Steaua Roşie, februarie 1953 (Anul 2, nr. 44-51)

1953-02-04 / nr. 44

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA! Anul II. Nr. 44. j Miercuri, 4 Februarie 1953. j 4 pagini 20 bani IN INTERIORUL ZIARULUI : Prietenia de nezdruncinat dintre li. B. §. $. şi it. P. R. fn întâmpinarea Zilei Feroviarilor Noi succese m cadrul unităţilor C. F. R. Acum 5 ani s‘a încheiat la Mos­cova Tratatul de prietenie, cola­borare şi asistenţa mutuala între Uniunea Sovietica şi R.P.R. A- ceasta constjtue un act istoric de o însemnătate hotăritoarc pentru ţara noastră care păşeşte cu si­guranţă — având la bază ajuto­rul şi experienţa sovietica — spre socialism. Tratatul sovieto-rc­­mân, bazai pe principiile inter­naţionalismului proletar şi ale po­liticii externe de pace a Uniunii Sovietice, este oglinda ajutorului multilateral acordat de Ţara So­cialismului Victorios, poporului nostru doritor de libertate şi pace. Prietenia dintre poporul rus şi poporul român îşi are rădăcinile în luptele duse in decursul istoriei de poporul rus şi cel român pen­tru libertate şi o viaţa mai bună. Poporul rus a sprijinit lupta po­porului român pentru dest'obirea de sub jugul turcesc, cât şi pen­tru crearea statului naţional ro­mân. Politica de duşmănie faţă de Uniunea Sovietică, întreţinută de burghezia şi moşierirnea română, a fost o politică împotriva intere­selor poporului muncitor care sub conducerea comuniştilor a luptat contra politicii fasciste a cercurilor conducătoare din Ro­mânia. Astăzi la temelia întregii noas­tre activităţi stă alianţa şi prie­tenia cu URSS, ceeace este che­zăşia victoriilor noastre pe dru­mul construirii socialismului. Fără ajutorul Uniunii Sovietice ţara noastră nu ar fi reuşit să fie un stat independent, liber care stă azi în primele rânduri ale luptei pentru apărarea păcii. „Fără Uniunea Sovietică, — arată tov. Gh. Gheorghiu-Dej — mersul nostru spre socialism ar fi de neînchipuit. Nouă ne-ar fi greu să rezistăm singuri presiu­nii imperialiştilor, iar indepen­denţa noastră naţională şi suve­ranitatea statului nostru ar putea ţi pierdute — aşa cum s'a întâm­plat cu ţările in care au intrat armatele anglo-americane, şi nu Armata Sovietică eliberatoare,— dacă nu ar fi ajutorul şi sprijinul economic, politic şi moral şi pre­zenţa efectiva a Uniunii Sovieti­ce care să ne apere împotriva în­călcărilor imperialiştilor", Acum, când imperialiştii ame-i ricani se pregătesc pentru des­­lănţuirea unui nou război mon­dial, Tratatul sovieto-român are o importanţă uriaşă pentru po­porul nostru. Acest Tratat este totodată un puternic instrument de apărare a independenţei patriei noastre. „înaltele Părţi, contractante — se prevede în Tratat — declară cu cie intenţionează să participe m modul cel mai sincer la toate acţiunile internaţionale, având drept ţel asigurarea păcii şi secu­rităţii popoarelor şi vor aduce în­treaga lor contribuţie La reali­zarea uccstor înalte sarcini Ajutorul multilateral al Uniu­nii Sovietice se reflectă în viaţa de zi cu zi a regiunii noastre. Crearea Regiunii Autonome Ma­ghiare este expresie a principii­lor leninist-staliniste de rezolva­re a problemei naţionale. In ma­joritatea lor, întreprinderile din regiune sunt înzestrate cu maşini şi utilaj sovietic. Aşa, de pildă, fabrica de piese şi utilaj pentru industria textilă şi de confecţiuni „Encsel Mauriciu“ din Tg.