Steagul Roşu, septembrie 1972 (Anul 24, nr. 7206-7231)
1972-09-27 / nr. 7228
azi despre... RECOLTAREA ŞI TRANSPORTUL LEGUMELOR O toamnă capricioasă, o toamnă cu rod bogat şi cu atit mai mult se impune să fie şi o toamnă a bunei organizări a muncii în agricultura de stat şi cooperatistă din judeţul nostru. Spunem aceasta pentru că roadele muncii în acord global, ale responsabilităţii cu care au lucrat un an întreg ţăranii cooperatori trebuiesc adunate într-un timp foarte scurt. Prioritatea o au acele produse mai sensibile la intemperii cum sunt legumele, în grădinile de legume ale cooperativelor agricole, şi cele ale I.A.S. sau din cele ale gospodăriilor personale ale ţăranilor cooperatori, — după ce au fost livrate unităţilor contractante mai bine de 88.000 tone, cu 14.000 tone mai mult decît în întregul cui 1971, din care peste 6.000 tone la export, — se mai află în prezent aproximativ 65.000 tone legume ce aşteapta să fie recoltate, sortate, transportate şi valorificate în întregime. Ce măsuri au fost luate pentru ca cele 5.500 tone ardei gras şi gogoşari, 1.100 tone vinete, 15.000 tone varză albă, 17.000 tone tomate şi gogonele şi celelalte produse din legumicultura să ajungă în cel mai scurt timp în posesia consumatorilor sau a fabricilor de prelucrare şi conservare ? — Două probleme sînt la ordinea zilei : timpul foarte scurt pe care-l avem la dispoziţie, mă refer la zilele râmase pînă la căderea brumei, şi folosirea la întreaga capacitate a mijloacelor de transport, ne răspunde ing. Eftimie Vasilescu, directorul I.P.U.L.F. — Ilfov. Numeroase unităţi cooperatiste ca cele din Târiceni, Frăsinet, Mînăstirea, Coconi au trecut la strîngerea masivă a tuturor produselor legumicole. Din păcate nu peste tot se procedează la fel. In privinţa transporturilor, cu mijloacele de care dispunem, putem prelua ţi transporta zilnic în jur de 2.000 tone produse spre fabricile de conserveţi spre pieţe. Atenţia cea mai mare trebuie acordată în continuare recoltării şi transportării în aceeaşi zi a tuturor produselor adunate din cîmp. — Ce măsuri aţi luat pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre unitatea pe care o conduceţi şi furnizor ? — În primul rînd trebuie să vă spunem că avem centre în care mijloacele de transport au fost din plin folosite, iar preluarea legumelor s-a făcut pe baza prevederilor anterior stabilite. Aşa s-au întîmplat lucrurile la C.L.F. Olteniţa, Urziceni, Bolintin. Dar am avut ş1 centre ca Brăneţti unde, pentru proasta organizare a muncii, pentru necazurile create, au fost scoţi din funcţie şeful centrului şi 10 recepţioneri. In continuare întregul personal tehnic al întreprinderii se află pe teren, în unităţile furnizoare. Cu ajutorul staţiilor de radio, al telefoanelor, ei dirijează concret activitatea de preluare a produselor legumicole. în încheiere vreau să vă spun că vom face totul ca ccele 65.000 tone legume pe care le mai avem de preluat să fie recoltate şi transportate la locul de prelucrare sau valorificare în cel mai scurt timp. Am apreciat la justa lor valoare spusele directorului I.P.U.L.F., iar acum aşteptăm faptele. Le vom consemna în apariţiile următoare. SĂ ORGANIZAM TEMEINIC MUNCA LA RECOLTAT ŞI SEMĂNAT Reluăm încă şi încă odată zicala românească: „NU LASA PE MIINE CE POŢI FACE AZI“. Timpul foarte schimbător din aceste zile îndeamnă la o temeinică organizare a muncii la recoltat şi însămînţat. Organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, specialiştii au datoria de a mobiliza toate forţele de care dispun pentru a urgenta lucrările, evitînd in felul acesta pierderile şi deprecierea recoltei. O mare grijă trebuie acordată în continuare recoltării legumelor, livrării acestora în stare proaspătă, depozitării în condiţii bune a produselor strînse de pe cîmp. In secţiile de mecanizare este necesară o asemenea organizare a muncii incit fiecare parcelă de teren destinată griului să fie pregătită şi fertilizată, trecindu-se de îndată la însăminţat. Am intrat deja în perioada optimă pentru semănatul griului. De aceea lucrarea trebuie avută permanent în atenţie, cia se cîntăreşte la basculă, în sute de kilograme primite drept retribuţie. LA CAP. ŞOLDANU ŞI