Steagul Roşu, septembrie 1972 (Anul 24, nr. 7206-7231)

1972-09-27 / nr. 7228

azi despre... RECOL­TAREA ŞI TRANSPORTUL LEGUMELOR O toamnă capricioasă, o toamnă cu rod bogat şi cu atit mai mult se impune să fie şi o toamnă a bunei organizări a muncii în agricultura de stat şi coopera­tistă din judeţul nostru. Spunem aceasta pentru că roa­dele muncii în acord global, ale responsabilităţii cu care au lucrat un an întreg ţăranii cooperatori trebuiesc adunate într-un timp foarte scurt. Prioritatea o au acele produse mai sensibile la intemperii cum sunt legumele, în gră­dinile de legume ale cooperativelor agricole, şi cele ale I.A.S. sau din cele ale gospodăriilor personale ale ţăranilor cooperatori, — după ce au fost livrate unităţilor contractante mai bine de 88.000 tone, cu 14.000 tone mai mult decît în întregul cui 1971, din care peste 6.000 tone la export, — se mai află în prezent aproximativ 65.000 tone le­gume ce aşteapta să fie recoltate, sortate, transportate şi valorifi­cate în întregime.­­ Ce măsuri au fost luate pentru ca cele 5.500 tone ardei gras şi gogoşari, 1.100 tone vinete, 15.000 tone varză albă, 17.000 tone tomate şi gogonele şi celelalte produse din legumicultura să ajungă în cel mai scurt timp în posesia consumatorilor sau a fabricilor de prelu­crare şi conservare ? — Două probleme sînt la ordinea zilei : timpul foarte scurt pe care-l avem la dispoziţie, mă refer la zilele râmase pînă la căderea brumei, şi folosirea la întreaga capacitate a mijloacelor de transport, ne răs­punde ing. Eftimie Vasilescu, directorul I.P.U.L.F. — Ilfov. Numeroase unităţi cooperatiste ca cele din Târiceni, Frăsinet, Mînăstirea, Coconi au trecut la strîngerea masivă a tuturor produselor legumicole. Din pă­cate nu peste tot se procedează la fel. In privinţa transporturilor, cu mijloacele de care dispunem, putem­ prelua ţi transporta zilnic în jur de 2.000 tone produse spre fabricile de conserve­ţi spre pieţe. Atenţia cea mai mare trebuie acordată în continuare recoltării şi transportării în aceeaşi zi a tuturor produse­lor adunate din cîmp. — Ce măsuri aţi luat pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre unitatea pe care o conduceţi şi furnizor ? — În primul rînd trebuie să vă spunem că avem centre în care mij­loacele de transport au fost din plin folosite, iar preluarea legume­lor s-a făcut pe baza prevederilor anterior stabilite. Aşa s-au întîm­­plat lucrurile la C.L.F. Olteniţa, Urziceni, Bolintin. Dar am avut ş1 cen­tre ca Brăneţti unde, pentru proasta organizare a muncii, pentru ne­cazurile create, au fost scoţi din funcţie şeful centrului şi 10 recep­­ţioneri. In continuare întregul personal tehnic al întreprinderii se află pe teren, în unităţile furnizoare. Cu ajutorul staţiilor de radio, al tele­foanelor, ei dirijează concret activitatea de preluare a produselor le­gumicole. în încheiere vreau să vă spun că vom face totul ca ccele 65.000 tone legume pe care le mai avem de preluat să fie recoltate şi transportate la locul de prelucrare sau valorificare în cel mai scurt timp. Am apreciat la justa lor valoare spusele directorului I.P.U.L.F., iar acum aşteptăm faptele. Le vom consemna în apariţiile următoare. SĂ ORGANIZAM TEMEINIC MUNCA LA RECOLTAT ŞI SEMĂNAT Reluăm încă şi încă odată zicala românească: „NU LASA PE MIINE CE POŢI FACE AZI“. Timpul foarte schimbător din aceste zile îndeamnă la o temeinică organizare a muncii la recoltat