Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-04-08 / nr. 78
Anul 1178 ABONARESTE In Iaşi, an bd................................. Trei luni ........... Pentru străinătate se adaogă portul. 24 lei 7 n Simbata 8 Aprilie 1878. STEAUA ROMÂNIE Redacţiunea şi Administraţiunea se află în casele Mavrocordat, Strada Lăpuşneni Un esemplar 10 bani AHINCIUEI RAndul sau locul în pagina IV Inserțiunî și reclame, rândul . Scrisori nefrancate se refasă. 15 bani 25 m . • ’T' XI RVICIUL TELEGRAFIC ... Bm S î ï FAI E 1 HO 51 A N I E I. VA. i >/ [Agenta Havax). vV *—* v Londra, ÎS Aprilie. Ziarul „Echo“ zice că invitările la congres vor pleca în astă seră, dar acesta ştire încă n’au primit nici o confirmare. Consolidatele engleze s’au rădicat numai cu 1° 10. Constantinopole, 18 Arpilie. Di misiunea lui Ahmet-Vefik din funcţiunea de primministru au fost primită astă dimineaţă de catră Sultan. Mehemet-Ruşdi şi Savfet-paşa refusînd amîndoi postul de prim-ministru, aceasta funcţiune au fost încredinţată de Sultan lui Sadik-paşa, ministrul contribuţiunilor, fostul ambasador otoman din Paris. Şeicul-Islam care au dimisionat au fost înlocuit cu Mollah-Bey. Constantinopole, 18 Aprilie. In urma schimbărei ministeriale ce au avut loc, Saidpaşa, directorul listei civile, om de încredere al Sultanului şi adversar al lui Vefik-paşa, va întră în cabinet. Bucureşti, 7 Aprile. „Monitorul" publicădecretul prin care se autoriză consiliurile judeţene de Ilfov şi Dolj, de a examina diverse chestiuni , cum şi decretele prin cari se conferă ordinul „Steua României" d-lui Ernesto Rossi ; d. Paladi este numit secretar al comisariatului roman pe lingă armata imperială rusă de la Iaşi ; şi decretul prin care se permută pe d. Ionescu ca institutor de clasa III la scola din Brăila, Roma, 19 Aprilie. In urma existenţei tifusului şi a vărsatului pe mai multe puncte din Rusia meridională şi din Turcia, guvernul au interzis importarea în Italia a orice fel de cârpe sau lengerii provenind dinspre marea Neagră, marea de Azov şi din porturile turceşti. Constantinopole, 18 Aprilie. Hatul imperial care anunţă schimbarea primului ministru şi a Seikul-islamului recomandă executarea reformelor conform constitutionei. Sadik paşa este numit prim-ministru avănd portofoliul lucrărilor publice . Izzet paşa este numit ministru de resboiu in locul lui Reuf Ibraim paşa ministru de marină, iar Savfet remîne ministru al afacerilor streine. Viena, Aprilie. „Tagblatt“ se aşteaptă că representanţii puterilor se vor întruni Marţi după Paşti la Berlin spre a regula chestiunele preliminare ale congresului. Aceluiaş ziar i se anunţă din Constantinopole că Sadik-paşa nu voieşte nici alianţa cu Rusia, nici alianţa engleză, ci a se menţine în cazul unui conflict dintre Anglia şi Rusia, într-o strictă neutralitate, cel puţin la începutul conflictului. Ziarele observă în general o atitudine rezervată relativ la ştirea despre curînda întrunire a congresului. Iaşi, 1 Aprilie 1 CAUSELE DECADENTIEI ORASULUI GALAŢI Legea generală a vămilor pusă în aplicaţiune in anul 1875, la titlul IX, art. 261 alin. 2, cuprinde aceste puţine, dar caracteristice cuvinte: „In ori ce cas drepturile de care oraşele Brăila, Galaţi şi Ismail se bucură acum cu titluri de porturi „france vor înceta la data de 1 Ianuar 1878.