Steaua Roşie, martie 1953 (Anul 2, nr. 52-59)

1953-03-04 / nr. 52

4 Martie 1953. STEAUA ROȘIE Ismpaciuifsrisiii şi fjiricrafîsm­ la sfatul popular raional Toplita In condiţiile actuale de trecere dela capitalism la socialism, în faţa sfaturilor populare stau sar­cini de o mare importanţă polti­­co-economica. Daca analizăm unele aspecte ele activităţii comitetului exe­cutiv al sfatului popular al raionului Topliţa In lumina sar­cinilor ce-i revin, putem consta­ta că el nu stă la înălţimea mi­siunii sale. Comitetul executiv al acestui sfat popular socoteşte că lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii este o sarcină exclu­siv a organizaţiilor de partid şi nici­decum una din sarcinile sa­­l­e de căpetenie. Atitudinea sa îşi găseşte expresie în indiferenţa pe care o manifestă faţă de gos­podăria agricolă colectivă, cât şi faţă de comunele şi satele cu perspective de organizare a noi întovărăşiri şi gospodării colec­tive. Comitetul executiv nu se ocupă nici măcar de îndrumarea tehnicienilor şi funcţionarilor în această privinţă. Cu prilejul pre­gătirii dării de seamă a gospo­dăriei agricole colective din Vă­­tava, tehnicienii Decuseară Con­stantin şi Timar Vasile au tre­cut în vizită pe la sediul acestei gospodarii, fără să se intereseze de pregătirea dării de di seamă, sau de felul cum îşi duce activitatea cercul micturinist, care de o lună de zile a încetat de a mai func­ţiona, în comuna Ruşii-Munţi orga­­nizaţia de bază îndrumată de bi­roul organizaţiei raionale de partid desfăşoară o activitate in­tensă în privinţa organizării unei gospodării agricole colective,fapt de care sfatul popular raional se pare că nici cunoştinţă nu are. Şi mai gravă este situaţia în comu­na Topliţa, unde încă din anul trecut un însemnat număr de ţă­rani muncitori aşteaptă degeaba tehnicienii sfatului popular ra­ional­ să stabilească şi să coma­seze tarlalele, in scopul formă­rii unei gospodării agricole co­lective. Tehnicienii, înfundaţi până în gât in mocirla birocra­ţiei, habar nu au de iniţiativa ţă­ranilor muncitori. La Gălăuţa, ţăranii muncitori încă din anul trecut se preocupă de organiza­rea unei întovărăşiri. In acest scop comitetul executiv a trimis un delegat, care într-o zi a şi în­scris pentru întovărăşire 16 ţă­rani muncitori. Aceasta era o treabă bună,însă a rămas moartă. Nici până astăzi nu s a luat inte­resat nimeni de această proble­mă. Condamnabilă este în diferenţa sfatului popular raional şi în privinţa comasării terenurilor pentru cultivarea legumelor şi zarzavaturilor. Ţepeş Gavril, şe­ful secţiunii agricole din cadrul sfatului popular raional a găsit de cuviinţă să lipsească din ser­viciu pentru chestiuni personale, chiar în perioada când trebuia executată comasarea terenului, din care cauză această muncă nu a fost îndeplinită nici până as­tăzi. Pe deasupra, tovarăşul Ţe­peş a fost acela care a propus la consfătuirea regionala a ingi­nerilor şi tehnicienilor din agri­cultură că, tehnicienii să fie folosiţi pe baza specialităţilor lor, pentru a da maximum de randament“. Propunerea sa este justă. Insă din păcate, dumnea­lui procedează cu totul altfel. In loc să trimită In satul Morăreni un tehnician priceput în lucrări­le legate de comasarea terenului pentru zarzavaturi, el l-a trimis pe Trâmbiţaş Tiberiu,de speciali­tate fito-sanitar, spunându-i: „mie să-mi faci pe dracui in patru şi să-mi aduci situaţia"! Critică este situaţia şi în ce priveşte folosirea resurselor şi a bogăţiilor naturale din raza ra­ionului, probleme de care sfatul popular raional a uitat să se pre­ocupe. Este de neiertat atitudinea to­varăşului Haţegan Ioachim, pre­şedintele comitetului executiv al sfatului popular raional, aceea de a da dispoziţii peste dispoziţii, uneori chiar străine de interesele clasei muncitoare şi ale ţărăni­mii muncitoare aşa cum s-a pe­trecut cazul în comuna Fi­te­a în legătură cu cel mai înverşunat chiabur