şi în­­sămînţat. Organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, specialiştii au datoria de a mobiliza toate forţele de care dispun pentru a urgenta lucrările, evitînd in felul acesta pierderile şi deprecierea recoltei. O mare grijă trebuie acordată în continuare recoltării legumelor, livrării acestora în stare proaspătă, depozitării în condiţii bune a produselor strînse de pe cîmp. In secţiile de mecanizare este necesară o asemenea organi­zare a muncii incit fiecare parcelă de teren destinată griului să fie pregătită şi fertilizată, trecindu-se de îndată la însăminţat. Am in­trat deja în perioada optimă pentru semănatul griului. De aceea lu­crarea trebuie avută permanent în atenţie, cia se cîntăreşte la basculă, în­ sute de kilograme primite drept retri­buţie. LA CAP. ŞOLDANU ŞI GRUIU Imediat după încetarea ploii s-a ieşit în cîmp Soarele a străpuns din nou stra­tul de nori. Cooperatorii şi elevii din Şoldanu şi Gruiu-Budeşti au ieşit în număr mare la recoltatul legumelor şi porumbului. In mij­locul lor cadrele cu munci de răs­pundere din comună şi din coope­rativele agricole. In grădina de le­gume a­­ cooperativei din Şoldanu au venit, peste 200 de elevi. Au de­terminat recoltatul ardeiului pe parcelele ce le-au fost încredinţate. Pe o altă parcelă lucrau circa 150 de cooperatoare. „Acolo unde mun­cesc elevii, sunt şi doi copii ai mei, ne spunea o cooperatoare. Fac practica agricolă, în realitate ne ajută pe noi la strînsul legumelor. In fiecare zi elevii şcolii din comu­nă au strins cite opt-zece căruţe de ardei. Este o treabă serioasă“. La Gruiu, cooperatorii recoltea­ză parcelele stabilite de consiliul de conducere. Atelajele cară intens porumbul la basculă. Producţia se anunţă destul de bună. Prin lanuri se aud glume. Sînt luaţi în rîs cei care obţin producţii mai slabe, sînt Dacă atîtea atelaje şi atîţia cooperatori se află în tîrg, la Bucreşti, cine mai lucrează la recoltat? — Preşedintele cooperativei ştie de unde veniţi? — Da !, pare a spune cooperatorul Dumitru Matei din comuna Curcani.. Anul XXIV Nr. 7228 CINCINALUL ÎN 4 ANI ŞI JUMĂTATE Cum acţionaţi îndeplinirea acestui angajament ? MINUTUL E MILIMETRUL! PARAMETRUL Alăturîndu-se efortului între­gului popor, colectivul de munci­tori, tehnicieni şi ingineri de la I.A.P.S.I.A. Buftea s-a angajat de a realiza actualul cincinal în patru ani şi jumătate. Şi aceas­ta în condiţiile creşterii în viitor, an de an, a producţiei. De exem­plu numai în 1973 faţă de acest an, indicatorul producţiei globa­le va cunoaşte un spor de 21 la sută, la producţia marfă — 25 la sută iar la piese de schimb — 33 la sută. Faptul, după cum e şi firesc, reclamă o organizare superioară a activităţii de pro­ducţie care să ducă la folosirea din plin a întregului potenţial uman şi material în condiţiile creşterii indicelui de calitate şi scăderii preţului de cost. Abor­­dînd această temă într-o convor­bire purtată cu rov. ing. VA­LENTIN PANAIT — directorul întreprinderii, interlocutorul nos­tru a subliniat cîteva probleme majore urmărite îndeaproape de organele de conducere ale uni­tăţii. lăudaţi cei care au prăşit de mai multe ori porumbul. Ei vor duce acasă mai, multe produse. Vredni­ LA GHIMPAŢI Toată suflarea comunei Ziua bună s-a cunoscut de di­mineaţă şi la Ghimpaţi­­ prin stră­­lucirea soarelui şi prin animaţia de pe drumurile ce duc spre ogoa­re, spre grădină sau depozitul de furaje. Chemarea