Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-04-08 / nr. 78

Anul 11­­­78 ABONARESTE In Iaşi, an bd................................. Trei luni ........... Pentru străinătate se adaogă portul. 24 lei 7 n Simbata 8 Aprilie 1878. STEAUA ROMÂNIE Redacţiunea şi Administraţiunea se află în casele Mavrocordat, Strada Lăpuşneni Un esemplar 10 bani AHINCIUEI RAndul sau locul în pagina IV Inserțiunî și reclame, rândul . Scrisori nefrancate se refasă. 15 bani 25 m . • ’T' XI RVICIUL TELEGRAFIC ... Bm S î ï FAI E 1 HO 51 A N I E I. VA. i >/ [Agenta Havax). vV *—* v Londra, ÎS Aprilie. Ziarul „Echo“ zice că invitările la congres vor pleca în astă seră, dar acesta ştire încă n’au primit nici o confirmare. Consolidatele engleze s’au rădicat numai cu 1° 10. Constantinopole, 18 Arpilie. Di misiunea lui Ahmet-Vefik din funcţiunea de prim­­ministru au fost primită astă dimineaţă de catră Sultan. Meh­emet-Ruşdi şi Savfet-paşa refusînd amîndoi postul de prim-ministru, aceasta funcţiune au fost încredinţată de Sultan lui Sadik-paşa, ministrul contribu­­ţiunilor, fostul ambasador otoman din Pa­ris. Şeicul-Islam care au dimisionat au fost înlocuit cu Mollah-Bey. Constantinopole, 18 Aprilie. In urma schimbărei ministeriale ce au avut loc, Said­­paşa, directorul listei civile, om de încredere al Sultanului şi adversar al lui Vefik-paşa, va întră în cabinet. Bucureşti, 7 Apri­le. „Monitorul" publică­­decretul prin care se autoriză consiliurile judeţene de Ilfov şi Dolj, de a examina diverse chestiuni , cum şi decretele prin cari se conferă ordinul „Steua României"­ d-lu­i Ernesto Rossi ; d. Paladi este numit secretar al comisariatului roman pe lingă armata imperială rusă de la Iaşi ; şi decre­tul prin care se permută pe d. Ionescu ca institutor de clasa III la scola din Brăila, Roma, 19 Aprilie. In urma existenţei tifusului şi a vărsatului pe mai multe punc­te din Rusia meridională şi din Turcia, guvernul au interzis importarea în Italia a ori­ce fel de cârpe sau lengerii prove­nind dinspre marea Neagră, marea de A­­zov şi din porturile turceşti. Constantinopole, 18 Aprilie. Hatul im­perial care anunţă schimbarea primului ministru şi a Seikul-islamului recomandă executarea reformelor conform constitu­tion­ei. Sadik paşa este numit prim-ministru a­­vănd portofoliul lucrărilor publice . Izzet paşa este numit ministru de resboiu in lo­­­cul lui Reuf­­ Ibraim­ paşa ministru de ma­rină, iar Savfet remîne ministru al aface­rilor streine. Viena, Aprilie. „Tagblatt“ se aşteaptă că representanţii puterilor se vor întruni Marţi după Paşti la Berlin spre a regula chestiunele preliminare ale congresului. Aceluiaş ziar i se anunţă din Constan­­tinopole că Sadik-paşa nu voieşte nici a­­lianţa cu Rusia, nici alianţa engleză, ci a se menţine în cazul unui conflict dintre Anglia şi Rusia, într-o strictă neutralitate, cel puţin la începutul conflictului. Ziarele observă în general o atitudine rezervată relativ la ştirea despre curînda întrunire a congresului. Iaşi, 1 Aprilie 1 CAUSELE DECADENTIEI ORAS­ULUI GALAŢI­ Legea generală a vămilor pusă în apli­­caţiune in anul 1875, la titlul IX, art. 261 alin. 2, cuprinde aceste puţine, dar carac­teristice cuvinte: „In ori ce cas dreptu­­­rile de care oraşele Brăila, Galaţi şi Is­­­mail se bucură acum cu titluri de porturi „france vor înceta la data de 1 Ianuar 1878.