GRUIU Imediat după încetarea ploii s-a ieşit în cîmp Soarele a străpuns din nou stratul de nori. Cooperatorii şi elevii din Şoldanu şi Gruiu-Budeşti au ieşit în număr mare la recoltatul legumelor şi porumbului. In mijlocul lor cadrele cu munci de răspundere din comună şi din cooperativele agricole. In grădina de legume a cooperativei din Şoldanu au venit, peste 200 de elevi. Au determinat recoltatul ardeiului pe parcelele ce le-au fost încredinţate. Pe o altă parcelă lucrau circa 150 de cooperatoare. „Acolo unde muncesc elevii, sunt şi doi copii ai mei, ne spunea o cooperatoare. Fac practica agricolă, în realitate ne ajută pe noi la strînsul legumelor. In fiecare zi elevii şcolii din comună au strins cite opt-zece căruţe de ardei. Este o treabă serioasă“. La Gruiu, cooperatorii recoltează parcelele stabilite de consiliul de conducere. Atelajele cară intens porumbul la basculă. Producţia se anunţă destul de bună. Prin lanuri se aud glume. Sînt luaţi în rîs cei care obţin producţii mai slabe, sînt Dacă atîtea atelaje şi atîţia cooperatori se află în tîrg, la Bucreşti, cine mai lucrează la recoltat? — Preşedintele cooperativei ştie de unde veniţi? — Da !, pare a spune cooperatorul Dumitru Matei din comuna Curcani.. Anul XXIV Nr. 7228 CINCINALUL ÎN 4 ANI ŞI JUMĂTATE Cum acţionaţi îndeplinirea acestui angajament ? MINUTUL E MILIMETRUL! PARAMETRUL Alăturîndu-se efortului întregului popor, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la I.A.P.S.I.A. Buftea s-a angajat de a realiza actualul cincinal în patru ani şi jumătate. Şi aceasta în condiţiile creşterii în viitor, an de an, a producţiei. De exemplu numai în 1973 faţă de acest an, indicatorul producţiei globale va cunoaşte un spor de 21 la sută, la producţia marfă — 25 la sută iar la piese de schimb — 33 la sută. Faptul, după cum e şi firesc, reclamă o organizare superioară a activităţii de producţie care să ducă la folosirea din plin a întregului potenţial uman şi material în condiţiile creşterii indicelui de calitate şi scăderii preţului de cost. Abordînd această temă într-o convorbire purtată cu rov. ing. VALENTIN PANAIT — directorul întreprinderii, interlocutorul nostru a subliniat cîteva probleme majore urmărite îndeaproape de organele de conducere ale unităţii. lăudaţi cei care au prăşit de mai multe ori porumbul. Ei vor duce acasă mai, multe produse. Vredni LA GHIMPAŢI Toată suflarea comunei Ziua bună s-a cunoscut de dimineaţă şi la Ghimpaţi prin strălucirea soarelui şi prin animaţia de pe drumurile ce duc spre ogoare, spre grădină sau depozitul de furaje. Chemarea comitetului comunal de partid, transmisă şi prin centrul local de radioficare, a găsit ecou. Toată suflarea comunei a ieşit pe cîmp. Inginera Georgetca Guinea, şeful colectivului de specialişti din C.A.P. Ghimpaţi, era la tarlaua de hibrizi timpurii de porumb din apropierea morii. Aici lucra brigada lui Aurică Bădilescu, cu 20 de atelaje. Aurică Frătişteanu şi ai săi culegeau la Valea Plopilor, iar brigăzile conduse de Marin Mircea, Ion Manea şi Aurică Stroe au intrat în tarlalele răspîndite pe sute de hectare în preajma satului Copaciu. De la inginera şefă a cooperativei am aflat că şi în această zi principalele forţe au fost concentrate pe suprafeţele destinate semănatului păioaselor, fără a fi neglijate însă alte lucrări. In grădină, membrii fermei legumicole au primit un ajutor demn de toată lauda din partea elevilor şcolilor din localitate. Formaţia de la baza furajeră a fost de asemenea întărită. — Reuşita acţiunii de azi a fost pregătită încă de ieri la comitetul comunal de partid, unde s-au re- GH. JAPIRDEA (Continuare in pag. a 3-a) DILEMĂ... Un chioşc destul de încăpător, modern, dar care de multă vreme stă nefolosit. Coordonate : oraşul Buftea, intrarea înspre Fabrica de vară. Deci, poziţie centrală, vad bun. Cîndva acest chioşc a fost destinat difuzării presei. Mai tîrziu, ziarele au dispărut, gestionarul a dispărut, iar Pe frontispiciul acestei gherete au fost desenate cu litere mari, galbene : „Ceasornicărie“. Ceea ce presupune fie că era vorba de intenţia de a se vinde acolo ceasuri sau de a se repara ceasuri. Cui aparţine această gheretă ? Cine se ocupă de ea ? Iată