Steaua Roşie, mai 1953 (Anul 2, nr. 68-76)
1953-05-01 / nr. 68
1 Mai 1953 miner stahanovist din Căpeni. In cinstea zilei de 1 Mai şi-a depăşit planul cu 16 la sută. In prezent lucrează în contul lunii Noembrie 1953. PARASCHIVA DUMITRU lăcătuşul fabricii de ţigări din Sf. Gheorghe, întreţine maşinile şi utilajul în perfectă stare de funcţionare. El este un exemplu şi pentru ceilalţi muncitori, stahanovistă a întreprinderii raionale „11 Iunie“. Prin buna organizare a muncii îşi depăşeşte norma reexaminată în medie cu 22 la sută c rediţionară la Complexul CFR Tg.Mureş. A absolvit şcoala de calificare, gradul II. Este cea mai bună muncitoare din secţia sa. VASZI ANDREI , muncitor fruntaş în, producţie la IFIL Tg.-Secuesc. Participând cu elan la întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai şi-a depăşit norma reexaminată zilnic cu 50 la suti. Cinste stahanoviştilor şi fruntaşilor în producţie! KOVACS ALEXANDRU, BARTA PARASCHIVA, CARAGHIU FLORICA. STEAULJA RO$B Viaţa nouă a muncitorilor forestieri Hotărârea Consiliaţii de Miniştri din Decembrie 1952 cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare în exploatările de pădure, are o importanţă deosebita pentru muncitorii forestieri şi în ce priveşte continua ridicare a nivelului lor material, cultural și de trai. Hotărîrea leagă tot mai puternic interesele personale ale muncitorilor forestieri cu interesele generale ale statului nostru democrat-popular. Ea stârnește tot mai mult elan forestierilor, care participă activ la lupta pentru îndeplinirea planului în această ramură importantă a economiei noastre naţionale, pentru a da viaţă lozincii „cincinalul în 4 ani“. Abia au trecut doar 4 luni şirezultatele Hotărîrii au şi început să se arate. Astfel, muncitorii de la încărcatul şi descărcatul vagoanelor din cadrul IFET-ului Topliţa, sectorul Deda, conştienţi de rolul industriei forestiere în economia naţională şi-au depăşit planul pe primul trimestru cu 101 la sută. Munca lor plină de elan este retribuită aşa cum se cuvine, iată de pildă, muncitorul Tăpşan Ioan care a lucrat conform prevederilor Hotărîrii Consiliului de Miniştri a realizat pe fura Martie un salariu de 480 lei. La aceasta s-au mai adăugat 96 lei spor de vechime şi 547,50 lei premiu. El a obţinut astfel un venit total de 120,50 lei. Şi descărcătorul de vagoane Maier Ioan a realizat în luna Martie un venit de 1.155 lei. Rezultate asemănătoare au obţinut şi muncitorii forestieri Nagy Gh. Imre, Pârlea Grigore, Fincu Ştefan, Florea Grigore şi mulţi alţii. Nu aceleaşi venituri au realizat insă muncitorii care au lipsit de la lucru în cursul primului trimestru. Aşa de exemplu, Ghidiu Mihailă, a lipsit nemotivat de la muncă 4 zile lucrătoare, datorită cărui fapt nu i s'a acordat salariul ce ar fi putut obţine conform prevederilor Hotărîrii, realizând numai un câştig de 484 lei. Sau György Adalbert care şi el a lipsit nemotivat a câştigat în luna Martie 616 lei. .Rezultatele obţinute de către muncitorii din exploatările forestiere pe tărâmul îndeplinirii planului de producţie cât şi în privinţa salarizării dovedesc grija de zi cu zi a partidului şi guvernului ce o poartă încontinuu faţă de ridicarea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii Noul bloc muncitoresc, construit recent la întreprinderea Forestieri pentru Industrializarea Lemnului, Toplita 3 Pe locul unde se înălţă astăzi măreaţa fabrică de mobile „Simo Géza“ din Tg.