“ Cari s­ot aceste drepturi, şi pentru ce s’au creat o posiţiune excepţională acestor oraşe ? Spre a pute respunde la această între­bare, cată să resfoim cite­va pagine din is­toria contimporană a ţerei,­n ceea ce pri­veşte Galaţii, cel mai principal din oraşele cdate in menponatul articol. In urma resbelelor ruso-turceşti din 1828, Musulmanii fiind definitiv alungaţi peste Dunărea, şi acest fluviu remăind li­ber pentru navigaţiune şi comerţul inter­naţional, spiritul positiv şi practic al Dom­nitorul­ui Moldovei, Mihail Sturdza, preve­­­n­end importanţa posiţiunei geografice a o­­raşului Galaţi, au decis a forma din el sta­ţiunea principală a navigaţiunei Dunărei de gios, magnetul atrăgător al comerţului Moldovei cu ţerile circumvecine şi cu lu­mea întreagă. Pentru acest scop, prin hri­­sove Domneşti, au acordat Gal­ap lor drep­turi şi imunităţi care au constituit oraşul în porto-franc, au cedat agenţiilor de na­vigaţiune străine localuri şi privilegii de a întemeia staţiuni şi deposite, au procurat particularilor terenuri cu îndatorire ca in­­tr’un timp determinat să fondeze case şi magazine, au constituit comisi­i de per­soane onorabile şi independente, fără dis­­tincţiune de naţionalitate, cu însărcinare de a privighea la formarea şi înfrumuseţa­rea oraşului. Aceste măsuri Înţelepte şi eminaminte practice au făcut minuni. Comerţul, găsind în acest loc o deplină libertate de acţiune, ne­fiind nici şicanat nici asuprit, ci admi­nistrat în mod părintesc şi prin el însuşi, s’au desvoltat radios şi cu răpean­ciune . Capitalurile au alergat din tote părţile la­mei, case însemnate de comerţ şi de ban­că s’au înfiinţat, deposite imense de măr­furi s’au format, portul s’au acoperit cu bastimente şi vapoire, viaţa şi animaţiunea au înlocuit natura mor­a a mlaştinilor, pros­peritatea şi traiul bun au succedat sărăciei şi miseriei. Ast-fel, orăşelul cel vechili, cu clădirile sale cele meschine, acoperite cu stuf, cu stradele cele strimte şi nepavate, au dis­părut, şi in locu-i s’au rădicat un oraş nou cu edificii spaţiose ; stradele s’au pavat şi s’au luminat, apele Brateşului si ale Du­nărei s’au stavilat in albiile lor prin şosele şi cheiuri solide, şi valea cea mlăştinosa dintr’aceste doue reservorii de apă s au a­­coperit cu mii de edificii, case, fabrici, cu nenumerate magazine pentru cereale, cu vii şi grădini. Astfel Galaţii, nu prin mijlocele statului, nu prin concesiuni nici împrumuturi, ci prin mijlocele sale proprii şi din iniţiativa privată, deveni în puţin timp primul port al Dunărei de gios, un centru de comerţ internaţional, la care nu­­numai România întreagă, dar şi tută Bulgaria de la hota­rele Serbiei pană la Balcani şi la Marea Negra, dimpreună cu totă Basarabia ru­­sasca îşi aduceau tributul lor, procurăn­­du-şi acolo toate mărfurile de care aveau necesitate ca dintr’un intreposit general; şi acea­tă prosperitate se revărsă in mare parte asupra ţerei intregi, căci în portul Galaţii toate producţiunile indigene găsiau un de­buşeu sigur şi comod, capitaluri tot­de­u­­na gata a cumpăra acele producţiuni cu preţuri avantagioase. Acest isvor de prosperitate, principiul de existenţă al oraşului Galaţi, dreptul de porto franc, se suprimă prin laconicul art. 26­ din legea nostră vamală. Şi trebue s’o mărturisim cu durere, nu aceasta au fost singura lovitură data pros­­perităţei Galaţilor; aceasta au fost numai lovitura de graţie dată oraşului deja in agonie. Oraşul Galaţi e fondat, şi existenţa sa e basată pe doue condiţiuni sine iqua. non : 1-a de a conserva caracterul seu de oraş internaţional, pot­­fice cosmopolit, după exemplul oraşelor maritime a­le Europei, Marsilia, Livorno, Genova, Trieste, Sira, 1; şi 2-a de a continua a fi centrul trafi­cului la Dunărea de jos, punctul de atrac­­ţiune al comerţului internaţional cu Ro­mânia. „Voiu face din acest oraş o piaţă, europeană unde să se facă un mare co­­­merţ ; voiu face din acest port un iar-

Next