaţi de profe­soara Petcu Stela. Lucrări spon­tane, mărturisind — din partea autorilor — o vie receptivitate pentru ceea ce se petrece în jurul lor şi o cuprinzătoare vi­ziune estetică a vieţii au fost semnate de Mihăila Roman (cl. a II-a), Mateiaş Cornel (cl. a IV-a), Ţurcanu­­Vera, Cămără­­şescu Ani, Tudor Stelian şi Dinu Victoriţa (toţi din clasa a V-a) şi mulţi alţi îndrăgostiţi de ima­ginile vizuale şi de lumea culo­rilor. Un puternic stimulent pentru creaţia artistică a pionierilor şi şcolarilor îl reprezintă în pri­măvara aceasta — marea sărbă­toare a tineretului. Acum cîteva zile am avut plă­cuta surpriză să descopăr un nou şi viguros centru de creaţie ar­tistică la Şcoala generală din Domneşti — Ilfov, îndrumat cu pricepere şi pasiune de profe­sorul Panait Horaţiu Dan. La­ această şcoală s-a organi­zat o expoziţie permanentă de creaţie, care se primeneşte mereu cu alte şi alte lucrări, înflorind şcoala şi întîmpinînd cu graţie pe cei ce sosesc aici. Ceea ce surprinde ochiul la prima privire este curajul şi e­­nergia creatoare de care dau do­vadă autorii lucrărilor. Aceştia receptează viaţa din jur cu acui­tate de buni observatori, proiec­­tînd asupra­­ lucrurilor văzute ecourile trezite de acestea în su­fletul lor. Cu alte cuvinte, ei in­terpretează ceea ce au observat, realizînd lucrări de o mare au­tenticitate şi cu­ o remarcabilă forţă de expresie. In lucrările şcolarilor din Dom­neşti, apare satul şi împrejuri­mile sale („Satul meu“ sunt in­titulate unele lucrări semnate de Ioan Florin şi Voinescu Aurelia din clasa a V-a). Grădinile în­conjoară casele („In livadă“ de Lisandru Nicolae şi „Toamna bogată“ de Stoilă Ecaterina, am­bii în clasa a V-a). Lanurile bo­gate se întind pînă la orizont („Culesul porumbului“ de Ion Anc­uţa, „Muncă patriotică“ de Petrache Elena, ambele în cla­sa a Vl-a şi „La C.A.P.“ de Ma­tei Andrei, cl. a Vll-a). Nu sunt uitate nici evenimen­tele din viaţa oamenilor , astfel Ioan Angela, din cl. a V-a în­făţişează o „Nuntă ţărănească“, cum nu sunt uitate nici aminti­rile plăcute din vacanţă “ (Savu Constantin, cl. a V-a B, îşi amin­teşte de „excursie“, iar Ghena­­re Vasile, cl. V-a V, reme­morează cu plăcere timpul pe­trecut „In tabără“). Alţi elevi care au fost puternic impresio­naţi la lecţiile de istorie de une­le figuri măreţe din trecutul po­porului nostru, se transpun în imagini colorate realizate naiv, însă cu migală şi dragoste. Ase­menea portrete istorice semnea­ză : Vişan Gh. şi Dumitrache Constantin, d­in clasa a V-a, Năs­­tase Victor şi Birjaru Marilena din clasa a Vl-a, precum şi Mi­tică Ioana, din cl. a VII-a. Sunt evocate de asemenea sce­ne din trecutul de luptă şi bi­­ruinţi al acestui popor („Cuceri­rea redutei“, de Ioniţă Petrişor, cl. a VII-a, „Hora Unirii“ de Vişan Gh. ; „1907“, de Zamfir Costel, cl. a Vl-a B, „Greva ceferiştilor“ de Mischici Gh­, cl. a V-a). Calităţi compoziţionale şi cro­matice mai dovedesc­­ Veliciu Marioara, Alecu Ştefan, Dumi­trache Paulina şi Iordache Ma­ria, toţi din clasa a Vl-a, pre­cum şi Iordache Cristinel din cl. a V-a. In realizările artistice plasti­ce ale pionierilor şi şcolarilor de la şcoala generală din Dom­neşti se îmbină spontaneitatea plină de prospeţime, de simţire cu deprinderi preţioase de lu­cru, formate în şcoală sub con­ducerea unui profesor pasionat şi priceput. Voi urmări cu plăcere — şi în viitor — realizările artistice de la această şcoală, ca de alt­fel ori­unde ele se ivesc. Prof. dr. ALEXANDRU TOHĂNEANU Institutul de arte plastice „Nicolae N. Grigorescu“ » TELEVIZIUNI SIMBATA 8 APRILIE PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii de di­mineaţă. Telex. 