-Mureş, una din cele mai mari şi cele mai moderne fabrici de acest gen în tot Sud-Estul Europei, cu câţiva ani înainte erau maidane şi baltad, iar în apropiere se intercau zidurile dărăpănate ale secţiei panel - furnir a întreprinderii „Székely şi Rethi“. Muncitorii fabricii „Simo Géza“ îşi amintesc cu amărăciune de acele vremuri vitrege când îşi iroseau forţele pe lângă maşinile rudimentare ale întreprinderii „Székely şi Rethi“. La samavolniciile exploatatorilor muncitorii răspundeau adeseori cu greve eroice, ce se împleteau ca verigile unui lanţ oţelit cu mişcarea muncitorească din Valea Mureşului. In trecutul de neagră urgie muncitorii aveau mult de îndurat. Iată de exemplu, ce spune Pethö Mihai, care lucrează azi cu măestrie la maşina de frezat combinată a noii fabrici: „Am intrat în câmpul muncii in anul 1921. Mai întâi am fost circularist la fosta, fabrică de cherestea „Foresta“ din Tg.-Mureș, apoi ne mai găsind lucru aici, m-am perindat pe la fabrica de cherestea „Heiman", pe la fabrica de Vizi „Horváth“ din Gheorgheni, la fabrica de piele din Mureșeni, pe la Sălard, iar apoi în anul 1941 am fost angajat la fabrica de mobile „Székely și Rethi". Dar nici aici nu m'am putut stabili. Ba incendiul ce s'a produs în fabrică, ba criza economică tot mai accentuată împletită cucapriciile patronilor m'au făcut să mă specializez şi ca paznic de noapte, şi "ca constructor de cale ferată şi ca şomer". Pe Pethö Mihai l-ai putut întâlni în acele vremuri in rândurile muncitorilor grevişti. Cu totul alta este viaţa ce o duce el acum. Cu toata vârsta sa de 51 de ani, el dă dovadă de o vioiciune extraordinara, depăşindu-şi zilnic cu multe zeci la sută norma. El nu mai poartă grija zilei de mâine. Venitul său e în continuă creştere. Fostul muncitor oprimat, pus pe drumuri, şi-a întemeiat în anii regimului de democraţie populară un cămin confortabil, o viaţă tot mai plină de conţinut. El nu este numai un bun muncitor, stimat şi respectat de toţi", dar este şi unul dintre cei mai buni tenorişti ai corului fabricii „Simo Géza“, ce numără peste 80 de membri. După ce glorioasele armate sovietice au eliberat oraşul Tg.Mureş, s-au creiat posibilităţile pentru ca oraşul să se refacă din ruini, pentru ca, aici în fosta reşedinţă a breslelor şi moşierilor să ia fiinţă o industrie dezvoltată. Ca un rod al înţeleptei politici de industrializare a ţării, dusă de partid, a luat fiinţă fabrica „Simo Géza“. In anii planului cincinal sprijinul partidului a fost simţit şi mai muit. Fabrica e înzestrată cu cele mai moderne maşini şi unelte mecanizate, cu maşini de şlefuit rame,maşini de cepuit, perforatoare mecanice, etc. Lupta pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei constitue o preocupare de seamă a muncitorilor şi tehnicienilor fabricii „Simo Geza“, care depun eforturi sporite pentru a oferi oamenilor muncii mobile confortabile şi de bună calitate, spre a satisface nevoile lor în continuă creştere. Din anul 1949, de la înfiinţarea fabricii şi până în prezent, indicele calitativ s-a ridicat cu aproape 20 la sută. Până în prezent au fost create 4 prototipuri de mobilă populară, urmând ca în cursul anului curent să se înceapă fabricarea în serie a unui nou tip de mobilă populara, calitativ şi mai superioară. Construcţia mobilelor populare ce se fabrică în prezent se deosebeşte fundamental de primele tipuri, fiind mai masivă, iar lemnul de brad şi placajul întrebuinţat sunt mai fine. Forma exterioară a garniturilor produse este mult mai atrăgătoare decât a celor din anii 1949-1951. Noul prototip — ediţia 1953 — va însemna o nouă victorie în lupta pentru calitate, la fabricarea lui fiind utilizate pe larg plăcile celulare în locul ramelor de-' brad. La noul prototip se vor apuica colţuri rotunde, furniruite,, iar garnitura va fi complectată, cu toalete moderne. Dornic de a obţine rezultate, și mai mari ca până în prezent, colectivul fabricii „Simo Géza“ luptă cu un avânt deosebit pentru realizarea înainte de termen a planului pe anul 1953, an hotăritor al îndeplinirii planuluicincinal în 4 ani. Cu începere de la 1 Aprilie au fost introduse o serie de noi măsuri tehnico- organizatorice în vederea ridicării productivităţii muncii. Printre altele a fost mecanizat şi procesul de şlefuire a meselor la secţia specială, realizându-se o creştere de 420 la sută a productivităţii muncii la această fază. Prin introducerea unui nou procedeu la cleirea cutiilor pentru aparate de radio, la secţia prelucrarea deşeurilor, productivitatea muncii a crescut cu 20 la sută. In secţia lustruit au fost introduse cărucioare speciale pentru transportarea părţilor de paturi, operaţie la care productivitatea muncii a crescut cu 10 la sută. Pe baza noilor condiţii tehnice a aplicării inovaţiilor şi raţionalizărilor şi a metodelor avansate, s-a resimţit nevoia reexaminării normelor învechite. Dând dovadă de un entuziasm deosebit în muncă, muncitorii fabricii „Simo Géza“, îşi depăşesc zi de zi normele reexaminate. Muncitorii Baráth Iosif, Farczádi Susana şi Fehér Viorica obţin încontinuu depăşiri de câte 60-100 la sută a normelor reexaminate. Muncitorii Luca Ioan şi Blaga Ştefan îndeplinesc zilnic aproape câte două norme. Succesele muncitorilor fabricii „Simo Géza“ dir .Ig.Mureş se datoresc faptului că ei ştiu că lucrează pentru oamenii muncii, că tot ce fac, fac pentru propăşirea patriei celor ce muncesc, pentru ridicarea nivelului lor propriu material şi cultural, pentru ridicarea nivelului de trai al întregului nostru popor muncitor, pentru pace, înainte cu tot avântul pentru îndeplinirea planului cincinal în 4 ani, pentru _________bunăstarea materială şi culturală a oamenilor muncii!_____ O unitate de frunte a industriei socialiste La perforatorul cu lanţ lucrează Csegeldy Iolanda elevă a Şcolii Tehnice Profesionale Lemn. Deși face numai practică la fabrica ..Simó Cueza, ea dă dovadă de o măiestrie uimitoare în muncă Schimbul de onoare dela IFIL Rechin Ziua schimbului de onoare a fost o adevărată sărbătoare şi totodată o minunată manifestare a colaborării frăţeşti dintre muncitorii români, maghiari şi saşi. In această zi nu s’a găsit niciun singur muncitor care să nu-şi fi depăşit angajamentele luate. Astfel, muncitorii Pescăruş Vasile, Anca Ştefan, Csorvasi Iosif şi Kovăcs Ştefan de la secţia barăci şi-au depăşit normele reexaminate cu câte 80—90% faţă de angajamentele lor de a realiza o depăşire de 30%. Muncitorul Kovács Iosif a realizat în ziua schimbului de onoare doua norme. In atelierul de tâmplărie muncitorii Ţinţar Lenuţa, Tătar Viorica şi Oltean Ioan, care s’au angajat să-şi depăşească sarcinile de plan cu 10%, au realizat depăşiri de câte 50— 60%. Asemenea rezultate a obţinut şi brigada lui Kocsis Albert cât şi echipa lui Hajdú Leopold de la secția ambarcațiuni.