enigma pe care ar trebui s-o dezlege cunoscutul detectiv Mannix, pentru că de multă vreme acest chioşc a rămas editar, Inactiv şi pustiu. Pe bună dreptate nişte cetăţeni ştiindu-neride la ziar“ ne-au oprit P© stradă şi ne-au cerut să facem investigaţie necesare. Considerăm că acest „Pix“ poate ţine locul unor investigaţii pe teren şi să fie găsiţi stăpînii respectivului spaţiu comercial. Dar noi am veni şi cu o sugestie : ce-ar fi dacă „patiseria” cooperativei de consum şi-ar muta taraba pe care sunt expuse produse de panificaţie (specialităţi). In incinta acestui chioşc? Ar fi şi mai civilizat, s-ar respecta şi nişte reguli de igienă. iar muncitorii de la Fabrica de vară ar avea o posibilitate în plus să-şi cumpere, un drum spre locul de muncă, o gustare. r PRQLETAPi OtN TOATE TĂQUi, UNiTi-VÂ/' ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Miercuri 27 septembrie 1972 4 pagini 30 bani — Documentele Conferinţei Naţionale a partidului constituie şi pentru noi un valoros îndrumar, arătîndu-ne cu precizie modul în care trebuie să acţionăm. Pornind de la specificul procesului de producţie şi avînd în vedere sarcinile ce le avem de îndeplinit, agenda activităţii noastre are înscris pe prim plan, printre altele, folosirea intensivă a maşinilor şi instalaţiilor de care dispunem, continuarea acţiunii de autoutilare, asimilarea de noi produse, generalizarea schimbului TI şi extinderea schimbului III. — Este ştiut că, deseori, unele linii de fabricaţie — litografiere, nu au lucrat la nivelul planificat. Cum vedeţi rezolvată această problemă în viitor ? — întrebarea necesită două răspunsuri. O dată din partea forului tutelar G.I.U.C.I.A care va trebui să stabilească cu precizie împreună cu beneficiarii noştri necesarul de ambalaje pentru ca în raport cu aceasta să se asigure şi cantitatea respectivă de materie primă. In acektşi timp şi colectivului nostru îi TR. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) ...şi totul merge ca pe banda. DESTINATARII RĂSPUND • Scrisoarea trimisă „PE ADRESA SEFULUI AUTOBAZEI 3 CALATORI" (ziar nr. 7185) a ajuns la destinaţie. Dovadă : răspunsul trimis redacţiei asupra măsurilor întreprinse pentru eliminarea întirzierilor, de felul celor semnalate la 6 august a.c. Cercetarea cauzelor care au determinat plecarea unor curse cu 15 sau chiar 35 de minute după ora prevăzută în „Mersul autobuzelor" din autogara Filaret a relevat vinovăţia impiegatului de mişcare Nicolae Negoiţă. Imputaţia (699,60 lei) şi sancţionarea disciplinară (avertisment) aplicate vor avea, neîndoielnic, efectul scontat... În privinţa şoferului Petre Ionescu şi a casierului Ion Dobre, adresantul îşi exprimă neputinţa de a le stabili vinovăţia. De pildă, casierului i s-a cerut o declaraţie dacă dă sau nu dă rest exact şi răspunsul a fost — ce credeţi ? — afirmativ ! Au fost sondaţi şi călătorii — care ? cei din 29 sau 31 iulie, ori cei faţă de care casierul a avut o „comportare demnă"... îndemnat probabil şi de „Pix"-ul publicat...? Vinovăţia „şoferului nu s-a putut dovedi", el „fiind în concediu în momentul cercetării". Iar dacă nu i s-a putut lua declaraţie, cum era să se cerceteze ... Interesant mod de a privi lucrurile ! Ne daţi voie să conchidem că la Autobaza 3 Călători „nimeni nu ştie nimic" despre salariaţi decit în funcţie de autocaracterizarea fiecăruia ? Oricum, este clar că şeful autobazei (s.s. indescifrabil) n-a înţeles de ce scrisoarea a fost expediată tocmai pe adresa sa ... • „BOALA LUI GOGU" (ziar nr. 7195) ni s-a părut un caz mai grav şi urgent. în consecinţă, ne-am adresat direct conducerii I. T. A. Bucureşti. S-au luat neîntârziat măsuri de sancţionare, astfel încît vindecarea, sperăm, nu va întârzia. „Gogu", adică Gheorghe Neagu, şofer (în cadrul aceleiaşi autobaze 3 Călători, cu plecarea tot din autogara Filaret), nu va mai uita să elibereze bilete, aşa cum n-a uitat niciodată să încaseze costul lor. Răspunsul către redacţie a fost trimis de Serviciul transport călătorilor I.T.A.) şi Autobazei 3 Călători , „spre ştiinţă". Nu e rău. Şeful autobazei va şti poate, de-acum încolo, să fie mai receptiv la „scrisori deschise". CONSILIILE POPULARE ÎN ÎNTRECERE Frumoasele judeţului in