“ Cari sot aceste drepturi, şi pentru ce s’au creat o posiţiune excepţională acestor oraşe ? Spre a pute respunde la această întrebare, cată să resfoim citeva pagine din istoria contimporană a ţerei,n ceea ce priveşte Galaţii, cel mai principal din oraşele cdate in menponatul articol. In urma resbelelor ruso-turceşti din 1828, Musulmanii fiind definitiv alungaţi peste Dunărea, şi acest fluviu remăind liber pentru navigaţiune şi comerţul internaţional, spiritul positiv şi practic al Domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, prevenend importanţa posiţiunei geografice a oraşului Galaţi, au decis a forma din el staţiunea principală a navigaţiunei Dunărei de gios, magnetul atrăgător al comerţului Moldovei cu ţerile circumvecine şi cu lumea întreagă. Pentru acest scop, prin hrisove Domneşti, au acordat Galap lor drepturi şi imunităţi care au constituit oraşul în porto-franc, au cedat agenţiilor de navigaţiune străine localuri şi privilegii de a întemeia staţiuni şi deposite, au procurat particularilor terenuri cu îndatorire ca intr’un timp determinat să fondeze case şi magazine, au constituit comisii de persoane onorabile şi independente, fără distincţiune de naţionalitate, cu însărcinare de a privighea la formarea şi înfrumuseţarea oraşului. Aceste măsuri Înţelepte şi eminaminte practice au făcut minuni. Comerţul, găsind în acest loc o deplină libertate de acţiune, nefiind nici şicanat nici asuprit, ci administrat în mod părintesc şi prin el însuşi, s’au desvoltat radios şi cu răpeanciune . Capitalurile au alergat din tote părţile lamei, case însemnate de comerţ şi de bancă s’au înfiinţat, deposite imense de mărfuri s’au format, portul s’au acoperit cu bastimente şi vapoire, viaţa şi animaţiunea au înlocuit natura mora a mlaştinilor, prosperitatea şi traiul bun au succedat sărăciei şi miseriei. Ast-fel, orăşelul cel vechili, cu clădirile sale cele meschine, acoperite cu stuf, cu stradele cele strimte şi nepavate, au dispărut, şi in locu-i s’au rădicat un oraş nou cu edificii spaţiose ; stradele s’au pavat şi s’au luminat, apele Brateşului si ale Dunărei s’au stavilat in albiile lor prin şosele şi cheiuri solide, şi valea cea mlăştinosa dintr’aceste doue reservorii de apă s au acoperit cu mii de edificii, case, fabrici, cu nenumerate magazine pentru cereale, cu vii şi grădini. Astfel Galaţii, nu prin mijlocele statului, nu prin concesiuni nici împrumuturi, ci prin mijlocele sale proprii şi din iniţiativa privată, deveni în puţin timp primul port al Dunărei de gios, un centru de comerţ internaţional, la care nunumai România întreagă, dar şi tută Bulgaria de la hotarele Serbiei pană la Balcani şi la Marea Negra, dimpreună cu totă Basarabia rusasca îşi aduceau tributul lor, procurăndu-şi acolo toate mărfurile de care aveau necesitate ca dintr’un intreposit general; şi aceată prosperitate se revărsă in mare parte asupra ţerei intregi, căci în portul Galaţii toate producţiunile indigene găsiau un debuşeu sigur şi comod, capitaluri totdeuna gata a cumpăra acele producţiuni cu preţuri avantagioase. Acest isvor de prosperitate, principiul de existenţă al oraşului Galaţi, dreptul de porto franc, se suprimă prin laconicul art. 26 din legea nostră vamală. Şi trebue s’o mărturisim cu durere, nu aceasta au fost singura lovitură data prosperităţei Galaţilor; aceasta au fost numai lovitura de graţie dată oraşului deja in agonie. Oraşul Galaţi e fondat, şi existenţa sa e basată pe doue condiţiuni sine iqua. non : 1-a de a conserva caracterul seu de oraş internaţional, potfice cosmopolit, după exemplul oraşelor maritime ale Europei, Marsilia, Livorno, Genova, Trieste, Sira, 1; şi 2-a de a continua a fi centrul traficului la Dunărea de jos, punctul de atracţiune al comerţului internaţional cu România. „Voiu face din acest oraş o piaţă, europeană unde să se facă un mare comerţ ; voiu face din acest port un iar-