9.05 Biblioteca pentru toţi. 9.40 De vorbă cu gospodinele 9.55 Tele-enciclopedia. 10.40 ..Palatele oraşului“. 11.05 Desen animat. 11.15 Mine rele. . 11.55 Emisiune de educaţie sani­tară. 12.10 Telejurnal. 15.20 Matineu de vacanţă. 16.25 Deschiderea emisiunii de du­­pă-amiază. Fotbal : România — Franţa. 18.15 Emisiune în limba germană. 19.00 Ritm, tinereţe, dans. 19.20 1001 de seri. Aventurile celor doi căţei. 19.30 Telejurnal. 20.00 Vizita tovarăşului NICOLAE C­EAUŞESCU în unele ţări din Africa (I). 21.00 Muzică populară. 21.15 Film serial : Invadatorii. 22.05 Emisiune de divertisment ,,Mai ceva ca-n filme“. 22.40 Telejurnal. 22.50 Săptămîna sportivă 23.10 Gala vedetelor 23.50 Romanţe PROGRAMUL II 16.30 Cîntece şi dansuri populare. 17.00 Reportaj bucureştean. 17.20 Pagini muzicale de mare popularitate. 17.40 Agenda 17.50 Amintiri bucureştene RADIO SIMBATA 8 APRILIE PROGRAMUL I 15.00 Buletin de ştiri. 16.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 16.25 Transmisie directă : meciul de fot­bal România — Frauda. 18.20 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Ştiinţa la zi. 20.45 La hanul melodiilor. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radio­jurnal. 22.30 Expres melodii. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melo­dii. 24.00 Buletin de ştiri. 0.03 1­6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 De toate pentru toţi. 15.05 Recital de harpă. 15.20 Din muzica popoarelor. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Muzică de cameră. 16.45 Mu­zică uşoară. 16.55 sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Muzică populară. 17.30 Teatru scurt. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Pagini sim­fonice. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Cintece şi jocuri populare. 19.50 Noapte bună, copii !. 20.00 Seară de operă. 22.10 Albumul amintirilor. 22.30 Seară de dans. 23.00 Buletin de ştiri. 23.06 Seară de dans. 0.55 —­1.00 Buletin de ştiri. DUMINICA 9 APRILIE PROGRAMUL I 6.00 Buletin de ştiri. 8.05 Concer­tul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Suma­rul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazi­­nul femeilor. 10.30 Muzică uşoară. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Întilnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dună­rii. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Recital de pian Corneliu Gheorghiu. 13.30 Muzică populară. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical. 7.00 Radio­jurnal. 8.00 Teatru radiofonic­­pentru TEATRE SIMBATA 8 APRILIE Lucia di Lammermoor, ora 19.30 : Opera Română. Lăsaţi-mă să cint, ora 10.30 : Tea­trul de Operetă. Moartea ultimului golan, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio) O scrisoare pierdută, ora 20: Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) Interesul general, ora 20 : Teatrul de Comedie Cintecele fantoşei, ora 19.30: Tea­trul „Ion Vasilescu“ O scrisoare pierdută, ora 15 : Play Strindberg, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza­­ Bulandra“ — Bd. Schitu Magureanu Spectacol de poezie şi muzică, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­dra“ (sala Studio) ...Eseu, ora 19.30 : Teatrul Giuleşti Constructorul Solness, ora 19.30 : Teatrul Evreesc de Stat Bu Aii, ora 10 : Teatrul Ţăndărică (sala Victoria) Băi şi nătărăi, ora 10 : Teatrul Ţăndărică (sala Academia) Planetele rid sub cupolă, ora 10 şi 19.30 : Circul „Globus“ Vicleniile lui Scapi­n, ora 19.30 Teatrul Mic Şi eu am fost în Arcadia, ora 19.30 : Teatrul „C. I. Nottara-Şi femeile joacă fotbal, ora 19.30 : Teatrul „C. Tanase“ (sala Victoria) STEAGUL