Steagul Roşu, iulie 1972 (Anul 24, nr. 7154-7179)

1972-07-04 / nr. 7156

azi despre ACTIVITĂŢII INDUSTRIALE ŞI PRESTĂRILE DE SERVICII LA SATE " 50 de consilii populare din județul Ilfov au hotărit, ca răspuns la chemarea la întrecere lansată de comuna V­ăii Pechea, să înfiinţeze încă 86 de unităţi industriale de­­ prelucrare a produselor agricole, de construcţii şi pres­tări de servicii sub directa lor coordonare şi în­------------- drumare. Noile secţii urmează să sporească valoarea volumului de producţie-prestaţii realizate în secţiile consiliilor popu­lare la peste 14 milioane lei. In prima etapă a întrecerii dintre comune, pe total consilii popu­lare au funcţionat 80 de secţii, din care 45 nou înfiinţate ţi s-a rea­lizat o producţie în valoare de aproape 12 milioane, adică tot atîta cît s-a realizat în întreg anul 1971. Multe consilii populare printre care Bolintin Deal, Ghimpaţi, Izvoarele, Fierbinţi, acţionează cu competenţă în spiritul legii, la îndeplinirea acestor cerinţe importante pentru dez­voltarea economiei locale. Germenii industriei apăruţi la sate prin aceste activităţi, precum şi diversificarea serviciilor către populaţie vin să accentueze gradul de urbanism al comunelor, să le dea acea­ în­făţişare — subliniată în documentele Conferinţei Naţionale a partidu­lui din 1967— de unităţi administrativ teritoriale complexe, armonios dezvoltate. Dar dincolo de rezultatele care atestă iniţiativă şi spirit gospodă­resc au apărut şi unele carenţe generate, în special, de pripeala de care au dat dovadă unele primării în deschiderea a cît mai multe secţii fără a lua aminte bine la prevederile legii care arată că se înfiinţează astfel de activităţi numai acolo unde există materii prime şi forţă de muncă locală. Un recent control efectuat de organele financiare a scos la iveală că la Baloteşti, Ciorogîrla, Fundulea, Budeşti şi Brezoaiele s-au creat secţii care folosesc forţă de muncă şi resurse materiale din alte părţi, altele au secţii de producţie în afara razei teritoriale a comunei. Şi ce-i mai grav, la unele din aceste secţii au fost încadrate elemente necinstite, cu antecedente penale, care s-au pus pe căpătuială prin falsuri şi înşelăciune. Măsurile luate de organele judeţene se anunţă a fi eficiente. Prin­­tr-o decizie a comitetului executiv al Consiliului popular judeţean s-a hotărit ca acele secţii şi ateliere care funcţionează în afara terito­riului administrativ al comunelor cu excepţia balastierelor, cărămidăriilor şi prestărilor de servicii în construcţii, să fie mutate în localitatea sub egi­da căreia funcţionează şi să fie predate, după caz, unităţilor de stat sau cooperatiste. Acolo unde aceste secţii nu se pot muta se propune desfiinţarea lor. Aceste măsuri, menite să statornicească mai multa ordine vor duce la creşterea volumului de producţie şi de prestări printr-o profilare mai corespunzătoare cerinţelor localităţilor şi ne­voilor cetăţenilor, a producţiei şi serviciilor noilor unităţi. Şi încă o subliniere : aceleaşi prevederi legale şi indicaţii sunt valabile şi pen­tru funcţionarea celorlalte secţii de activităţi industriale înfiinţate pe teritoriul comunei de către cooperaţia de consum şi cea meşteşugă­rească. Primăria este reprezentantul statului pe plan local. Ea este chemată să vegheze la aplicarea legilor ţării în toate sectoarele de activitate de pe raza comunei. Aplicarea şi respectarea neabătută a legilor formează aspectul calitativ, de conţinut al întrecerii ce se desfăşoară între localităţi şi este menit să determine un climat de ordine, cinste, echitate. VZZ----------------------------------------------/ INSTANȚA ZOOTEHNICILOR­­. - 4 DOSARUL CONSTRUCŢIILOR Epilogul nu este epilog Cu aproape două luni de zile in urmă, ziarul nostru a publicat o suită de cinci articole analitice în care încercam să desluşim, dintr-un hăţiş de probleme, date, argu­mente şi contraargumente, situaţia de pe şantierele de construcţie ale complexelor zootehnice intercoope­­ratiste şi ale fermelor specializate din judeţ. Delimitînd răspunderile de la caz la caz, am încercat să-i aju­tăm pe cei interesaţi, în primul rînd pe constructori, să creeze acele premise strict necesare pentru a se purcede la înlăturarea tuturor defi­cienţelor semnalate şi existente, în timp util, am primit răspunsuri din partea tuturor întreprinderilor şi instituţiilor v­izate. Ne vom opri deocamdată asupra răspunsurilor Trustului judeţean de construcţii, pentru că, aşa cum afirmam şi cu acel prilej, principalul răspunzător de darea sau nedarea în folosinţă a unui obiectiv este şi va fi tot­deauna constructorul. O facem deşi reprezentanţii Trustului judeţean ne-au dojenit, verbal şi în scris, pen­tru această poziţie de principiu a noastră. Bineînţeles, constructorul a avut în vedere şi partea de respon­sabilitate a beneficiarului şi a altor factori direct interesaţi — răspun­dere despre care, de altfel, noi am vorbit. In răspunsul său Trustul ju­deţean ne semnalează — şi noi semnalăm mai departe — că „Trus­tul a atacat obiectivele respective pe măsura primirii documentaţiei" şi că aceasta trebuia să fie asigurată în noiembrie 1969 dar a fost asi­gurată începînd din martie pînă în august 1970 ; nu s-a mai semnalat apoi că a fost necesară majorarea planului valoric al trustului, spori­rea numărului de muncitori, coope­rativele nerespectîndu-şi clauza con­tractuală iniţială care prevedea asi­gurarea forţei de muncă necali­ficată şi că, în ciuda tuturor aces­tor greutăţi, au fost date îrn folo­sinţă înainte de termen o sumă în­treagă de obiective aproape la toate complexele, cu un devans variind între 55—240 zile. Nu ni s-a vorbit însă nimic despre calitatea lucră­rilor executate aici, despre defec­ţiunile care s-au ivit pe parcurs, des­pre întîrzierea remedierilor şi nici despre calitatea acestor remedieri, în schimb ni s-a mai semnalat că la sfîrşitul anului 1971, beneficiarul nu a decontat lucrări în valoare de 17000 000 privind complexele de la B. DUNAREANU (Continuare In pag. a 3-a) Anul XXIV Nr. 7156 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI PE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII ' - - ——— — ■ I II •“ 111 ■ ■ iiiji '"iii -.jeiMiţnMMI Mecanizatori fruntaşi in campania agricolă de vară Consemnăm astăzi primele rezultate obţinute de meca­nizatori în întrecerea pentru strîngerea la timp şi fără pier­deri a recoltei de grîu. La combinele C. 12 „Gloria" mecanizatorul ŞTEFAN MINIS­­TERU, de la S. M. A. Periş, a treierat 49,7 tone de grîu în­­tr-o zi ; NICOLAE BOGACIU de la S.M.A. Horia a recoltat la C.A.P. Axintele 46 tone, iar NICOLAE C. NICOLAE de la S.M.A. Hotarele a realizat de pe suprafeţele cu grîu ale C.A.P. Valea Dragului 45 tone. La combinele C. 3, pe locul întîi s-a situat mecanizatorul VASILE RADUŢĂ (S.M.A. Urzi­­ceni) care a obţinut la C.A.P. Jilavele cantitatea de 24 tone pe zi, urmat de NICOLAE VI­­ŞAN (S.M.A. Ulmeni) care a realizat pe tarlalele cooperati­vei agricole „8 Martie" Ulmeni 23 tone şi Dumitru Voicu (S.M.A. Băneasa) care a recol­tat la C.A.P. Băneasa 22 tone. La combinele C. 1, mecani­zatorul PETRE VĂDUVA (S.M.A. Izvoarele) a înregistrat pe te­renurile cooperativei agricole din comuna Răsuceni 23 tone, iar mecanizatorii ION TUDOR (S.M.A. Horia, secţia Ştefăneşti)­­ şi CONSTANTIN NEAGU (S.M.A. Vînătorii Mici, secţia Vînătorii Mari) au obţinut pe tarlalele cooperativelor agri­cole, în ziua lor de vîrf, 21 tone şi respectiv 20 tone. CONSILIILE POPULARE ÎN ÎNTRECERE Vînătorii Mici aspiră la un loc de frunte • O EXPERIENŢA BUNĂ: PLANUL UNIC AL COMUNEI DE­FALCAT PE SARCINI PINA LA NIVELUL CIRCUMSCRIPȚIILOR • 57 DE DEPUTATI COMUNALI ÎN ÎNTRECERE # UN OBIECTIV DE ONOARE AL ÎNTRECERII ÎNSCRIS ÎN CARNETELE LOR : „LEGILE CUNOSCUTE DE TOTI SI APLICATE DE FIECARE" • DACA UNELE DIRECŢII JUDETENE AR FI MAI RECEPTIVE LA CERINTELE ACES­TEI PRIMARII. * De la tribuna