Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 7079-7102)

1972-04-08 / nr. 7083

­----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------——­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV­­ Nr. 7083 Sîmbăta 8 aprilie 1972 4 pagini 30 bani I MINUTUL 1 MILIMETRUL 1 PARAMETRUL] Îmbrăţişăm cu dragă inimă INIŢIATIVELE VALOROASE In acest al doi­lea an din actu­alul cincinal, ac­tivitatea creatoa­re a maselor de oameni ai muncii cunoaşte cote su­perioare. Fenome­nul este determi­nat atît de conţi­nutul mobilizator al obiectivelor cu­prinse în planul de stat, cît şi de mă­surile luate de partid pentru perfec­ţionarea muncii în toate domeniile. Sarcinile pentru 1972 în industria oraşului Olteniţa sînt cu 11,8 la sută mai mari la producţia glo­bală, cu 11,7 la sută la producţia marfă şi cu 60 milioane lei la be­­neficii, faţă de realizările anului precedent. Documentele Conferin­ţei pe ţară a cadrelor de conducere din industrie şi construcţii stabi­lesc în mod clar căile de înfăp­tuire exemplară a acestor sarcini. De aceea ele au avut un profund ecou în rîndurile muncitorilor, in­ginerilor şi tehnicienilor din în­treprinderile or­aşului. Preocuparea faţă de problemele majore ale producţiei în lumina recomandărilor Conferinţei pe ţară, s-a vădit pregnant şi la consfătui­rea organizată de Comitetul oră­şenesc de partid Olteniţa in jurul principalelor aspecte exprimate în cele trei noţiuni ale acţiunii Minu­tul, Milimetrul, Parametrul. Au participat la această fructuoasă în­­tîlnire cadre de conducere, ingi­neri şi tehnicieni, secretari ai orga­nizaţiilor de partid şi U.T.C., pre­şedinţi ai comitetelor sindicale din unităţile industriale. Chemarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu — NICI O MAŞINA ŞI NICI UN UTI­LAJ SUB RANDAMENTUL PLA­NIFICAT, NICI UN MINUT NE­LUCRAT ! — a constituit o pre­zenţă vie, însufleţitoare, în cadrul dezbaterilor care au avut loc. Industria oraşului nostru şi-a rea­lizat şi depăşit sarcinile pe primul trimestru la principalii indicatori. Dar la consfătuirea consacrată Mi­nutului, Milimetrului şi Parametru­lui, s-a pus pe bună dreptate între­barea : au fost epuizate toate rezer­vele existente ? Fără îndoială că nu. O sumară analiză a unor fac­tori esenţiali ai procesului de pro­ducţie arată că mai sunt posibilităţi nevalorificate. Aşa de pildă, pe lu­nile ianuarie şi februarie, indicele de folosire a fondului de timp de lucru a fost cu puţin peste 95 la sută, menţinîndu-se aproximativ la nivelul atins în perioada corespun­zătoare a anului trecut. Iată, deci, o situaţie care, la consfătuirea noastră, a pus Minutul în centrul discuţiilor. In acest domeniu există loc pentru mai bine. Organizaţiile de partid, comitetele sindicale, or­ganizaţiile de tineret şi comitetele oamenilor muncii au datoria să-şi intensifice munca politică, să folo­sească stăruitor mijloacele agitato­rice pe care le oferă acţiunea Mi­nutul, Milimetrul, Parametrul, pen­tru combaterea actelor de indisci­plină ce afectează folosirea inte­grală a timpului de lucru. Dezbate­rile pe această temă au scos la iveală faptul că, în ceea ce pri­veşte reducerea procentului de timp nelucrat, rezultate mai bune au fost obţinute la Filatura Olteniţa, în timp ce la Şantierul naval ele nu sunt încă deplin satisfăcătoare. Numărul absenţelor nemotivate, al întîrzierilor şi al minutelor irosite in producţie poate şi trebuie să fie redus în continuare în toate unităţile. In acest scop s-a reco­mandat un contact mai direct, mai strîns între organizaţiile de partid din diferite unităţi, pentru împăr­tăşirea şi generalizarea experien­ţei pozitive. Căci este necesar să se acorde prioritate muncii poli­tice, acţiunilor mobilizatoare, să nu se caute soluţii numai în măsuri administrative. Iar acţiunea în care sunt angajaţi Minutul, Milime­trul şi Parametrul este, fără îndo­ială, mobilizatoare. In ceea ce priveşte folosirea uti­lajelor, maşinilor şi instalaţiilor