ROŞU Primarul reprezintă comuna, comuna îl reprezintă pe primar (Urmare din pag. 1-a) propriu și în plus pentru a le vinde statului, beneficiind de avantajele pe care le oferă la contractare unită­ţile de stat. Că s-a făcut ceva în a­­cest sector se poate vedea din situ­­ația contractărilor. La bovine şi ovi­ne planul a fost îndeplinit. La porci, din 1020 capete cît prevede planul s-au încheiat pînă astăzi contracte pentru livrarea a 850. Sînt con­diţii să îndeplinim şi chiar să de­păşim planul. Pe noi ne preocupă ca cetăţenii care încheie contracte cu unitaţile de stat pentru livrarea de animale şi care primesc, în con­diţii foarte avantajoase furaje, să aibă o bază reală pentru aceasta. În acest sens consiliul popular spri­jină cetăţenii în procurarea de ani­male pentru a fi crescute în gospo­dăria lor. Interlocutorul face o pauză, la două coaie de hîrtie şi începe să scrie. — Vreţi să răspundeţi în scris la întrebare ? — O, nu. Dar, în scris reuşesc să mă concentrez mai bine. Spuneaţi că tovarăşul secretar v-a prezentat situaţia unităţilor din comună. Eu cred că ar fi mai bine să vă spun ce mă preocupă pe mine ca primar în legătură cu aceste unităţi. După cum aţi aflat, avem în comună două cooperative agricole, o întreprindere agricolă de stat, două secţii de mecanizare. Tot la noi îşi are se­diul şi staţiunea de mecanizare care deserveşte mai multe comune Avem un complex avicol intercoope­­ratist, parţial intrat în funcţiune. Care sînt totuşi problemele ? Eu sînt şi membru in biroul Comitetului co­munal de partid si cunosc obiectivele stabilite de comitetul de partid. Deşi ambele C.A.P.-uri au condiţii asemă­nătoare producţiile sunt diferite. Va trebui să înlăturăm toate piedicile care ţin în urmă dezvoltarea uneia din cooperative. Apoi, I.A.S. obţine recolte mult superioare faţă de cele din C.A.P. Or, şi inginerii şi ceilalţi specialişti care lucrează în C.A.P. au urmat aceleaşi institute de învăţă­­mînt, se cunosc, se întîlnesc aproape zilnic la cantina I.A.S. unde iau ma­sa. Nu cred că cei de la I.A.S. deţin nişte secrete ale recoltelor mari pe care nu ar putea să le comunice, şi celor din C.A.P. Cele două secţii de mecanizare dispun de maşini şi trac­toare tot aşa de bune ca şi cele din I.A.S. Aici văd eu rezerve mari pen­tru creşterea producţiei Calitatea su­perioară a lucrărilor pe întreaga suprafaţă agricolă a comunei devine astfel obiectivul nostru major. Obli­gaţiile producătorilor pentru execu­tarea lucrărilor de calitate, indife­rent în ce sector s-ar afla, au fost reglementate prin lege, noi trebuie să urmărim cum se respectă legea. Pentru consiliul popular, ca organ al puterii de stat se mai ridică o problemă importantă care ţine de respectarea legii contractelor. Uni­tățile noastre încheie contracte pen­tru valorificarea produselor. Dar clauzele tuturor acestor contracte nu sînt întotdeauna respectate fie de producător, fie de beneficiar,, sol­­dîndu-se cu pierderi. Fiind vorba de pagube aduse economiei comune trebuie să intervenim mult mai ener­gic atunci cînd nu se respectă con­tractul. — Tovarășe Vlăsceanu, care sînt pasiunile dv ? Ce faceţi în timpul — Am fost vînător pasionat. A­­veam două puşti. A trebuit să aban­donez acest frumos sport. Eram foarte ocupat. Mi-am completat stu­diile, am prins gustul cititului. Citesc mult, mai ales acum cînd se cere să cunoaştem multe. De cîţiva ani pa­siunea mea din timpul liber au ră­mas florile, pomii. Eu sunt din co­mună, aici am copilărit, aici am crescut. Cresc doi porci. Unul l-am contractat. Am mai multe păsări, cultiv cîteva brazde de zar­zavat. Am caişi şi piersici şi îmi pla­ce să mă