-Mu­­reş, înfiinţată de curând, este do­tată cu minunate strunguri, ra­­boteze şi alte maşini sovietice. Ajutorul sovietic îl simţim din plin şi în măreaţa operă de trans­formare socialistă a agriculturii, în desfăşurarea revoluţiei cultu­rale, etc. Pe când în ţara noastră, cu a­­jutorul Uniunii Sovietice se con­struieşte o viaţă nouă, în ţările capitaliste bântuie mizeria, şo­majul şi exploatarea nemiloasă a celor ce muncesc. „Ajutorul“ a­­merican, pe baza planului „Mar­shall“ duce la înrăutăţirea din ce în ce mai mult a situaţiei din ţările capitaliste. Numai în Tur­cia „ajutorul“ pe care imperia­liştii americani îl dau poporului, a făcut ca 60 la sută din popu­laţia ţării să devină bofhavă de tuberculoză, iar jumătate din nu­mărul copiiior, să moară înainte de a împlini un an. In Grecia peste 700 mii de ţărani muncitori au fost izgoniţi de pe pământuri­le lor, jar 340 mii copii orfani, ai căror părinţi au căzut victime te­roare! monarho-fasciste, rătăcesc fără adăpost, cerşind pe străzile oraşelor. Recent a avut loc reju­­decarea procesului Elli Ioanidu, Grommenos, Dromazos, Maniaţi şi al celorlalţi luptători comu­nişti greci. Tribunalul militar monarho-fascist dela Atena, în­deplinind ordinele Wall-Streetu­­lui, a condamnat la închisoare pe viaţă pe Eili Ioanidu, soţia lui Beloiannis şi alţi cinci comunişti, iar pe ceilalţi la 20 ani închisoa­re. „Vina“ lor este că au luptat pentru o viaţă mai bună. In Iu­goslavia, călăul Tito, slugă cre­dincioasă a imperialiştilor ame­ricani a dus ţărănimea muncitoa­re şi întregul popor muncitor iu­goslav la sapă de lemn, transfor­mând Iugoslavia într'o colonie americană. Pe când relaţiile dintre ţările capitaliste — legate între ele prin firul exploatării şi jafului — se înăspresc încontinuu, ţările lagărului democraţiei şi socia lismului, având la bază puterni­cul sprijin al URSS păşesc înainte cu hotărîre pe calea cons­truirii socialismului. Poporul nostru iubeşte cu în­flăcărare Marea Uniune Sovieti­că, Ţara Socialismului biruitor,' şi luptă cu hotărîre pentru întă­rirea prieteniei şi frăţiei românc­­sovietice. Feroviarii din Tf.-Mureş, alături tic întregul popor muncitor, se pregătesc pentru a întâmpina cu noi succese in muncă cea dc a 20-a aniversare a luptelor din Februarie 1933, când muncitorii ceferişti, sub steagul parti­dului, au Înscris pagini glorioase în istoria mişcării revoluţionare a clasei muncitoare din România. Stahanovislul Suciu Alexandru, me­canic cincisutisl dela Depoul de loco­motive aplică cu succes metoda stalia­­novistului sovietic Papavi;i, reuşind ca între două reparaţii generale să depă­şească planul la tonă kilometru cu 73 Ia sută. Prin aplicarea metodei „pla­nul financiar al locomotivei“ a staha­­noviştei sovietice Clavdia Balanovska­ia, mecanicul stalianovist Lászio Ale­xandru a depăşit supratonajul în tim­pul parcursului cu 5 la sută, realizând iu acelaş timp economii de 31,1 tone combustibil convenţional. Deasemeni şi Vajnăr Ştefan, mecanic stalianovist, a realizat în luna Ianuarie o economie de 41,8 tone combustibil convenţional. In lupta pentru a întâmpina cu noi suc­cese măreaţa zi a feroviarilor, colecti­vul Depoului de locomotive a îndepli­nit planul global de producţie pe luna Ianuarie cu 3 zile înainte de termen. Intensificând întrecerea socialistă, colectivul secţiei L.5 Tg.