comitetului comu­nal de partid, transmisă şi prin centrul local de radioficare, a gă­sit ecou. Toată suflarea comunei a ieşit pe cîmp. Inginera Georgetca Guinea, şeful colectivului de specialişti din C.A.P. Ghimpaţi, era la tarlaua de hibrizi timpurii de porumb din apropierea morii. Aici lucra brigada lui Auri­că Bădilescu, cu 20 de atelaje. Au­rică Frătişteanu şi ai săi­­ culegeau la Valea Plopilor, iar brigăzile­ con­duse de Marin Mircea, Ion Manea şi Aurică Stroe au intrat în tar­lalele răspîndite pe sute de hectare în preajma satului Copaciu. De la inginera şefă a cooperativei am aflat că şi în această zi principalele forţe au fost concentrate pe supra­feţele destinate semănatului păioa­­selor, fără a fi neglijate însă alte lucrări. In grădină, membrii fer­mei legumicole au primit un aju­tor demn de toată lauda din partea elevilor şcolilor din localitate. For­maţia de la baza furajeră a fost­ de asemenea întărită. — Reuşita acţiunii de azi a fost pregătită încă de ieri la comitetul comunal de partid, unde s-au re- GH. JAPIRDEA (Continuare in pag. a 3-a) DILEMĂ... Un chioşc destul de încăpător, mo­dern, dar care de multă vreme stă nefolosit. Coordonate : oraşul Buf­tea, intrarea înspre Fabrica de vară. Deci, poziţie centrală, vad bun. Cînd­­va acest chioşc a fost destinat difu­zării presei. Mai tîrziu, ziarele au dis­părut, gestionarul a dispărut, iar Pe frontispiciul acestei gherete au fost desenate cu litere mari, galbene : „Ceasornicărie“. Ceea ce presupune fie că era vorba de intenţia de a se vinde acolo ceasuri sau de a se re­para ceasuri. Cui aparţine această gheretă ? Cine se ocupă de ea ? Iată enigma pe care ar trebui s-o dezlege cunoscutul de­tectiv Mannix, pentru că de multă vreme acest chioşc a rămas ed­itar, Inactiv şi pustiu. Pe bună dreptate nişte cetăţeni ştiin­­du-ne­ride la ziar“ ne-au oprit P© stradă şi ne-au cerut să facem inves­tigaţi­e necesare. Considerăm că a­­cest „Pix“ poate ţine locul unor in­vestigaţii pe teren şi să fie găsiţi stăpînii respectivului spaţiu comer­cial. Dar noi am veni şi cu o sugestie : ce-ar fi dacă „patiseria” cooperativei de consum şi-ar muta taraba pe care sunt expuse produse de panificaţie (specialităţi). In incinta acestui chioşc? Ar fi şi mai civilizat, s-ar respecta şi nişte reguli de igienă. iar muncitorii de la Fabrica de vară ar avea o posibilitate în plus să-şi cumpere, un drum spre locul de muncă, o gus­tare. r PRQLETAPi OtN TOATE TĂQUi, UNiTi-VÂ/' ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Miercuri 27 septembrie 1972 4 pagini 30 bani — Documentele Conferinţei Na­ţionale a partidului constituie şi pentru noi un valoros îndrumar, a­­rătîndu-ne cu precizie modul în care trebuie să acţionăm. Pornind de la specificul procesului de pro­ducţie şi avînd în vedere sarcinile ce le avem de îndeplinit, agenda activităţii noastre are înscris pe prim plan, printre altele, folosirea intensivă a maşinilor şi instalaţiilor de care dispunem, continuarea ac­ţiunii de autoutilare, asimilarea de noi produse, generalizarea schimbu­lui TI şi extinderea schimbului III. — Este ştiut că, deseori, unele linii de fabricaţie — litografiere, nu au lucrat la nivelul planificat. Cum vedeţi rezolvată această problemă în viitor ? — întrebarea necesită două răs­punsuri. O dată din partea forului tutelar G.I.U.C.I.A care va trebui să stabilească cu precizie împreună cu beneficiarii noştri necesarul de ambalaje pentru ca în raport cu aceasta să se asigure şi cantitatea respectivă de materie primă. In a­­cektşi timp şi colectivului nostru îi TR. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) ...şi totul merge ca pe banda.­ DESTINATARII RĂSPUND • Scrisoarea trimisă „PE ADRESA SEFULUI AUTOBAZEI 3 CALA­TORI" (ziar nr. 7185) a ajuns la destinaţie. Dovadă : răspunsul trimis redacţiei asupra măsurilor întreprinse pentru eliminarea întirzierilor, de felul celor semnalate la 6 august a.c. Cercetarea cauzelor care au de­terminat plecarea unor curse cu 15 sau chiar 35 de minute după ora prevăzută în „Mersul autobuzelor" din autogara Filaret a relevat vino­văţia impiegatului de mişcare Nicolae Negoiţă. Imputaţia (699,60 lei) şi sancţionarea disciplinară (avertisment) aplicate vor avea, neîndoiel­nic, efectul scontat... În privinţa şoferului Petre Ionescu şi a casierului Ion Dobre, adre­santul îşi exprimă neputinţa de a le stabili vinovăţia. De pildă, casie­rului i s-a cerut o declaraţie dacă dă sau nu dă rest exact şi răs­punsul a fost — ce credeţi ? — afirmativ ! Au fost sondaţi şi călătorii — care ? cei din 29 sau 31 iulie, ori cei faţă de care casierul a avut o „comportare demnă"... îndemnat probabil şi de „Pix"-ul publi­cat...? Vinovăţia „şoferului nu s-a putut dovedi", el „fiind în con­cediu în momentul cercetării".­ Iar dacă nu i s-a putut lua declaraţie, cum era să se cerceteze ... Interesant mod de a privi lucrurile ! Ne daţi voie să conchidem că la Autobaza 3 Călători „nimeni nu ştie nimic" despre salariaţi decit în funcţie de autocaracterizarea fiecăruia ? Oricum, este clar că şeful autobazei (s.s. indescifrabil) n-a înţeles de ce scrisoarea a fost expe­diată tocmai pe adresa sa ... • „BOALA LUI GOGU" (ziar nr. 7195) ni s-a părut un caz mai grav şi urgent. în consecinţă, ne-am adresat direct conducerii I. T. A. Bucureşti. S-au luat neîntârziat măsuri de sancţionare, astfel încît vinde­carea, sperăm, nu va întârzia. „Gogu", adică Gheorghe Neagu, şofer (în cadrul aceleiaşi autobaze 3 Călători, cu plecarea tot din autogara Fi­laret), nu va mai uita să elibereze bilete, aşa cum n-a uitat niciodată să încaseze costul lor. Răspunsul către redacţie a fost trimis de Serviciul transport călători­lor I.T.A.) şi Autobazei 3 Călători , „spre ştiinţă". Nu e rău. Şeful auto­­bazei va şti poate, de-acum încolo, să fie mai receptiv la „scrisori deschise". ­ CONSILIILE POPULARE ÎN ÎNTRECERE Frumoasele judeţului in aşteptarea premiilor • La 365 milioane lei , cu 50 milioane peste angajament se cifrează valoarea economiilor realizate prin munca patriotică a cetăţenilor. • Iniţiative care ar trebui extinse : preluarea în îngri­jire de către grupuri de tineri şi comitete de cetăţeni a unor parcuri publice, monumente istorice şi a unor curţi şi spaţii din faţa case­lor unor oameni bătrîni şi bolnavi. • Frumuseţea şi chipul bine gospodărit al unei localităţi trebuie să implice în primul rînd şi puterea economică, viaţa spirituală şi alte realizări sociale. La sfîrşitul lunii august s-a de­clarat închisă competiţia dintre o­­raşele şi satele judeţului pentru cîştigarea titlului de cea mai fru­moasă şi bine gospodărită locali­tate. Parte componentă şi de prim ordin a obiectivelor stabilite în an­gajamentele asumate de consiliile populare drept răspuns la chema­rea de la Pechea, această întrecere cu pronunţat caracter patriotic ce se desfăşoară sub semnul marelui avînt care a cuprins ţara are me­nirea de a stimula şi orienta crea­tor interesul şi grija oamenilor muncii pentru îmbunătăţirea chi­pului estetic şi gospodăresc al lo­calităţilor unde muncesc ori îşi au căminul. Comisia judeţeană de îndrumare şi urmărire a întrecerii patriotice de bună gospodărire şi înfrumuse­ţare este de acum în posesia punc­telor acordate fiecărui oraş şi co­mună pentru cantitatea şi calitatea lucrărilor realizate şi a valorii a­­cestora înscrise la capitolul I eco­nomii realizate prin munca volun­tară a cetăţenii««.. Recenta sesiune a consiliului popular judeţean a fost informată că valoarea econo­miilor realizate pe întreg judeţul se ridică la peste 365 milioane lei , cu 50 milioane peste angaja­mentul asumat. Că s-au construit, reparat şi întreţinut, prin munca voluntară a cetăţenilor, peste 4.675 km de drumuri şi străzi, au fost amenajate şi extinse 650 de spaţii şi zone verzi, întreţinute peste 900 ha, plantaţi 530.000 pomi şi arbuşti şi peste 65 milioane flori. Aceste rezultate au dat temei sesiunii să aprecieze că majoritatea covîrşitoa­­re a consiliilor populare orăşeneşti şi comunale din judeţ au văzut în angajamentele asumate la acest ca­pitol datorii de onoare de care s-au achitat cu cinste. In oraşul Urzi­ceni şi municipiul Giurgiu, precum şi în numeroase comune şi sate au apărut iniţiative şi acţiuni gospo­dăreşti interesante: întreceri între deputaţi şi circumscripţiile lor elec­torale, comitete de cetăţeni şi gru­ M. STEFANESCU (Continuare în gag­­a &~e) Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ş­­ - a primit delegaţia guvernamentală economică a Republicii Liberia La 26 septembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste , România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Ja­mes T. Phillips jr., ministrul agri­culturii d­in Republica Liberia, William E. Dennis jr., ministrul comerţului, industriei şi transportu­rilor, Reid Wiles, ambasadorul Li­beriei în Marea Britanie şi Adolp­hus B. Tolbert, vicepreşedinte al Societăţii „Liberian Iron Steel Cor­poration“, membri ai delegaţiei gu­vernamentale economice din Repu­blica Liberia, care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat Ion Pă­­ţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior. Cu prilejul întrevederii, conducă­torul delegaţiei a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Republicii Liberia, dr. William R. Tolbert, prin care îi adresează un călduros salut şi îşi exprimă speranţa că între Liberia şi România se vor dezvolta legături de colaborare şi cooperare fructuoase. , Mulţumind pentru mesajul ce i-a fost adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rîndul său şefului statului liberian cordiale urări de sănătate şi fericire, rele­­vînd dorinţa României de a dez­volta raporturile bilaterale dintre cele două ţări, pe baza egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc. In cursul convorbirii au fost a­­bordate probleme referitoare la promovarea colaborării­­dintre cele două ţări, subliniindu-se hotărîrea comună de a­ imprima un curs as­cendent relaţiilor economice, teh­­nico-ştiinţifice şi culturale, în inte­resul celor două popoare, al înţele­gerii şi cooperării internaţionale. Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii interna­ţionale, îndeosebi cu privire la si­tuaţia politică din Africa şi Eu­ropa. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială.

Next