ocup de ei. Nu puteam să cer oamenilor să planteze flori şi pomi în faţa casei, să crească ani­male şi eu să stau de o parte. De aici cred că s-a născut noua mea pasiune. Am fost odată, mai de mult,­ la Bicaz, pe atunci se turna barajul. Am luat de acolo doi pui de brad, l-a adus nevastă-mea în­­tr-o batistă. Acum sînt cît mine de înalţi. Apoi brazii s-au înmulţit în comună. Ii vedeţi, aici în centru, cînd vor creşte mari , vom avea un colţ din Valea Prahovei. — Deşi aţi crescut lingă Dunăre vă plac munţii... — Îmi plac munţii poate pentru că sînt mai puţin cunoscuţi de mine şi pentru că tot ce se construieşte acolo pare mai spectaculos. Mi-am propus pentru viitor să vizitez și hi­drocentrala de pe Argeș. Am văzut-o eu la televizor, dar asta e cînd o vezi cu ochii tăi. Mai vreau să vi­zitez un centru siderurgic să văd cum se face oțelul. — Ce înnoiri mai importante vor surveni în comuna dv. în următorii cinci ani ? — Sînt mai multe de spus aici. Vom rezolva o dorinţă mai de mult formulată de cetăţeni, aducerea apei potabile la domiciliu. Acolo sus pe deal vom fora cîteva puţuri şi prin cădere vom aduce apa în comună. O problemă centrală pentru activi­tatea noastră de viitor va fi pietrui­rea drumurilor. Apa potabilă în casa cetăţeanului înseamnă şi baie, şosele şi trotuare asfaltate, o nouă înfăţi­şare a comunei, urbanizare. începem construcţia unei noi şcoli, va fi a treia în comună. Amenajăm o bază sportivă modernă. Teren avem. Am şi plantat plopi pe margine. Mai construim o sală de festivităţi. După cum se vede ne apropiem de con­diţiile de la oraş. Anul trecut maga­zinul din comună a vîndut numai mobilă în valoare de 5 milioane lei. în comună sînt peste 1.100 aragaze, 15 autoturisme, multe motorete, bi­ciclete.­­ Deci, în curînd comuna Chir­­nogi va deveni orăşel agricol. — Eu aş dori să vizitaţi atunci cînd vor fi numite oraşe, cele 12 comune, le ştiţi care sînt, noi nu sintem­ printre ele. Atunci să discu­tăm despre gradul de urbanizare, despre aspectele edilitar-gospodăreşti Cred că nu vom fi mai prejos. Am plecat din Chirnogi cu un sen­timent tonic. Descoperisem un om cu gîndurile şi preocupările lui fireşti, măreţe şi modeste, dar pe deplin conştient de răspunderea pe care funcţia de primar i-o impune. Mesajul unei arte militante Aşteptat cu mult interes şi în s­­­ip­ şi­­ inaugurat, SALONUL REPU­BLICAN DE DESEN ŞI GRAVURĂ grupează cele mai bune forţe artis­tice din domeniul graficii, depăşin­­du-şi astfel limitele titulaturii. Grafica, artă prin excelenţă mili­tantă, intrind în dialog direct cu cel mai larg public datorită speci­ficului său, prilejuieşte anul acesta intîlnirea publicului cu unul dintre cele mai actuale genuri : afişul mo­bilizator. Intr-adevăr, centrul de in­teres al expoziţiei de la sala DALLES tine ansamblul de 14 afişe de mari dimensiuni realizate de un colectiv format din : Vincenţiu Grigorescu, VI. Şetrun, G. I Bîrjol, Radu Stoica şi Radu Dragomirescu. Axate pe tem­ei „Construim o societate multila­teral dezvoltată“ şi sintetizînd as­pecte din industrie şi agricultură, lucrările sînt realizate într-o formulă modernă, pline de semnificaţii şi capa­bile de şocul vizual pe care îl cere acest gen. De altfel afişul cu temă socială, mobilizator şi festiv ni se pare a fi bine reprezentat, chiar dacă nu toate soluţiile sînt foarte originale, şi această angajare lucidă în programul educativ preconizat, dovedeşte cît de strinsă este legă­tura dintre realitatea cotidiană şi artă. Am reţinut dintre numeroşii autori de afişe numele lui Mihai Ivănescu prezent cu un grupaj de lucrări realizate din montaje foto­grafice pe tema luptei pentru drep­turile omului, aceeaşi care formează sursa de inspiraţie pentru Petre Ho­di­van, apoi pe C. Georgescu, Andrei Alexandru, pentru care actualitatea noastră socialistă reprezintă genera­torul unor sintetice imagini mobili­zatoare. Dacă afişul cu tematică social-po­­litică este la înălţimea imperativelor actualei nu acelaşi lucru se petrece şi cu aite genuri, fenomen pe care l-am observat mai de ran­­t şi dato­rită căruia publicitatea cinematogra­fică şi mai ales cea comercială a intrat în umbră. Doar două afişe de cinema, semnate de Radu Veluda şi M­­. Mănescu reţin atenţia, iar singu­rul afiş pe teme de protecţia muncii trece neobservat datorită slabei ca­lităţi, la fel ca şi cele cîteva proiecte destinate comerţului exterior, ale lui C. Costa. Insuficient de convingă­toare se dovedesc şi afişele lui I. Molnar prin care se solicită spriji­nul donatorilor de singe, in care tema picăturii revine nefuncţional şi stereotip. Oboseala soluţiilor caracterizează şi ilustraţia de carte, la fel de ba­nală ca şi în anii trecuţi, redusă ca număr de expozanţi, remarcîndu-se doar Iacob Dezideriu, Val Muntean­u, F. Chinschi, Gh. Marinescu, mult prea puţini pentru efervescenţa edi­torială pe care o cunoaşte litera­tura la noi. Am reţinut lucrările pe tema cons­truirii socialismului semnate de G. Ledlea, A. Dumitrache, Dan Erceanu, I. Panaitescu, în care prezenţa omu­lui pe şantiere, în uzine şi pe ogoare este figurată mai ales cu ajutorul montajelor de imagini suprapuse, subliniind an­intul constructorilor. Apoi pe cele ale Vlandei Mihuleac, realizate şi cu ajutorul fotografiei, V. Feodorov, D. Ciorna, Radu Stoica, toţi folosind metafora de care este capabilă arta atunci cînd foloseşte surse de inspiraţie umaniste. Tot dintre gravori merită a fi amintiţi Mircea Dumitrescu, cu un ciclu ex­presionist pe tema miturilor cotidi­ene, apoi Theodora Moşescu-Stendl, Ion Donca, Geta Brătescu, C. Nistor şi Clarette Wachtel, ca şi noii ve­niţi, tinerii Luana Drăgoescu, D. Ni­­ţulescu, A. Costinescu şi G. Catri­­nescu, care manifestă o maturitate de gindire şi stil promiţător. Genul tradiţional al desenului este ca de obicei reprezentat de expresivul Con­stantin Rad­u, care ştie să creeze o lume din cîteva linii, apoi Fr. Bu­m­­ches, Fmilia Robota, V Krasovski, caligrafi ai epocii, pe care am fi dorit să-i întilnim şi printre ilus­tratorii de carte. Acuarela, acest gen atit de îndrăgit de către toţi marii pictori români, pare să fi intrat în conul de umbră al altor tehnici mai spectaculoase, lucrările de acest fel puţind fi numărate pe degete (10—12) şi in absenţa lui Adrian Podoleanu, cei mai buni se dovedesc a fi Mihai Cămăruţ şi S. Panţu, mai apropiaţi de fluiditatea şi lirismul pe care îl­­ presupune transparenţa culorii. Absenţa caricaturii, a desenului­­ satiric din acest „Salon“ ridică un semn de întrebare, dar ne consolăm cu ghidul că poate ni se rezervă surpriza unui „Salon al umoriştilor“, care sperăm că, nu se va face de ris. Cu inerente omisiuni şi aprecieri valorice care se pot dovedi uneori subiective, cronica aceasta vrea să sublinieze o idee care ni se pare firească : aceea că artistul, ca ele­ment component al societăţii noastre contemporane, vibrează intens la toate pulsaţiile vieţii şi re dă o formă artistică demnă de epocă şi de oa­menii ei, accesibilă prin limbaj, cu funcţie cognitivă dar şi mobilizatoare şi educativă. Şi de acest lucru ne convinge şi Salonul de desen şi gravură, alături de toate manifestă­rile de acest gen. VIRGIL MOCANU copii. 9.00 Rampa succeselor. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Vă place opera ? 10.00 Avanpremieră cotidi­ană. 10.15 In a patriei grădină — cîntece. 10.30 A 7-a artă. ll.00 Con­cert simfonic. 13.00 Varietăţi muzi­cale. Cursuri de perfecţionare pentru cadrele didactice care predau ştiinţele sociale Ieri — 7 aprilie a.c. — s-au des­chis în Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Ti­mişoara cursuri de partid pentru perfecţionarea pregătirii politico­­ideologice a cadrelor didactice din întreaga ţară, care predau ştiinţele sociale în învăţămîntul de cultură generală, profesional şi liceal de specialitate. Cursurile sînt organizate, pe baza Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., de către Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului. La deschiderea cursului organi­zat în centrul Bucureşti au parti­cipat tovarăşii Virgil Cazacu, prim­­adjunct al ministrului educaţiei şi învăţămîntului şi Alexandru Kopan­­di, prorector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“. Orașul Buftea în plină dezvoltare PROGRAMUL Universităţii serale de marxism-leninism de pe lingă Comitetul judeţean Ilfov al P. C. R. Secţia : ECONOMIE POLITICA SI POLITICA ECONOMICA A PARTI­DULUI COMUNIST ROMÂN Luni 10 aprilie 1972 orele 16. Expunere : Dezvoltarea planică a între­gii economii — caracteristică a socialismului. Sistemul de conducere pla­nificată a economiei naţionale în ţara noastră. Rolul economic­­al statului socialist. Planificarea economiei naţionale în profil teritorial. Rolul orga­nelor locale de stat şi economice în fundamentarea planului de stat. Cursurile universităţii serale se ţin la sediul Cabinetului judeţean de partid din str. Spătarului nr. 15. CINEMATOGRAFE 20.15) Fericit cel care, ca UUse: Tomis (9. 11 15; 13 30; 16; 18 15. 20 30) , Fla­mura (0; 015; 13.30; 16; 18.15; 20 30) Decolarea: Ferentari (15 30; 17.15. 20) Steaua Sudului: Bucegi (15.30; 18; 20.30) Viaţa de familie: Popular (15.30; 18; 20.15) Sacco şi Vanzetti: Buzeşti (15.30; 18; 20.30) Torentul de fier: Munca (16. 13; 20) Love Story: Pacea (11; 15.45; 18; 20.15 Tată cu de-a sila: Arta (15.30; 18; 20.15) Ultimul războinic: Lira (15.30; 18; 20.15) Antracit : Laromet (15.30; 17.30; 19.30) Locotenentul Bullitt: Drumul Sării (15.30; 17.45; 20); Giulești (15.30; 16; 20.30 Dreptul de a te naşte : Moşilor (15.30; 18; 20.15) Osceola: Crineaşi (15 30; 18; 20.15; Flacăra (15.30; 17.45; 20) Waterloo : Cosmos (15.30; 19) Mirii anului II: Vitan (15.30; 17.45; 20) GIURGIU Lumina : Locotenentul Bullit. Bucureşti : Oliver. OLTENIŢA Flacăra : Trenul. Clubul S.N.O.: Waterloo. URZICENI Pacea : Steaua de tinichea. BUFTEA Libertăţii : Fraţii. BOLINTIN In următoarele 24 de ore, vreme în general frumoasă. Cerul va fi varia­bil. După amiază tendinţă de ploaie slabă. Vînt slab pînă la potrivit. Tem­peratura­ minimă va oscila Intre 4-6 grade iar maxima între 18-20 grade. în următoarele trei zile, vreme in general frumoasă cu cer temporar noros, favorabil ploii slabe. Vînt, po­trivit, temperatura ușor variabilă. Felix şi Otilia: Patria (9.30; 13; 16.30 şi 20) Pirosmani: Capitol (10; 12; 14; 16.30; 18.30; 20.45) Hei, puştiul.­­.. Doina (11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30) Evadare din planeta maimuţelor : Luceafărul (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45), Bucureşti (9. 11 15; 13.30; 16.30; 18 45. 21). Duminică la ora 6 : Lumina (9. 12; 15; 18; 20.30) Mary Poppins : Scala (9.30 ; 13 ; 16.30 ; 20)*, Festival (9.30: 13; 16.30; 19.30); Favorit (9.30; 12.30; 15.30; 19.30).. Pentru că se iubesc: Central (9; 1115; 13.30; 16; 19;15: 20 30); Melodia (9; 9.15; 13.30; 15. 19 30; 20.45) Micul scâldâtor: Victoria (9; 11.15; 13.30; 16; 9.30; 20.45); Mioriţa (10; 12 30; 15; 17.30; 20) Pădurea pierdută: Gri­viţa (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Aurora (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18; 20.15). Incidentul: Feroviar (9; 11.15; 13.30; 18; 18.30; 20.45); Volga (10; 12.30; 15; 17.30; 20) Gloria (9: 11;15; 13.30; 16; 19.15; 20 30). Intrarea liberă la oficiul stării ci­vile : Viitorul (16. 18­. 20) Tarzan, omul Junglei. Timpuri noi: 9—18 30 în continuare. Program de documentare ora 20.15. Aventuri in Ontario: Progresul (15.30; 18; 20.15) Puterea si adevărul: Rahova (15.30; 19) Adio, domnule Chips: Excelsior (9 30; 13; 16.15; 19 30); Modern (91 12 30; 16; 19.30) Facerea lumii: Unirea (15.30; 13; Luceafărul : Cortul roşu. STAREA TIMPULUI Pentru combaterea insectelor, vă recomandăm pro­dusele : TOXID — contra gîndacilor — prezentat în cutie de carton, 100 g. lei 1,60 ; în flacon de polieti­lenă pentru pulverizare, 200 g. lei 4,90. PLOTOX — produs pentru combaterea ploşniţelor atît sub formă de soluţie în sticle de 500 m.l. — lei 4,40, şi de 1 000 m.l. lei 6,25, cît şi sub formă de praf în flacon din material plastic cu dispozitiv de pulverizare — 350 g. lei 5,50, PURICID —insecticid praf contra puricilor — prezentat în flacon din material plastic cu dispozitiv de pulverizare, cu un conţinut de 200 g. — Idi 4, DEPARATOX, — soluţie contra ploşniţelor şi diverse­lor insecte — ambalat în sticle de 500 ml., lei 4,10, iar în sticle de 1 litru, lei 5,70. DEPARATOX SUPER PARFUMAT — soluţie pentru combaterea ploşniţelor şi diverselor insecte — ambalat în sticle de 500 ml. la preţul de 6 lei buc. în pungi sub formă de praf, cu un conţinut de 250 g. la preţul de lei 2,35 buc. VOLOTOX — soluţie parfumată contra insectelor zburătoare — (muşte, molii, ţînţari, etc) în sticle de 500 ml. la preţul de lei 5,35. ANUNŢ mi ÎNTREPRINDEREA construcţii­­ METALICE ŞI PREFABRICATE BUCUREŞTI cu sediul în Bucureşti, Str. Acţiunii nr. 2-4, sector 5, tramvaie 7,12,17, maşina 75 staţia Răducanu Cristea, ANGAJEAZĂ URGENT muncitori calificaţi în meseriile : 1. Vopsitori industriali 2. Lăcătuşi construcţii metalice 3. Sudori electrici De asemeni angajează muncitori necalificaţi pentru cali­ficare prin cursuri de scurtă durată în meseriile menţionate mai sus. Condiţii generale pentru admitere la cursuri : — vîrsta 17—45 ani — studii 4—8 clase elementare şi domiciliul in Bucureşti sau comunele subordonate cu posibilităţi de navetă. Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii Serv. Personal învăţămînt sau la telefon 23.12.03. FABRICA DE ZAHĂR GIURGIU ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS : un şef serviciu investiţii, un inginer electromecanic automatist, un tehnician prin­cipal mecanic, un diriginte şantier construcţii în condiţiile legislaţiei în vigoare. Doritorii se vor adresa la Fabrica de zahăr Giurgiu sau la telefon 2560 , 2564. ÎNTREPRINDEREA de transport BUCUREŞTI (I.T.B.) angajează din provincie şi municipiul Bucureşti ŞOFERI PENTRU AUTOBUZE Se pot prezenta şi posesori ai permisului de conducere litera C, care au o practică efectivă de minimum un an pe autovehicule din categoria C, avînd vîrsta minimă de 22 de ani. Pe lîngă salariu tarifar de încadrare corespunzător clasei pe care o au, şoferii de autobuze primesc un spor de 10% şi sporurile legale pentru orele suplimentare efec­tuate. în limita locurilor disponibile, întreprinderea asigură pentru nefamilişti cazarea în căminele sale cu un grad ri­dicat de confort. Doritorii se vor adresa Gospodăriei Autobuze din Calea Şerban Vodă nr. 164, sector 5, telefon : 23.61.54 — Birou! Personal — unde pot primi orice alte informaţii.

Next