la parametrii planificaţi, deşi s-au în­registrat progrese, mai sunt încă şi în această direcţie destule de făcut. Era, aşadar, firesc ca la consfătu­irea noastră, Parametrul să ocupe şi el un loc central în cadrul dis­cuţiilor, în primul trimestru, la Fabrica de conserve „Valea roşie“ unele utilaje nu au funcţionat la întreaga capacitate din cauza unor neajunsuri în aprovizionarea cu ma­terie primă, iar la Filatura Olteniţa datorită neasigurării unor comenzi. La secţia Frumuşani a Industriei locale, 6 prese au stat defecte, iar alte 4 nu au funcţionat la întreaga capacitate. Pe şantierele de con-NICOLAE IOSAN ,­­ prim-secretar .­al Comitetului orăşenesc de partid Olteniţa (Continuare în pag. a 3-a) Consfătuire la Olteniţa pe tema folosirii integrale a tim­pului de lucru, reducerii con­sumurilor specifice și funcțio­nării utilajelor la randamen­tul planificat. — Două moduri de organizare a activităţilor cultural-educative SlNT VECINE COMUNELE, DAR NU ŞI REZULTATELE la coRNETU Receptivitate LA clinceni Superficialitate şi imaginaţie şi formalism Există momente cind succesiunea şi intensităţile campaniilor agri­cole — esenţa vieţii satului — trebuie să insufle activităţilor cultural­­artistice, proporţional, noi impulsuri şi rezonanţe, mai ales că acest centru polarizator care este căminul cultural nu activează pe undeva in afara satului, rupt de viaţa lui, ci în chiar mijlocul acestei vieţi. Adevărul este prea cunoscut şi recunoscut pentru a mai comporta comentarii. Comentarii pot isca diferitele exemple care vin să-l con­firme sau să-l infirme. Ieri am vizitat căminele culturale din două comune — CORNETU şi CLINCENI — care putem spune că beneficiază de condiţii de activi­tate identice, deosebindu-se, am spune noi, numai prin denumire Ei bine, punerea faţă în faţă a rezultatelor obţinute de aceste cămine culturale comportă serioase comentarii. Am întrebat-o pe prof. Stanca Dincă, directoarea căminului cultu­ral de aici, ce metode foloseşte pentru a avea întotdeauna, indife­rent de natura programelor prezen­tate, toate locurile din cămin ocu­pate. „In esenţă" ne-a spus, me­toda noastră se reduce la organi­zarea unor manifestări care să co­respundă intereselor de actualitate ale comunei, aspiraţiilor şi gusturi­lor cetăţenilor". In esenţă, ni s-a dat esenţa. E adevărat că reali­zarea unui asemenea program im­pune cunoaşterea gusturilor şi in­tereselor la momentul dat, pe pro­fesiuni şi pe vîrste ; e adevărat că e nevoie, în atare împrejurări, de un oarecare efort (surplus chiar de imaginaţie), dar tot atît de adevă­rat e că atunci cind vrei, obţii, rea­lizezi ce vrei Ce se remarcă la Cornetu, fie şi numai aruncînd o privire sumară asupra ultimei săp­­tâmîni ? Un program divers (care a ţinut seama şi de elevii de liceu care au venit acasă în vacanţă, şi de campania agricolă etc. etc.), pro­gram alcătuit cît s-a putut de a­­tractiv. Astfel, au alternat discu­ţii izvorîte din spiritul prevederi­lor decretului care reglementează normele de convieţuire socială cu o seară de calcul economic, discu­ţii cu ei despre ei înşişi, cu acţiuni de ajutorare a unor bătrîni, acti­vităţi artistice cu seri la club, ma­nifestări sportive cu acţiuni de în­frumuseţare. Intr-un cuvînt, zilnic, manifestări pe diferite planuri, pen­tru toate categoriile de doritori. Să ne oprim însă asupra unei zile, joi de pildă. Dimineaţa a fost organizată o acţiune de înfrumuse­ţare a comunei la care au parti­cipat peste 100 de copii şi tineri, plantînd numeroase răsaduri de flori şi peste 100 de arbori. Acţiu­nea — şi aici, dar nu numai aici, intervine o parte din sporul de imaginaţie despre care vorbeam — acţiunea a fost intitulată „Fiecare tînăr — un pom, o floare“. După amiaza a debutat cu o conferinţă a prof. Elena Bărbulescu („Fideism contemporan“), apoi, prin interme­diul micului ecran, a fost vizionată întoarcerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu din vizita pe care a în­treprins-o în Africa şi a fost as­cultată cuvîntarea sa, apoi detașa­mentul de pionieri al clasei a V-a B a oferit un program artistic, după care s-a putut viziona un film, după care a început activitatea la club. Iar activitate la club înseam­nă­­ concursuri literare sau artisti­ce, jocuri distractive etc. Am vrea în încheiere să mai sub­liniem două idei pornind de la două stări de fapte. Cornetu are un sat aferent, Buda, iar Buda are o şcoală şi în cadrul acestei şcoli 55 de tineri din sat desfăşoară o frumoasă activitate artistică. Ei bine, în aceste zile, in formaţiile artistice din Cornetu se deplasează în satul aferent, ci formaţia satu­lui aferent va da un spectacol în comuna de centru... Avem aici de-a face cu încă o „porţie“ de aport de imaginaţie, de atractiv,­ de in­teresant. Al doilea fapt acum, Cornetu are 27 de învăţători şi profesori şi nici unul nu refuză să activeze în ca­drul căminului cultural pentru că fiecăruia îi vine rîndul o dată pe lună şi pentru că fiecăruia i se cu­nosc şi i se respectă înclinaţiile şi preferinţele. Pe de altă parte e demn de reţinut că primarul co­munei (Gheorghe Popescu) cunoaş­te îndeaproape — pentru că se in­teresează îndeaproape­­ activită­ţile căminului cultural, iar secre­tarul primăriei (Gheorghe Tranda­fir) fără a-şi considera ştirbită cu nimic autoritatea, cîntă în corul căminului. Condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea căminul cultural din Clinceni sunt, în linii mari şi în punctele esenţiale, asemănătoare cu acelea din Cornetu. Şi totuşi, re­zultatele sunt cu totul altele. Să începem cu... începutul­­ planul de activitate. Directorul căminului cultural, prof. Marin Titică, încer­ca să definitiveze la 7 aprilie pla­nul acţiunilor care trebuiau să în­ceapă la 1 aprilie a.c... Deci — şi nu o spunem de dragul vorbelor — un început care n-a început. Iar acţiunile cuprinse în acest aşa-zis plan de activitate au un caracter atît de general şi, prin aceasta, de formal, încît nu te mai miră că se­cretarul comitetului de partid, pri­marul, secretarul primăriei şi două profesoare n-au putut răspunde la întrebarea: Ce aţi reţinut dv., ce v-a plăcut din manifestările ulti­melor două săptămîni pe scena că­minului cultural ? In fond, ce ar fi putut reţine ? Luni ar fi putut asista la o repe­tiţie a formaţiilor artistice (repeti­ţia nu e spectacol, nu e manifes­tare cu public, nu ?), marţi n-ar fi avut la ce să asiste, miercuri ar fi putut asista la o a doua repe­tiţie (vezi paranteza de mai sus), joi ar fi putut viziona un film (al cărui titlu directorul căminului nu şi-l amintea vineri), vineri ar fi B. DUNÂREANU (Continuare in pag. a 3-a) Tîr­gu-­ Deplinul lor acord şi înalta a­­preciere faţă de rezultatele vizi­tei secretarului general al parti­dului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cele opt ţări africane, îl ex­primă toţi cetăţenii judeţului Ilfov, în cadrul manifestărilor culturale de la cluburi, cămine culturale şi case de cultură. Ac­tivitatea desfăşurată în ţările vi­zitate de iubitul conducător al poporului nostru, reprezentantul fidel al năzuinţelor şi idealuri­lor naţiunii noastre, purtător al mesajului ei de prietenie şi pace între popoare constituie încă un prilej de justificată mîndrie pa­triotică.­­ „...ACUM, CIND NE-AM ÎNTORS ACASA, FACIND BILANŢUL ACESTOR VIZITE, PUTEM SPUNE CA ELE AU FOST DEOSEBIT DE RODNICE, CA REZULTATELE SÎNT MAI MULT DECIT BUNE, CA ELE AU AŞEZAT RELAŢIILE ROMÂNIEI CU ACESTE ŢARI PE BAZE NOI, CONSTITUIND, AŞA CUM S-A RELEVAT APROAPE ÎN FIECARE DECLARAŢIE, O NOUA ETAPA IN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR ÎNTRE ŢĂRILE ŞI POPOARELE NOASTRE“ NICOLAE CEAUŞESCU ÎNALTĂ APRECIERE ŞI ADEZIUNE DEPLINĂ FAŢĂ DE REZULTATELE VIZITEI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU In opt tari africane Telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către Comitetul judeţean Ilfov al P. C. R. Stimate tovarăşe secretar general, Oamenii muncii de pe meleagurile ilfovene, alături de întregul nostru popor, au urmărit cu interes şi mîndrie vizita pe care dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu aţi făcut-o în cele 8 ţări africane. Activitatea laborioasă desfăşurată de delegaţia de partid şi guvernamentală şi in mod deosebit aportul excepţional pe care dumneavoastră personal l-aţi adus la succesul convorbirilor şi tratativelor constituie o strălucită expresie a dorinţei fierbinţi a poporului ro­mân de a contribui la întărirea păcii şi înţelegerii între popoare, pe baza respectării principiilor inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, a neamestecului în treburile interne ale altor ţări, a avantajului reci­proc. Organizaţia judeţeană de partid, toţi locuitorii jude­ţului Ilfov au încercat sentimente de profundă satis­facţie faţă de primirea călduroasă, frăţească, pe care popoarele africane vizitate v-au făcut-o, toate acestea reprezentînd recunoaşterea activităţii susţinute pe care dumneavoastră o desfăşuraţi în fruntea parti­dului şi statului nostru, creşterea prestigiului de care se bucură România socialistă în lumea întreagă. Însufleţiţi de minunatul exemplu pe care dumnea­voastră, cel mai iubit fiu al poporului român, ni-l ofe­riţi permanent, vă asigurăm mult stimate tovarăşe secretar general că nu vom precupeţi eforturile pen­tru a îndeplini în mod exemplar sarcinile ce revin judeţului nostru din măreţul program de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate în Republica Socialistă România. In numele locuitorilor judeţului Ilfov, vă dorim din toată inima iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, multă sănătate, fericire şi putere de muncă, spre binele şi prosperitatea întregului nostru popor. COMITETUL JUDEJEAN ILFOV AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Pe fluxul campaniei agricole de primăvară Aproape o treime din suprafaţa rezervată porumbului a fost semănată In săptămîna aceasta, vremea a fost frumoasă, favorabilă însămînţării porumbului. Cu excepţia zilei de luni care, deşi senină, a fost friguroasă, obligînd multe cooperative agricole să amine re­luarea semănatului pentru marţi, celelalte zile au fost folosite din plin de către harnicii mecaniza­tori şi cooperatori care au depus o muncă susţi­nută împreună cu specialiştii. Ca urmare, rezul­tatele bune nu au întîrziat să apară. Pe întreg ju­deţul s-au însămînţat pînă în prezent 45.638 hec­tare, iar un număr de 48.700 ha. sînt gata­ pregă­tite pentru ca semănatul să se desfăşoare în con­tinuare cu succes. PRINTRE MULTE COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCŢIE CARE, datorită unei mai bune organizări a muncii pe tarlale şi participării în­sufleţite a mecanizatorilor, cooperatorilor şi spe­cialiştilor, AU OBŢINUT REZULTATE REMAR­CABILE, SE NUMĂRA ŞI C.A.P. BUDEŞTI CARE A TERMINAT SEMĂNATUL PORUMBULUI PE CELE 342 ha. REPARTIZATE ACESTEI CUL­TURI, în săptămîna viitoare, organizaţiile de partid din agricultură, conducerile C.A.P„ specialiştii, toţi cooperatorii şi mecanizatorii vor trebui să-şi unească eforturile pentru ca ritmul însămînţărilor să se menţină cel puţin la nivelul înregistrat în săptămîna aceasta, în scopul ca această importan­tă lucrare să se poată apropia simţitor de cota finală LA C. A. P. MOARA VLĂSIEI Două familii unite... Era spre prînz cînd am sosit pe tarlalele brigăzii a II-a a C.A.P MOARA VLASIEI unde se lucra de zor la însămînțatul porumbu­lui. Pe drumul dintre sale i-am în­­tîlnit pe Dumitru Mircioagă, secre­tarul comitetului comunal de partid și pe primarul comunei, Nicolae Stoica. La vreo sută de metri de acolo inginerul șef Aurel Ionescu dădea unele sfaturi celor doi me­canizatori Andrei Simion și Andrei Lixandru, care întorseseră semănă­­torile la capul locului, în timp ce brigadierul Constantin Stan, „omul cu metrul“ cum i se spune, măsura distanța dintre brazde pentru a C. T. VASILIU (Continuare în