-Mureş şi-a depăşit planul global pe luna Ianuarie cu 9 la sută, eviderrţiindu-se în mod de­osebit echipa districtului Ungheni, ca­re a depăşit prevederile planului pe a­­ceastă lună cu 10 Ia sută. In lupta pentru a întâmpina cu noi succe.se în muncă ziua feroviarilor s‘a mai evi­denţiat Şerban loan, şef de echipă la Districtul 5 Sărmăşel, care împreună ou echipa sa a depăşit norma cu 10 ia sută. Rău Vasile, meseriaş de cale, a dat lucru de bună calitate, de­păşind totodată prevederile planului cu 10 ia sută, iar Fodor Ludovic, re­vizor de cale, la Districtul Mădărâş si-a depăşit programul de lucru pe luna Ianuarie cu -i la sută. La Atelierul de Zonă CFR Tg.-Mu­reş, numărul participanţilor în între­cerea socialistă s‘a ridicat cu 2 la sută faţă de luna Decembrie 1952. Colecti­vul de muncă al Atelierului de Zonă a reuşit astfel să depăşească planul glo­bal pe luna Ianuarie cu 30 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 23 la sută faţă de plan. S‘a evidenţiat în mod deosebit lăcătuşul Popovici loan, caro în luna Ianuarie şi-a depăşit norma cu 30 Ia sută. Totodată el a economisit 250 lei prin folosirea mate­rialului vechi şi a uleiului uzat. Tâm­plarul Kiss loan Béla şi-a depăşit cu regularitate norma zilnică cu 55 la su­tă, iar prin folosirea deşeurilor el a economisit în această lună 310 Iei. Lăcătuşul. Sângeorgian loan a obţinut economii însemnate prin recondiţio­­narea pieselor vechi depăşindu-şi tot­odată norma zilnică în medie cu 30 la sută. Depe cuprinsul Patriei noastre I Prima lună a anului hotărltor al cincinalului Sarcini însemnate, deschiză­toare de largi perspective îşi pu­ne clasa muncitoare, întregul po­por muncitor în anul care a înce­put. Anul 1953 este un an de in­vestiţii masive, de construcţii paşnice oe linia , industrializării socialiste a tarii, în scopul ridi­cării nivelului de trai al celor ce muncesc. Trăsătura caracteristi­că a planului de stat pe anul 1953 constă în faptul că sarcinile lui depăşesc în mod simţitor preve­derile planului cincinal pentru acest an. Realizarea obiectivelor planului pe anul 1953 va asigura condiţiile pentru îndeplinirea măreţei sarcini trasate de tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej, de a realiza planul cincinal în 4 ani. In prima zi de lucru a noului an, stahanovistul Nicolae Vasu, Erou al Muncii Socialiste, a rea­lizat 5 norme zilnice, lucrând ast­fel în contul ultimelor luni ale a­­nului 1957. Aplicând iniţiativa stahanovistului Nicolae Vasu, brigada stahanovistului Mutules­­cu Iulian, dela uzinele „23 Au­gust“ din Capitală şi-a îndeplinit norma în prima zi a anului 1953 în proporţie de 380 la sută. Cuvintele rostite de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în faţa alegă­torilor din circumscripţia electo­rală „Grivîţa Roşie“ au rămas puternic întipărite în mintea muncitorilor, tehnicienilor, ingi­nerilor şi funcţionarilor dela Complexul „Grivîţa Roşie“. A- dresându-se muncitorilor, tehni­cienilor, mginerilor şi funcţiona­rilor din sectorul feroviar, colec­tivul de muncă al Complexului „Griviţa Roşie“ a chemat la în­trecere toate unităţile feroviare din ţară pentru a realiza planul pe anul 1953 înainte de termen, în vederea îndeplinirii planului cincinal în 4 ani. Chemarea a avut un larg ră­sunet în rândurile muncitorilor feroviari. La Depoul de locomo­tive din Adjud — în perioada 1 — 15 Ianuarie, planul de par­curs al trenurilor de marfa a fost depăşit cu 19,7 la sută. Unităţile feroviare din cadrul Serviciului de Exploatare CFR Tg.