sesiunii Consiliu­lui popular judeţean care a avut loc nu de mult, deputatul Grigore Iorcea, primarul şi în acelaşi timp secretarul de partid al comunei Vînătorii Mici înfăţişa experienţa câştigată de organele locale de partid şi de stat în însuşirea şi aplicarea cu competenţă a preve­derilor legii 57 şi a celorlalte legi. Un prim pas în asigurarea pregă­tirii masei de cetăţeni în a înţe­lege largile atribuţii cu care­ au fost întărite autoritatea şi pre­stigiul primăriilor, a fost făcut la Vînătorii Mici prin explicarea şi popularizarea largă a legilor în rîndul deputaţilor locali, a cadre­lor cu munci de răspundere de la nivelul comunei şi a tuturor mem­brilor comitetelor de cetăţeni — un activ de aproape 300 de cadre. Apoi, prin aceste cadre s-a asigu­rat, alături de folosirea şi a altor forme ale muncii politice de masă, popularizarea legilor în rîndul cetăţenilor, în toate circumscrip­ţiile electorale. Prin această formă, primăria a realizat o largă mobi­lizare la acţiune a tuturor celor 57 de deputaţi ai comisiilor per­manente şi a activului lor, precum şi a membrilor comitetelor de cetă­ţeni. S-a încetăţenit în stilul de muncă al primăriei ca, după dis­cutarea unor probleme economice, sociale sau ale administraţiei de stat în comitetul executiv sau în sesiuni, deputaţii să-şi treacă în caietele proprii de activităţi prin­cipalele­­ obiective economice şi so­ciale care trebuiesc rezolvate în­­tr-o perioadă dată în fiecare cir­cumscripţie. Caietele deputaţilor au prevăzute sarcini economice, politice şi organizatorice la nive­lul fiecărei circumscripţii, sar­cini ce decurg din planul unic al comunei şi din angajamentele a­­sumate în întrecerea lansată de co­ M. STEFANESCU (Continuare in pag. a 2-a) Marți - iulie 1972­­4 pagini 30 bani Purtătorii noştri de cuvint la CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI „Am venit la Girbovi acum doi ani. Nu mi-a fost greu să mă in­tegrez in activitatea locuitorilor comunei ,ne spunea ION LI­­CEANU, secretarul comitetului comunal de partid şi primar al comunei. Anii lucraţi in fostul raion Urziceni m-au pus in con­tact cu cetăţenii din Girbovi. Le­­am cunoscut preocupările, hărni­cia, dorinţa de a spori cu mult producţiile agricole. Munca po­litică a fost orientată in aşa fel incit acţiunile să fie eficiente, pline de conţinut Am­ urmărit, de asemenea, asigurarea unui cli­mat sănătos» de muncă in cadrul tuturor formaţiunilor, de lucru. Este condiţia esenţială a reali­zării sarcinilor".­­ Anii din urmă au pus in faţa­­locuitorilor din Girbovi probleme deosebite. Intemperiile­ au lăsat urme asupra tarlalelor coopera­tivei agricole. Mai bine de 1.500 hectare au devenit bălţi. Dar oa­menii n-au descurajat. Ion Lă­­ceanu, împreună cu toţi comii­ION LĂCEANU secretar de partid niştii, a acţionat cu hotărâre pen­tru a menţine ridicat moralul cooperatorilor. Lupta cu natura presupune îndrăzneală, îndrijire, mobilizare a forţelor. Aşa au gindit comuniştii, aşa au acţio­nat. Terenurile inundate au fost brăzdate de şanţuri şi canale. Toată iarna au lucrat cooperato­rii la desecări. Şi munca le-a fost cu spor. Acum întreaga supra­­faţă de teren este arată şi insă­­mînţată. — Ce a însemnat desecările pentru Girbovi ? —­ O acţiune de mare am­ploare, o muncă titanică. Urmă­rile le vedem acum: cooperativa noastră va livra anul acesta a­­proape 7000 tone de cereale la fondul de stat. — Este vorba de o valorificare intensivă a pămintului ? — Desigur. Experienţa c­şti- P. MATEI (Continuare în pag. a 3-a) D­E CE?... ...organele sanitare ju­deţene nu iau măsuri ur­gente pentru renovarea instalaţiilor sanitare ale staţiei de au­tobuze­­.T... şi piaţa oraşului Urziceni? ...la porţile Urzicenilor, unde a fost amplasată noua staţie „PECO“, —­OCLM-Urziceni nu a inau­gurat şi o unitate moder­nă de alimentaţie publică sau cel puţin un chioşc care să distribuie răcori­toare posesorilor de auto­turisme ? MACINĂ MAI IUTE MOARA, CA AŞTEAPTĂ LUMEAFARA... (La moara din Valea Măcrişului) LA ŢESĂTORIA „DUNĂREANĂ-GIURGIU PENTRU CONTINUA ÎNFLORIRE A PATRIEI, PENTRU CREŞTEREA BUNĂSTĂRII POPORULUI Mai multe ţesături, mai ieftine şi de calitate superioară • La secţia finisaj s-a mai dat în exploatare încă o capacitate de 25.000. 000 m.p. ţesături finite/an /a • In acest semestru vor mai intra în funcţiune o capacitate de 20.000. 000 m. p. ţesături crude şi o alta de 30.000.000 m.p. ţesături finite/an . Pe zi ce trece, la porţile oraşului Giurgiu îşi profilează tot mai pregnant silueta una dintre cele mai puternice unităţi pe ramură — Ţesătoria „Dunăreană“. Caracte­ristic activităţii desfăşurate este împletirea armonioasă a cântecului mistriei cu cel al zecilor de insta­laţii care, mînuite cu pricepere, fac să izvorască zeci, mii, sute de mii de metri pătraţi de ţesături. Ur­mare a unei judicioase colaborări între beneficiar şi constructor, ur­mărindu-se firul procesului tehno­logic s-au dat în funcţie eşalonat diferite sectoare de producţie, ceea ce a permis livrarea cu mult înainta TR. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) Instalaţii moderne, cu randament sporit, asigură un înalt ritm în activita­tea de producţie LA ZI Seară instructiv-distractivă la Cornetu Recent a avut loc la căminul cul­tural din comuna Cornetu o seară Instructiv-distractivă. Manifestarea a fost deschisă de o expunere cu tema „Comportare civilizată pe stradă, în instituţii cultural-educative” care face parte dintr-un ciclu iniţiat de cămi­nul cultural şi intitulat „Comportare civilizată“. Peste 100 de cetăţeni au audiat şi Interes expunerea cuprinzător argu­mentată şi ilustrată cu fapte con­crete. De aprecieri elogioase s-a bucurat şi capitolul distractiv al serii din care nu a lipsit dansul. Inginerii Ion Pîrvulescu şi Marius Mătieş, de la Combinatul chimic din Făgăraş, au realizat un nou produs chimic, denumit „Dinofan‘, între­buinţat în agricultură pentru dis­trugerea buruienilor semnalate in culturile de ceapă, trifoi şi lucernă. Experimentările efectuate cu succes pe terenuri întinse au demonstrat că „Dinofan”-ul are o eficienţă deose­bită în lupta împotriva buruienilor şi este de cinci ori mai ieftin decit cel adus din import. Ţara noastră la tîrgurile şi expoziţiile internaţionale In prima jumătate a acestui an, ţara noa­stră a participat la circa 20 de tîrguri şi expoziţii internaţionale, organizate în diferite ţări din Europa, Asia şi Africa, Tirgul comer­cial al Zambiei de la Ndo­a, deschis la 30 iunie, fiind ultima con­fruntare din şirul ma­nifestărilor economice din această perioadă. De asemenea, în pri­mele şase luni ale anu­lui, întreprinderile ro­mâneşti de comerţ ex­terior au organizat, peste hotare, mai bine de 40 expoziţii, în ca­drul cărora au fost pre­zentate cele mai dife­rite produse ale indus­triei. Ca o reflectare direc­tă a poziţiei mult îm­bunătăţite a ţării noa­stre pe piaţa interna­ţională de maşini şi utilaje, mai bine de trei sferturi din supra­faţa totală a pavilioane­lor româneşti a fost re­zervată produselor ce­stei ramuri. De asemenea, un loc important l-au ocupat produsele petro­chimice, cele ale industriei lem­nului şi bunurilor de consum. In cursul semestrului II, tara noastră va par­ticipa la circa 30 de expoziţii generale de mărfuri. (Agerpres) „Dinofan" - un nou produs chimic pentru agricultură Autostrada Bucuresti-Piteşti ■ 1 .o dată complet in circulaţie Potrivit angajamentului luat in cinstea Conferinţei Naţionale a parti­dului, constructorii de drumuri şi poduri din unităţile Ministerului Transpor­turilor şi Telecomunicaţiilor au dat in circulaţie. In ziua de 30 iunie prima autostradă din ţară pe distanţa Bucureşti — Piteşti, in lungime de 90 km. La aceeaşi dată au fost date în folosinţă pasajele peste calea ferată de la km 7,800 şi km 11,200 şi drumul lărgit dintre aceste pasaje la ieşirea din Bucu­reşti pe şoseaua Urziceni - Constanţa.

Next