pag. a 3-a) Primarul reprezintă comuna, comuna îl reprezintă pe primar In ziua cînd am sosit la Chirnogi, primarul Gheorghe Vlăsceanu era plecat în comună cu nişte tovarăşi de la judeţ pentru rezolvarea unor probleme urgente. în timp ce îl aşteptam, tovarăşul Constantin Enef, secretarul consiliului popular, mi-a înfăţişat, folosindu-se de situaţii statistice, rapoarte şi alte documente, un cuprinzător orizont al activităţilor economice, edilitar-gospodăreşti, sociale şi culturale ce se desfăşoară pe raza comunei. Pentru mine, aceasta era prima dovadă că la primăria din Chirnogi s-a înţeles indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, referitoare la conducerea unitară de către Consiliul popu­lar a întregii activităţi de pe teritoriul comunei. Investigaţiile noastre au fost între­rupte de sosirea primarului. Un om trecut de 50 de ani, cu o statură robustă, impunătoare. După ce află scopul vizitei mele, se aşează la masa de lingă birou, mă priveşte iscoditor, apoi îşi desface larg mîi­­nile semn că putem începe. — Tovarăşe primar, în activitatea dv. apar zilnic multe probleme impor­tante, totuşi, ce credeţi că nu tre­buie să vă scape niciodată din ve­dere ? — Faptul că cetăţenii văd în pri­mar omul legii, activistul chemat să realizeze în fapt politica partidului şi statului. Este în aceasta o răs­pundere mare pe care nu trebuie s-o scap din vedere. Aş mai adăuga ceva, care, după părerea mea, este tot atît de important. Este vorba de metodele de muncă folosite, de re­laţiile cu oamenii şi cadrele de con­ducere din comună. Eu, de multe ori, îmi pun nişte întrebări : foloseşti metode care atrag oamenii în jurul De la tribuna plenarei Comitetu­lui judeţean de partid primarul din Chirnogi prezintă argumentat, con­vingător, imaginea unei localităţi înfloritoare de pe malul Dunării, tău, stabileşti şi dezvolţi relaţii principiale, apropiate, dar exigente cu cei cu care lucrezi zilnic, oferi, prin tot ce faci, un exemplu, adică faci tu întîi ceea ce ceri altora ? Acestea, cred eu, nu trebuie să le scap din vedere niciodată. — Pentru ce credeţi că vă apreciază cetăţenii şi ce vă reproşează? — Cred că mă apreciază pentru rezolvarea problemelor cu care vin la primărie, aparent mărunte, dar pentru ei serioase. Pentru ajutorul pe care li-l dau să-şi rezolve diverse situaţii la alte instituţii şi întreprin­deri. Şi pentru ce s-a făcut în co­mună : asfaltarea centrului civic, a­­menajarea trotuarelor din dale de beton pe o lungime de 24 km., con­strucţia complexului comercial şi a centralei termice, amenajarea unei platforme pentru hora satului şi altele. Ce îmi mai reproşează? Sunt şi din astea ca, sim­ţ ■ turi nepietruite pe care tractoarele le desfundă­oamna şi iarna Comuna ar trebui­­ să aibă o carieră de nisip şi balast pentru construcţii, una pentru pro­ducerea cărămizilor. La noi se con­­struieşte mult şi oamenii cer astfel de materiale. în acest an, aici lingă poştă, se va construi prima casă cu etaj. Un cetăţean a luat modelul unei case frumoase din Olteniţa şi vrea să-şi construiască una asemă­nătoare. O să vedeţi, după el mulţi o să-şi construiască case cu etaj. Noi îi sprijinim pentru că aşa vom face economie de teren. — Puteţi să ne schiţaţi, foarte pe scurt, un tablou al activităţilor eco­nomice de pe teritoriul comunei? — Am să încep cu gospodăriile personale, nu pentru că ar fi cel mai important sector economic, dar a fost cam neglijat în ultimii ani şi n-a fost bine. Comuna noastră nu­mără peste 2.800 familii. Dacă fie­care ar creşte cîte 2 porci, cîteva oi şi păsări pentru care sînt condiţii bune — bogăţia comunei, forţa ei economică ar spori foarte mult. Este drept că oamenii s-au cam dezo­bişnuit să crească animale pe lingă casă. Mulţi dintre ei s-au transfor­mat din producători în cumpărători pe piaţa oraşului. Am început să-i convingem că este în folosul lor să crească animale pentru consumul GH. SECUIU (­Continuare la pag. a 2-aj _

Next