Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-10-14 / nr. 206

M. 206. Anul 11. abonamente In Iasi, an an.........................................24 lei Trei lun!.................................................7 . Pentru străinătate se adaugă portal. Redacţiunea şi Administratiunea iti Otelul­ile Europa, Strada Tărişneni. Un esemplar 10 bani ANUNCIUEI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 ban! Inserţiuni și reclame, rândul.................25 . Scrisori nefrancate se refusă. Sambata le Octomvre 1878. STEAUA ROMÂNIEI Iași, 13 Octomvre 1878. Am publicat in numerar precedent circulara d-lui ministru de interne, prin care aduce la cunoştinţa prefecţilor şi a primarilor ca, conform tetrei comuna­le, in prima duminică a lunei viitore urmează a se face alegeri pentru reino­­irea consiliilor comunale şi rurale din totă ţeara. D. ministru de interne profita de a­­cesta o pasiune de a face teoria comunei ,şi a arata însemnătatea ce ea are in stat, a căruia temelie este. Recomandă prefecţi­lor şi primarilor că să indemne pe cetăţeni a se întruni, a desbate şi a se lumina îm­preuna in privinţa candidaţilor, şi să facă mai cu samă cunoscut tuturor cetăţe­nilor, şi mai cu osebire tuturor săteni­lor să nu sufere ingerinţele administra­ţi unei in alegeri. Mai­­jlice d. ministru in circulara sa că „in alegerile comunale opiniunile po­litice nu este bine a fi puse in prima ordine“, şi că de la membrii consilielor comunale trebue să se ceară mai cu samă „onorabilitate, cunoştinţă de tre­­buinţele­ locale şi devotament pentru bi­nele public“. Aceste recomandaţiuni, şi altele de felul acestora ce mai cuprinde circula­­rea d-lui ministru, sînt lucruri foarte bu­ne şi forte frumose. Rămîne insă de a se şti daca ele vor trece din domeniul teoriei in acela al practicei ; dacă autorităţile actuale administrative şi poliţienesci vor putea să se stăpînească de a nu se amesteca in alegeri, de a nu exercita nici-o in­­rîurire, chiar nici de acelea morale, ca­­ri nu sînt streine deprinderilor politice ale partidei d-lui ministru de interne. In acesta privinţă circularea d-lui Hosetti nu ia nici-un angajament. Ea se mulţumesce a spune prefecţilor şi primarilor să „facă cunoscut tuturor ce­tăţenilor ca să nu sufere ingerenţele administraţiunei in alegere, să nu as­culte de nici-o ameninţare“. In acestă platonică recomendare se mărginesc tote garanţiile d-lui ministru de interne pentru asigurarea libertăţei alegerilor. D-sa nu au aflat cu cale a declara hotărîtor şi lămurit agenţilor administraţiunei că dacă vor exercita ingerenţe administrative în alegeri, da­că vor şopti alegătorilor, ori îi vor a­­meninţa, atunci vor fi destituiţi şi pe­depsiţi cu totă asprimea legilor. însărcinarea administraţiunei ca să vegheze la mănţinerea cu sfinţenie a libertăţei în alegeri, este o proistă ga­ranţie ce dă d. Rosetti alegătorilor de­spre exprimarea în totă libertatea şi conştiinţa voturilor lor. D. Rosetti ştie că administraţia este de mult nărăvită de a se amesteca în a­­legeri, şi de a exercita presiune asupra votului cetăţenilor. Domnia sa ştie a­­semine că administraţia toită de sus pă­­nă jos este interesată ca comuna, a­­cestă temelie a Statului, să fie expre­­siunea vederilor, a pasiunilor şi a in­tereselor sale. Ast­fel cu fiind lucrurile, circulara d­­lui ministru de interne, cu tot libera­lismul ce afectează în teorie, departe de a ne înfăţişa vre-o siguranţă des­pre libertatea viitorelor alegeri comu­nale, dimpotrivă ne îngrijesce, ne în­­spăimîntă din capul locului, fiind­că precum am aratat, mănţinerea cu sfin­ţenie a libertăţei alegerilor este pusă în sarcina administraţiunei, adecă a or­ganelor puterei executive, care au do­vedit cu prisosinţă totdăuna şi sub to­te regimurile cum înţeleg să practice principiul libertăţei alegerilor. Cum are să se porte acăstă admi­nistraţiune acum cînd ea este espres autorizată de d. ministru de interne ca să îndeplinescă oficiul de supraveghia­­tore, acăsta se pote uşor înţelege, a­­căsta au şi început a se simţi în ora­şul nostru chiar de pe acum, căci de abia au apucat de a se afişa încunoş­­tinţarea primăriei în privinţa alegerilor comunale, şi agenţii poliţiei au şi înce­put a se pune în mişcare spre a şopoti cetăţenilor că conteza pe concursul lor. De aceea noi credem că cel întăiu lucru ce ar trebui să facă cetăţenii în prima consfătuire publică ce vor avea, ar fi de a cere d-lui ministru de in­terne ca să desărcineze administraţia de datoria de a veghia la menţinerea cu sfinţenie a libertăţii alegerilor, şi se impună acestei administraţii sub cea mai aspră pedeapsa de a se opri de la ori­ce şapte, de la ori­ce ameninţări, intrăm curent de la ori­ce ingerinţe, fie materiale, fie morale, precum şi de la ori­ce acţiune, macar cat de mică , să impună agenţilor administrativi, po­liţienesci şi comunali, de la cel mai ma­re pănă la cel mai mic, ca nici să stea in salele de alegeri mai mult de­căt timpul necesar pentru a-şi depune vo­turile. Pentru astăzi ne mărginim a sem­nala insuficienţa garanţiei ce ofere cir­culara d-lui ministru de interne despre libertatea alegerilor comunale, şi a in­vita pe concetăţenii noştri ca să nu peardă timpul, ci să se grăbească a se intruni și a se consfătui asupra per­­sonelor cari ar putea mai cu succes îndeplini misiunea de consilieri comunali. Chestiunea aceasta este prea importanta, a­­tinge prea direct interesele noistre cele mai vitale, pentru ca să nu merite de a fi forte serios disbatută. Vom reveni.

Next