care, din ordinul lui Ha­­ţegan a fost trecut în rândul mij­locaşilor, fapt care a stârnit un val de nemulţumire în rândul ţă­rănimii muncitoare. Cum de s-a gândit Iov. Haţegan să spri­jine pe chiaburul Stoica Gavril, care a exploatat în toată viaţa sa truda ţăranilor muncitori, dân­­du-şi pământul în dijmă, lucrân­­du-l cu silieri, având servitori şi servitoare. Dacă în activitatea sfatului popular raional se manifestă o serie de lipsuri şi devieri, apoi parte din vină o poartă şi B­roul organizaţiei raionale de partid, care nu îndrumează, nu contro­lează şi nu analizează activita­tea sfatului popular, sarcinile trasate nefiind duse în mare par­te la îndeplinire. Aşa de exemplu, sfatului popular i s’a trasat sarcina să întreprindă o acţiune pentru îmbunătăţirea muncii cul­turale, sarcină ce trebuia dusă la îndeplinire până la 25 Decem­brie 1952. Nici până astăzi nu se ştie de rezultatele acestei munci, cu toate că de ducerea ei la îndeplinire răspundeau tovară­şii Haţegan Ioachim, şi Radu Gheorghe, ambii membri ai Bi­roului organizaţiei raionale de partid. Şi, în sfârşit, alte multe sarcini şi hotărîri continuă să rămână numai pe hârtie. Referindu-se la problema luptei împotriva birocratismului, tovarăşul Stalin spune: „Perico­lul birocratismului constă în pri­mul rând în faptul că el ţine sub obroc uriaşele rezerve ascunse în adâncirile orânduirii noastre, nepermiţând folosirea lor, că el caută să reducă la zero iniţiativa creatoare a masselor, ferecând-o în lanţurile formalismului biro­cratic, şi că tinde să transforme orice acţiune nouă iniţiată de partid în ceva mărunt şi lipsit de orizont“. Nici Biroul organizaţiei raio­nale de partid şi nici comitetul e­­xecutiv al sfatului popular raio­nal nu a luat încă măsuri pentru instalarea unui secretar al sfatu­lui popular raional, deşi aceasta e o problemă veche şi bine cu­noscuta. Biroul organizaţiei raionale de partid şi sfatul popular regional au datoria să ia de urgenţă mă­suri pentru îmbunătăţirea radi­cală a activităţii sfatului popular raional Topliţa şi pentru scoate­rea lui din mocirla împăciuitoris­mului și birocrației. Aspecte din Numeroase cămine culturale din regiunea noastră desfăşoa­ră o activitate rodnica. In co­muna Iernuţeni (raionul Reghin) activitatea culturală se desfă­şoară după un plan de muncă minuţios întocmit. Pe lângă membrii comitetului căminului cultural, în munca culturală ia parte activă şi corpul didactic, în frunte cu învăţătorul Radu Gheorghe. La concursul raional ce s’a ţinut la 1 Martie la Reghin, echipa culturală s’a prezentat cu un program artistic compus din două piese, una în limba română şi alta în limba ma­ghiară. Rolurile din piese sunt jucate de către tineri ca Oltean Teodor, muncitor, György Anti, secretar al organizaţiei UTM, apoi Vészi Piroska, Csorvási Zoltán, Bagos Matild, Kaiser Etelka şi alţii. In afară de ti­neri au roluri în piesă şi oa­meni mai vârstnici cum sunt de exemplu Chiberean Andrei şi Chiberean Rozalia. La con­curs echipa din Iernuţeni a mai prezentat dansuri populare lomârteşti şi maghiare speci­fice regiunii. Utemistele Ma­­geari Paşa, Koos Georgeta şi Koos Suzana au depus toate efor­turile pentru reuşita dansurilor. Activitatea căminului cultu­ral este legată şi de viaţa de toate zilele a satului, de pro­blemele transformării socialiste a agriculturii. In cadrul cercu­ munca culturală în ritor de cetit au loc de două ori pe săptămână conferinţe cu subiecte ca: „Despre îngrăşă­minte”, „Pregătirea pământu­lui pentru arături”, „Regulile zootehnice” şi altele. Un alt exemplu frumos ni-l dă căminul cultural din Ghin­­dari (raionul Sângiorgiul de Pădure). învăţătorul Lănczkor Iosif, directorul căminului, împreună cu membrii întovărăşirii agri­cole pentru lucrarea în comun a pământului, sunt în fruntea activităţii culturale din această comună. Echipa teatrală, echi­pele de dansuri populare, corul, cercurile