-Mureş au răspuns chemării colectivului Complexului „Griviţa Roşie“, an­­gajându-se să îndeplinească pla­nul pe 1953 în 11 luni. Intensifi­când întrecerea socialistă în cinstea Congresului Genera] al Sindicatelor din R.P.R., pretutin­deni pe întreg cuprinsul patriei noastre oamenii muncii obţin noi şi noi succese. Constructorii hi­drocentralei „V. I. Lenin“ dela Bicaz,constructorii Canalului Du­­năre-Marea Neagră, colectivul de muncă dela măreţul edificiu al culturii „Casa Scânteii“ îşi înzecesc eforturile. Brigada ex­­cavatoristului stahanovist Spiru loan, dela sectorul 11 al Canalu­lui Dunăre-Marea Neagră, lu­crează de muit în contul lunii Februarie 1953. Aplicând me­todele de muncă ale stahanovişti­­lor sovietici, echipele minerilor stahanovişti Petre Fehér, Ivacso­­ni Ştefan, îşi depăşesc sarcinile Vapoarele Direcţiunii Generale a Canalului Dunăre-Marea Neagra zilnice cu peste 200 ia suta. Şi pe ogoarele patriei noastre se desfăşoară intense pregătiri pentru recolta anului 1953. Succesele importante obţinute in anul 1952, mecanizarea tot mai largă a agriculturii constitue un imbold pentru muncitorii de pe ogoare. Adunările de bilanţ din gospodăriile colective, constituie un minunai prilej de îmbunătăţi­re a muncii, pentru obţinerea de noi succese în anul 1953. SMT- urile, pârghii puternice pentru întărirea alianţei clasei munci­toare cu ţărănimea muncitoare, au un rol important în transfor­marea socialistă a agriculturii. Colectivul de muncă al SMT Roman, al SMT Reghin şi altele, au terminat repararea maşinilor şi tractoarelor încă în luna Ia­nuarie. Congresul General al Sindica­telor din R.P.R. constitue un e­­veniment de seamă în viaţa cla­sei muncitoare din ţara noastra. Lucrările Congresului au fost în­tâmpinate de oamenii muncii cu noi realizări în producţie. între­cerea socialistă în cinstea acestui­­mate eveniment s‘a desfăşurat sub semnul sarcinii trasate de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej de a îndeplini planul cincinal' în 4 ani. „Fabricai în R.P.R.“ Aceasta inscripţie o poartă tractoarele de 120 HP, strungul de copiat, şi alte nenumărate maşini şi unelte expuse la Expoziţia „Economia planificată a R-P R. în plin pro­gres“, toate, dovezi ale ajutorului tehnicii sovietice, ale conti­nuei dezvoltări a patriei noastre. Comunicatul Comitetului de Stat al Planificării şi Direcţiei Cen­trale de Statistică cu privire la rezultatele îndeplinirii planului pe 1952, trezeşte mândrie şi în­credere în inima fiecărui om ai muncii din patria noastră. Prima sesiune a Marii Adunări Naţio­nale, aleasă în alegerile din 30 Noembrie 1952, dezbaterile care au avut loc în jurul bugetului, au arătat înaltul spirit de răspun­dere de care sunt pătrunşi depu­taţii. Legea pentru aprobarea Bu­getului de Stat al R.P.R. pe anul 1953 adoptat de Marea Adunare Naţională, constitue chezăşia unor noi victorii pe drumul cons­truirii socialismului. Viaţa de partid. Să sprijinim din răsputeri avântul creator al muncitorilor forestieri (pag. 3-a) Marea victorie dela Stalingrad (pag. 3-a). O noua manifestare a contra­dicţiilor anglo-americane în Bal­cani. (pag. 4-a). La 5 anj dela încheierea Trata tului de prietenie, colaborare ş asistenţă mutuală între URSS şi RPR (pag. 2-a). Pentru asigurarea aprovizio nării populaţiei cu legume şi zar zavaturi (pag. 2-a).

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék