Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-01-15 / nr. 10

M 10 Redacţiunea şi Administraţiurtea portul. AMINCIURh fedult Duminica—Luni, 15—16 Ianuarie 1878. Anul IL Câine Mavrocordat, Strada LAp 'Su­dnu.— ABONAMENTE« *n jț tn­'pagina IV 15 bani.—Inserţiuni şi reclame riadul 25 banl.— Iaşi Un an 24 lei. Trei luni 7 lei. Pentru strămnâtate se adaoge Scrisori nefrancate se refusă—UN ESE­M PL A­R 10 BANI­ DESMINTft®.*IV Comitetul de redactiune a zia­­­­rului „Steua României“, dă cea mai formala desminţire tuturor acelor ce au interes de a res­­pândi ştirea ca gazeta „Ştafeta“ a înlocuit pe ziarul „Steua Româ­niei“ Steua Romaniei“ apare şi va apărea in tote zilele ca şi mai înainte. „Ştafeta“ este un ziar nou care n’are nimic de comun cu „Steaua Romaniei“ şi cu nici-unul dintre membrii partidului libera­lilor moderaţi. Comitetul de redacţiune al ziarului „STEUA ROMÂNIEI“ v­­fi SERVICIUL TELEGRAFIC AL ,S­T­ELEI UO­M­­A \­I­E­I.“ {Agenta Havas). Constantinoie, 25 (13) ianuarie. Porta ar fi primit deja mai multe condiţi­­­ini ; chestiunile relative la delimitarea frun­tariilor Bulgariei, şi la deschiderea strim­­torilor vor fi supuse unui congres Ruşii ar fi suspendat mersul lor spre Galipoli. Constantinopole, 25 (13) ianuarie. Porta ar fi primit condiţiunile Ruşilor. Pre­­liminarele păcei vor fi subscrise mine la Adrianopole, unde au şi plecat plenipo­tenţiarii, Colonia, 26 (14) ianuarie. O de­peşă adresată „Gazetei de Colonia“ zice că Poirta au primit condiţiunile Ruşilor şi că au dat ordine de a subscrie preliminarele păceî* Londra, 25 (13) ianuarie. A doua ediţiune din „Daily Telegraph“ publică o depeşă din Constantinopole, care zice că delegaţii turci au primit ieri sera ordinea de a subscrie preliminarele păceî. Se crede că armistiţiul se va subscrie astăzî. Se asigură din izvor sigur că condiţi­unile păcei ar fi următorele: România şi Serbie să fie independente .­­ Muntenegrul va obţine Anti­vari, o parte din lacul Scutari, Nicsiciul şi Spuz ; Rusia va păstră Batumul, Karsul şi Erzerumul până la plata indemnităţei de douzece mi­­lione de livre sterling ; deschiderea strîm­­torilor pentru corăbiile de resboiți ruse ; autonomia Bulgariei bazată mai mult pe principiul aplicat în Liban de­cit pe pro­gramul conferinţei ; Turcia va numi gu­vernatorul creştin pentru un num­ăr de an , dar aceasta numire va fi supusă puterilor ; noul guvernămînt al Bulgariei nu va cu­prinde Tracia ci se va întinde numai pană în linia Balcanilor ; o parte din armata rusă se va îmbarca la Constantinopole, un­de se va subscrie pacea definitivă de că­­tră Marele­ Duce ; aceasta arang care din ur­mă va da o satisfacere militară . Rusia va evita ocuparea capitalei. Londra, 25 (13) Ianuarie. Zia­rului ,.Timesa i se telegrafiază din Cons­tantinopole cu data de 21(12). Populaţiu­­nea musulmană aflătoare intre capitală şi armatele rusesci este cuprinsă de panică şi au apucat fuga intre restrişte teribilă. Toţi fugarii vin la Constantinopole. Se mai a­­şteaptă incă o sută de mii de asemine ne­norociţi. P ă r i s, 25 (13) Ianuarie. ,,Globul*, desminte sgomotul că guvernul ar fi dat ord­­ea că flota să debarce trupe la Gali­­pole. Nimica sigur nu se stie in privinţa dimisiunei lui Derby şi Carnarvon. Londra, 25 (13) Ianuarie. Lor­dul Carnarvon explică că dimisiunea sa este cauzată prin cererea de credite suple­­mentare şi prin ordinea de plecare ce s au dat flotei şi adauge că au fost viu atacat de Beaconsfield in consiliu pentru respunsul ce au dat deputaţiunei neguţitorilor de la Cap. In camera comunelor, Northcote, zice că comtele Şuvaloff i-au comunicat ierî sera câteva din condiţiunile păceî, dar că nu p6te să le comunice fără autorizarea lui Şuvaloff. Guvernul au trimis mercurî sera flote! engleze ordinea ca să mergă în Dardane­­le spre a mângine trecerea liberă și spre a protege pe naționali, dar ieri seara au dat o contra­ordine ,ca să­ se oprescă la intrarea strâmtorea. Proiectul creditelor suplementare va fi distribuit astă seara. Suma creditului este de 6 milioane livre sterling. B u c u r e s c !,­26 (14) ianuarie. „Mo­nitorul“ publică decretele domnesc! prin care se numesc colonel! de infanterie : Cis­­man Ştefan, Ion Grigorie ; locotenenţî-co­­lonelî de cavalerie: Rendel şi Răsti ; maior­ de calaras: Văcarescu Teodor, mareşalul curţeî ; maior de cavalerie Manu ; căpitan Lupu ; Capitan Emil ghica. Acelaşi, „Monitor“ publică decretul prin care Caulin secretarul M. S. Domnitoriului este autorizat de a purta decoraţiunea S­ta Ana. B u­ c u r e s c î, 26(14) ianuarie. Ca­mera au însărcinat biroul ca să formulez­e o adresă de condoleanţă catră camerele ita­liene pentru încetarea din vieța a regelui Victor-Emanuel. N’au depus proiectul de un credit de 10 milioane pentru continuarea liniei ferate Ploiescu-Predeal. Adunarea voteză în şedinţa de astăzî cre­ditul de 150.000 leî pentru întreţinere a­­ceste­ linii. Inşi 14 Initiimie. Rolul pe care infimul grup fracţionist îl joacă în circumstanţele actuale, ne a­­duce aminte vechea zicatdre romaneas­ca: in urma resboiulu, mulţi voinici ,se arata. Şi ’n adevăr, fracţioniştii din Cameră, prefăcenduse că uită cum lucrurile s­ au petrecut, caută să dee a înţelege ca­ii au fost din majoritatea Camerei care au votat convenţiunea cu Russia, şi ast­­fel cn cu faţa radicisă se arata în lume că politica lor a reuşit. Dar cine nu ştie că faptele lor nu se potrivesc cu vorbele ce ei au rostit la epoca când se discuta, fie la otel Herdan, fie în sinul corpurilor legiui­­tore, convenţiunea din 4 (16) Aprilie?

Next