ştiinţifice, literare şi cursul agro-zootehnic, au pla­nuri de muncă. Echipa teatrală pregăteşte în prezent piesa „Logodna”. Membrii echipei vin cu regularitate la repetiţii şi îşi dau toată silinţa­­ pentru o cât mai bună interpretare a rolurilor. Nu este repetiţie la care ţăranul mijlocaş Daroczi Andrei, în vârstă de 64 ani, să nu ia parte, ajutând cu sfatu­rile sale pe cei tineri. Pentru cei mici există un teatru de păpuşi, care ţine reprezentaţii în fiecare Duminecă dimineaţa. Aici sunt prezentate piese pen­tru copii ca „Cenuşereasa”, „Peţi murdarul” — scrisă chiar de directorul căminului cultu­ral — şi altele. Sunt însă şi unele cămine culturale a căror activitate d au mediul rural si mult de dorit. Munca cultu­rală din comuna Breaza (ra­ionul Reghin) este slab organi­zată. In cadrul acestui cămin, din Decembrie 1952 nu s’a dat nicio serbare de către echipa culturală. Munca de lămurire pentru atragerea tineretului în activitatea culturală este aproa­pe inexistentă. Din cei 60 de tineri din comună abia 20 iau parte la acţiunile culturale. Nu există nici măcar cercuri agro­tehnice, atât de folositoare ţă­rănimii muncitoare. învăţăto­rul Barna Emil şi-a luat anga­jamentul că va ţine conferinţe în legătură cu problemele agri­culturii, dar acestea au rămas doar angajamente. O mare parte din vină o poartă şi secţia culturală din cadrul sfatului popular raional care nu acordă importanţa cu­venită activităţii unor cămine cul­turale din raion, neglijând mun­ca de coordonare şi îndrumare. In perioada pregătirii şi des­făşurării campaniei agricole de primăvară, organizaţiile de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare şi organiza­ţiile de massă, trebuie să pri­vească activitatea culturală de­la sate ca un factor de seamă în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru îndeplinirea cu succes a planului de însămânțări. A apărut 3 Măsuri tehnico-organizatorice la fabrica de textile „Gheorghe Doja“ încă din luna Decembrie a anului 1952 muncitorii fabricii de textile „Gheorghe Doja” din Sf. Gheorghe, au făcut intense pregătiri în vederea bunei des­făşurări a procesului de pro­ducţie pe anul 1953. La consfă­tuirile tehnice şi în şedinţele grupelor sindicale au fost pe larg analizate rezultatele obţi­nute în anul trecut, cât şi pro­blemele legate de îndeplinirea planului pe anul 1953.. Pe lângă realizări, au fost scoase astfel la iveală şi o se­rie de lipsuri. Pentru înlătura­rea lor, muncitorii au făcut numeroase propuneri tehnico­­organizatorice. Spre exemplu, muncitoarea Páljános Maria a propus ca maşinile să fie pre­văzute cu instalaţii de protec­ţie. Török Andrei a propus complectarea sistemului de ventilaţie. Kovács Ileana a atras atenţia asupra condiţiilor sanitare din uzină, arătând ne­cesitatea îmbunătăţirii lor. Şe­ful de sector Bálint Mihai — care în cursul celor 20 de ani de când lucrează în fabrică a dobândit temeinice cunoştinţe profesionale — a venit cu 11 propuneri pentru lichidarea de­ficienţelor în producţie. Sarcinile de plan ale filaturii pe acest an depăşesc cu 11,7 la sută cele din anul trecut. In vederea realizării sarcinilor de m­erit,î­n cpmilie, s’au­ asi­gurat corni­­ile pentru mărirea numărului de turaţii la maşini, pentru întreţinerea maşinilor pe bază de grafic, reducerea rupturilor la fire, etc. Şi muncitorii ţesător­iei au sarcini ridicate pe anul­ 1953. Productivitatea muncii va tre­bui să crească cu cel puţin 9 la sută. In acest scop se­­stu­diază introducerea a 18 noi me­tode sovietice. Astfel, s’a hotă­­rit ca războaiele de ţesut sim­ple să fie puse în funcţie pe baza metodei sovietice d­icer­a Vlassov. Inginerul­­şef al fa­bricii instrueşte maiştrii şi aju­torii de maiştri, în conferinţe despre aplicarea justă a meto­delor sovietice, folosind ca ma­terial didactic tablouri tehnice speciale. Pe baza aplicării acestor metode se prevede o re­ducere a ruperii firelor de 50 la sută. Muncitorii ţesătoriei vor extinde procedeul cel mai bun de umplut şi schimbat su­veicile pe baza metodei Cova­­liov, îmbunat­ățând astfel cu 1 la sută indicile de utilizare. Prin pregătirea din timp a cilindrilor cu lanţ, durata in­stalării se reduce la minimum, timpii morţi fiind reduşi astfel cu 15 la sută. Ridicarea pro­ductivităţii muncii şi raţionali­zarea procesului de producţie au contribuit la îmbună­tăţirea procesului de producţie şi la creşterea venitului munci­torilor. Astfel în urma aplicării măsurilor tehnico-organizatori­­ce, venitul muncitorilor a sporit în mediu cu 6 la sută. întregul colectiv al fabricii priveşte lărgirea sistemului de lucru la mai multe maşini şi lichidarea fluctuaţiei braţelor de muncă ca sarcini de seamă in lupta pentru ridicarea continuă a productivităţii muncii. Pro­tecţia muncii va cunoaşte dea­­sem­eni un progres însemnat în acest an. Mai multe faze ale producţiei vor fi mecanizate. Transportul materiilor prime şi semifabricatelor dintre diferite sectoare ale fabricii va fi dea­­semeni mecanizat, sau raţiona­lizat. Creşterea cadrelor calificate este deasemeni o preocupare de seamă a conducerii fabricii. In prezent se califică la locul de muncă 80 de muncitori, la cursuri profesionale 90 munci­tori, la şcoala de maiştri 10, iar şcoala de stahanovişti este frecventată de 30 de muncitori. La întrecerea socialistă par­ticipă 95 la sută din numărul total al muncitorilor. Bazân­­du-se pe condiţiile noi de mun­că, numeroşi muncitori luptă pentru realizarea angajamente­lor lor cu privire la îndeplini­rea în 4 ani a sarcinilor din cadrul planului cincinal. Ute­­mista stahanovistă Székely Ir­ma, de la filatură, şi-a luat an­gajamentul să dea zilnic 16.000 de bătăi peste plan. Ţe­satorul Simon Iuţiu îşi depă­şeşte zilnic planul cu câte 12.000 de bătăi. Ţesătoarele Csata Elisabeta şi Csata Tere­zia dau zilnic 6.000 de bătăi peste plan. La filatură, Katona Ileana dă zilnic 7 kg. fire peste plan, iar filatoarele Kádár Margareta, Kászoni Marta, etc. dau zilnic câte 2 kg. fire pes­te plan. Introducerea unor serii de maşini moderne de tot felul a creiat posibilitatea ca produc­tivitatea muncii în această fa­brică să poată fi simţitor mă­rită. Instalarea maşinilor de dublat şi de tors sosite recent în­­fabrică este­ executată de un colectiv, în frunte cu inova­torul stahanovist Bogyo Kál­mán, lăcătuş. Tovarăşul Bogyo şi-a luat angajamentul ca în cursul acestui an să furnizeze ferăstraie de tăiat metal, con­fecţionate din fier de balot, necesare aprovizionării celor­lalte fabrici de textile din ţară. Astfel, nu va mai fi necesar ca acest utilaj să fie importat din străinătate. Aplicarea măsurilor tehnico­­organizatorice este urmărită în mod sistematic de inginerul-şef Kelemen Vilmos.. Muncitorii fabricii de textile „Gheorgh­.­­Doja” din Sf. Gheorghe sunt conştienţi de faptul că înde­plinirea în cele mai bune con­­diţiuni a sarcinilor lor, lupta pentru raţionalizarea şi îmbu­nătăţirea continuă a procesului de producţie, va duce la creş­terea simţitoare a productivi­­tăţii muncii, la reducerea pre­­ţului de cost şi deci la ridica­rea nivelului de trai al cele ce muncesc. Nt. X. TIMPURI NOI —-------------------------------------------------- SUMAR: --------------------— Schimbul de telegrame între I. V. STIJUK, Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi MAO TZE-DUN, Preşedintele Guvernului Popu­lar Central al Republicii Populare Chineze GLORIOSUL JUBILEU AL FORŢELOR ARMATE SOVIETICE Evenimentele săptămânii L. MEDNICOV — Despre adevăraţii şi falşii prieteni ai Austriei P. SUSLIN — In culisele aşa-t numitei Uniuni europene a cărbunelui şi oţe­lului. L. SOLOVIOV — Asigurările sociate în Uniunea Sovietică » Din viaţa internaţională, (note). EVGHENI VOROBIOV — Iarna la Praga (treia corespondent a! nostru special) N. STRATOV — Foametea din Brazilia Cronica evenimentelor internaţionale

Next