aşteptarea premiilor • La 365 milioane lei , cu 50 milioane peste angajament se cifrează valoarea economiilor realizate prin munca patriotică a cetăţenilor. • Iniţiative care ar trebui extinse : preluarea în îngrijire de către grupuri de tineri şi comitete de cetăţeni a unor parcuri publice, monumente istorice şi a unor curţi şi spaţii din faţa caselor unor oameni bătrîni şi bolnavi. • Frumuseţea şi chipul bine gospodărit al unei localităţi trebuie să implice în primul rînd şi puterea economică, viaţa spirituală şi alte realizări sociale. La sfîrşitul lunii august s-a declarat închisă competiţia dintre oraşele şi satele judeţului pentru cîştigarea titlului de cea mai frumoasă şi bine gospodărită localitate. Parte componentă şi de prim ordin a obiectivelor stabilite în angajamentele asumate de consiliile populare drept răspuns la chemarea de la Pechea, această întrecere cu pronunţat caracter patriotic ce se desfăşoară sub semnul marelui avînt care a cuprins ţara are menirea de a stimula şi orienta creator interesul şi grija oamenilor muncii pentru îmbunătăţirea chipului estetic şi gospodăresc al localităţilor unde muncesc ori îşi au căminul. Comisia judeţeană de îndrumare şi urmărire a întrecerii patriotice de bună gospodărire şi înfrumuseţare este de acum în posesia punctelor acordate fiecărui oraş şi comună pentru cantitatea şi calitatea lucrărilor realizate şi a valorii acestora înscrise la capitolul I economii realizate prin munca voluntară a cetăţenii««.. Recenta sesiune a consiliului popular judeţean a fost informată că valoarea economiilor realizate pe întreg judeţul se ridică la peste 365 milioane lei , cu 50 milioane peste angajamentul asumat. Că s-au construit, reparat şi întreţinut, prin munca voluntară a cetăţenilor, peste 4.675 km de drumuri şi străzi, au fost amenajate şi extinse 650 de spaţii şi zone verzi, întreţinute peste 900 ha, plantaţi 530.000 pomi şi arbuşti şi peste 65 milioane flori. Aceste rezultate au dat temei sesiunii să aprecieze că majoritatea covîrşitoare a consiliilor populare orăşeneşti şi comunale din judeţ au văzut în angajamentele asumate la acest capitol datorii de onoare de care s-au achitat cu cinste. In oraşul Urziceni şi municipiul Giurgiu, precum şi în numeroase comune şi sate au apărut iniţiative şi acţiuni gospodăreşti interesante: întreceri între deputaţi şi circumscripţiile lor electorale, comitete de cetăţeni şi gru M. STEFANESCU (Continuare în gaga &~e) Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ş - a primit delegaţia guvernamentală economică a Republicii Liberia La 26 septembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste , România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe James T. Phillips jr., ministrul agriculturii din Republica Liberia, William E. Dennis jr., ministrul comerţului, industriei şi transporturilor, Reid Wiles, ambasadorul Liberiei în Marea Britanie şi Adolphus B. Tolbert, vicepreşedinte al Societăţii „Liberian Iron Steel Corporation“, membri ai delegaţiei guvernamentale economice din Republica Liberia, care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior. Cu prilejul întrevederii, conducătorul delegaţiei a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Republicii Liberia, dr. William R. Tolbert, prin care îi adresează un călduros salut şi îşi exprimă speranţa că între Liberia şi România se vor dezvolta legături de colaborare şi cooperare fructuoase. , Mulţumind pentru mesajul ce i-a fost adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rîndul său şefului statului liberian cordiale urări de sănătate şi fericire, relevînd dorinţa României de a dezvolta raporturile bilaterale dintre cele două ţări, pe baza egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc. In cursul convorbirii au fost abordate probleme referitoare la promovarea colaborăriidintre cele două ţări, subliniindu-se hotărîrea comună de a imprima un curs ascendent relaţiilor economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, în interesul celor două popoare, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cu privire la situaţia politică din Africa şi Europa. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială.