Steaua Roşie, mai 1953 (Anul 2, nr. 68-76)
1953-05-01 / nr. 68
4 ... Aproape cu 30 de ani In urmă Simion a intrat servitor la chiaburul Pop Doroftei din Vătava. Abia absolvise şcoala primară, a trebuit să rupă cu cartea pentru a-şi putea câştiga hrana de toate zilele. Tatăl lui, Precup Ioan, ţăran sărac din Râpa de Jos avea de întreţinut o familie numeroasă. Pământul puţin, abia de 2 hectare, nu putea asigura pâinea celor 8 guri care trebuiau hrănite. Pentru tânărul Simion nu era altă cale decât să lucreze la alţii pentru o bucată de mămăligă şi un rând de haine pe an — bineînţeles şi acelea uzate, la hapsânul Pop Doroftei. Toate acestea au fost numai începutul vieţii grele în care păşea Precup Simion. In toamna anului 1934 Simion a preschimbat pâinea amară de servitor cu cea de ostaş. Chemat să-şi facă stagiul militar, el gustă o pâine tot atât de amară ca aceia pe care a avut-o la Pop Doroftei, sau la Covrig Filip. Bătaia şi înjurăturile stăpânilor au fost înlocuite cu cele ale ofiţerilor şi gradaţilor. După militărie ,oncepe din nou viaţa de servitor, de data aceasta la chiaburul Urca Filip, din Răstoliţa. Viaţa grea, plină de mizerie se depăna încet. Ea însă nu l-a înfrânt pe Simion, care reîntors din armată,s-a dezvoltat, a devenit un flăcău zdravăn. In anul 1939 se căsătorește. Curând după căsătorie este concentrat în armată. După 23 August 1944, unitatea din care făcea parte Precup Simion este trimisă pe frontul antihitlerist. Ia parte la luptele de la Floreşti, lângă Cluj, şi urmărind fasciştii împreună cu unitatea sa, ajunge până la Tatra Mică şi mai departe. Bubuiturile au încetat, flăcările războiului s-au stins. Unitatea lui Precup Simion este adusă în ţară, ostaşii se reîntorc la casele lor. Precup îşi găseşte soţia la Batoş, unde, prin reforma agrară ei au fost împroprietăriţi cu 2,30 ha. Pentru prima dată în viaţa lui, Simion a început să aibă încredere în viitor. Pe pământul eliberat de ostaşii sovietici începe o viaţă nouă. Acum avea pământul lui, nu mai era servitor. Totuşi, de sărăcie nu s’a putut rupe. Mizeria îl urmărea pas cu pas. Vite de muncă nu avea. Pământul neîngrăşat dădea roade puţine. Primăvara anului 1949. Ziarele au publicat „Rezoluţia Plenarei CC al PMR din 3—5 Martie 1949, asupra sarcinilor partidului în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muricitoare şi pentru transformarea socialistă a agriculturii.” Precup Simion a studiat cu atenţie acest document de o importanţă istorică. Membru al partidului din anul 1946, el a înţeles că este o sarcină a sa de a lupta pentru o viaţă nouă, lipsită de mizerie şi exploatare, împreună cu Câmpianu Gheorghe, Szakács Ignat, Grammeri Mihai, Greitzak Mihai şi alţi ţărani muncitori români, maghiari şi saşi au început să frământe în comună posibilitatea formării unei gospodării colective. Uneltirile duşmanului de clasă, arma veninoasă a şovinismului au fost înfrânte. La 2 Martie 1950, în Batoş este inaugurată gospodăria colectivă „înfrăţirea”. Om harnic şi priceput, Precup Simion este ales preşedintele gospodăriei colective. Greu a mai fost la început. Trebuia să conducă acum o familie mare şi să arate totodată şi celorlalţi ţărani muncitori din comună că singurul drum spre fericire şi belşug este gospodăria colectivă. Partidul l-a ajutat. In şcoala de partid a învăţat să înfrângă greutăţile. Organizaţia de bază l-a sprijinit în această luptă. Svonurile şi uneltirile chiabureşti au fost spulberate, iar gospodăria a început să se dezvolte. A luat fiinţă o fermă cu peste 600 oi, una de păsări. Numărul membrilor s-a mărit la 136 familii. Precup a învăţat şi învaţă mereu. Anul trecut încă nu acorda atenţia cuvenită controlului calităţii muncii. Acum însă, personal se convinge pe teren de mersul lucrărilor. Studiază mereu,învaţă să conducă. Colectiviştii din Botoş îl iubesc, îl stimează. Plini de încredere, colectiviştii l-au ales delegat la conferinţa raională a fruntaşilor din gospodăriile colective. Ieri servitor, azi delegat la conferinţa raională a fruntaşilor din gospodăriile colective STEAUA ROȘIE Ţărani muncitori! Luptaţi pentru o recoltă bogată în 1953! Conferinţa fruntaşilor gospodăriilor colective din raioanele Topliţa, Reghin şi Târgu-Mureş Duminecă 26 Aprilie, în sala festivă a sfatului popular orăşenesc Tg.-Mureş, a avut loc conferinţa raională a fruntaşilor gospodăriilor colective din raioanele Topliţa, Reghin şi Tg.-Mureş. S-au adunat aici români, maghiari şi saşi, cu toţii colectivişti fruntaşi, care pornind pe drumul fericirii şi belşugului, au muncit cu elan pentru propăşirea gospodăriilor colective. Pe piepturile multora dintre ei strălucesc medalii, semn al distincţiei lor în muncă. In rapoartele prezentate, Kacso Francisc, Chiorean Alexandru şi Haţegan Ioachim, preşedinţi ai comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale Tg.Mureş, Reghin şi Topliţa, au trecut în revistă succesele obţinute în aceste raioane pe drumul transformării socialiste a agriculturii, precum, şi unele lipsuri şi greutăţi ivite în acest domeniu în activitatea sfaturilor populare şi a consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective. In cei 4 ani de la istorica şedinţă Plenară a C.C. al PMR din 3—5 Martie, în raionul Tg.-Mureş au luat fiinţă 27 gospodării colective, care cuprind 2.275 familii. In anul 1952, au mai luat fiinţă în acest raion 11 întovărăşiri agricole pentru lucrarea laolaltă a pământului. înfiinţarea gospodăriilor colective şi a intovărăşirilor agricole a avut loc în focul luptei de clasă. Chiabur mea, duşman de moarte al ţărănimii muncitoare, n‘a încetat o clipă lupta împotriva gospodăriilor colective. La Stejeriş, Acăţari, Nazna şi în alte sate, chiaburii s‘au dedat la acţiuni huliganice. La Ideciul de Sus, chiaburii Toncău Ştefan şi Bândilă N. Ioan s‘au strecurat chiar în conducere, ducând muncă de subminare a gospodăriei. Ba mai mult, ei s‘au dedat chiar şi la acţiuni făţişe furând din recolta şi bunurile gospodăriei. Ei însă au fost demascaţi şi înlăturaţi dinrândurile colectiviştilor. Gospodăriile colective au început să se întărească, să se dezvolte. Colectiviştii din raionul Tg.-Mureş au construit 35 grajduri pentru vite mari, 38 remize pentru uneltele şi maşinile agricole, 11 maternităţi pentru scroafe, 28 pătule pentru porumb şi alte construcţii. Astăzi, gospodăriile colective din raionul Tg.Mureş au 14 ferme de vaci cu lapte, 10 ferme de oi, 27 ferme cu porci, apoi crescătorii de păsări, iepuri, şi altele. Dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective pe baza respectării statutului model, şi aplicarea în practică a ştiinţei agrotehnice sovietice a făcut ca viaţa colectiviştilor să devină tot mai bună, mai fericită. Colectivistul Cazan Ioan, din Sântana de Mureş a primit pentru cele 639 zile muncă realizate împreună cu familia sa 2.744 kg. grâu, 1.283 kg. porumb şi alte cantităţi însemnate de cereale şi furaje, iar în numerar a primit 1.368 lei. La Gălăţeni, colectivistul Kuti Sigismund a primit împreună cu familia sa 3.273 kg. grâu, 5.845 kg. porumb, 1.052 kg. cartofi, şi alte cereale, care depăşesc cu mult recolta totală pe care a avut-o el în 3 ani de zile, cât lucra în mica lui gospodărie individuală. Justeţea politicii partidului nostru în rezolvarea problemei naţionale a ieşit cu tărie la iveală în consfătuirea fruntaşilor din gospodăriile colective. Haja Ioan, preşedintele gospodăriei agricole colective „Răsăritul“ din Vătava, a arătat că uniţi în gospodăria colectivă, români, maghiari şi alte minorităţi naţionale construiesc o viaţă nouă. „înainte cu câţiva ani , a spus printre altele,Haraboan — românii şi maghiarii erau întărâtaţi de chiaburi şi moşieri unul împotriva altuia. Acum, atât în gospodăria noastră, cât şi la Batoş, Goreni, Ideciul de Sus, Ideciul de Jos, şi în alte gospodării colective românii, maghiarii şi saşii lucrează laolaltă, in deplină armonie. Se poate vedea cum şi aici în conferinţă sunt delegaţi din aceste gospodării deopotrivă şi români şi maghiari şi saşi". In continuare conferinţa a ales ca delegaţi la Congresul fruntaşilor din gospodăriile colective pe colectiviştii Moraru Toader din Lueriu, Precup Petru din Ideciul de Sus, Haja Ioan din Vătava, Florea Petru din Mădăraş, Nagy Incze din Curteni, Farkas Luiza din Acăţari, Mezei Ida din Illeni, Cadar Eugen din Nicolești Ciba, Fülöp Alexandru din Vadu, Ilyés Gavrilă din Ernei, Fülöp loan din Foi, Szász Ioan din Sântana, Fülöp Eszter din Miercurea Niraj, Pop Ida din Corunca și Demeter Gheorghe din Ideciul de Jos. - 1 Mai 1953. O brigadă de tractoare fruntaşă înainte de ieşirea in campania agricolă de primăvară, tractoristul Pop Vasile şi-a verificat încă odată tractorul R. D. 35. El a verificat motorul şi instalaţiile de curent, terminând cu ultimele piuliţe. La fel au făcut şi ceilalţi tractorişti din brigada l-a condusă de el. In toamnă brigada lor a fost fruntaşă, iar acum cu toţii, abia aşteptau să pornească din nou la câmp, să răstoarne brazde lungi şi drepte pe ogoarele colectiviştilor Chemând la întrecere pe celelalte brigăzi de tractoare din SMT Miercurea Niraj în cinstea zilei de 1 Mai, Pop Vasile și-a luat angajamentul ca brigada pe care o conduce să fie prima care va realiza sarcinile de plan în campania agicolă de primăvară, executând lucrări de bună calitate. Noul sistem de salarizare a dat tractoriștilor un puternic imbold în muncă. Aplicând în practică cele învăţate la cursurile profesionale, şi urmând îndemnul organizaţiei de bază, ei au executat pretutindeni lucrări de bună calitate, şi la timp, încă la data de 10 Aprilie, brigada condusă de Pop Vasile şi-a realizat sarcinile de plan din campania de primăvară în proporţie de 140 la sută. In ziua de 25 Aprilie brigada de tractoare condusă de Pop Vasile s-a reîntors în staţiune. Pe tractoarele împodobite tractoriştii zâmbeau fericiţi. Ei au depăşit sarcinile lor din campania de primăvară cu 65 la sută, realizând în acelaş timp la carburanţi o economie de 3 la sută. Pe primul tractor, în frunte, era Pop Vasile. El a dat exemplu celorlalţi tractorişti realizându-şi sarcinile de plan în proporţie de 168 la sută. Vestea înapoierii brigăzii de tractoare la staţiune a fost primită cu bucurie. Poarta a fost împodobită, iar când s’a auzit duduitul tractoarelor, toţi cei prezenţi la sediul SMT au întâmpinat brigada cu urate. In numele personalului administrativ utemista Páll Ana a înmânat lui Pop Vasile un buchet de flori, urându-i noi succese in întrecerea socialistă. Nici un muncitor sub normă !** Intr'una din zilele premergătoare campaniei însămânţărilor de primăvară la sediul gospodăriei agricole de stat „Alexandru Petőfi” din Odorhei cu îndrumarea organizaţiei de bază a avut loc o adunare sindicală. Muncitorii şi tehnicienii gospodăriei de stat au discutat posibiltatea desfăşurării campaniei însâmânţarilor d nn,bune condiţiuni pentru a întâmpina măreaţa zi de 1 Mai cu noi succese în muncă. Asemenea adunări au avut loc şi în secţiile şi subsecţiile gospodăriei. Sub lozinca „Nici un muncitor sub normă!“ întrecerea socialistă a luat proporţii de massă. Pe baza sarcinilor concrete, cunoscute de fiecare muncitor, au fost lansate însufleţite chemări la întrecere. Gotthard Béla, conducătorul echipei Nr. I a chemat la întrecere pe Incze Kálmán, de la subsecţia Filiaşi şi pe Fancsali Petru de la secţia Vărghiş, pentru terminarea însămânţărilor cu 5 zile înainte de termen, respectând în acelaş timp regulile stabilite de agominim. La 13 Aprilie, muncitorii gospodăriei de stat din Odorhei au realizat planul de însămânţări în proporţie de 79 la sută. La data de 20 Aprilie ei au realizat 99 la sută din planul însămânţărilor de primăvară. In scurt timp apoi, planul de însămânţări a gospodăriei a fost realizat în întregime. Drapelul întrecerii dintre gospodăriile de stat din Regiunea Autonomă Maghiară a fost câştigat de gospodăria agricolă de stat din Odorhei încă în primele zile ale lunii Aprilie. Organizaţia de bază din cadrul gospodăriei,, a desfăşurat o temeinică muncă politică. Interesul faţă de desfăşurarea întrecerii socialiste şi îndrumarea ei continuă a adus rezultate frumoase. Tractoriştii Balázsi Mihai şi Marko Matei au realizat zilnic câte 25—30 la sută peste normă. La grăpatul şi tăvălugitul culturilor de toamnă Huszár Donisie, Lakatos Mihai şi Lakatos Bálint, cu atelajele conduse de ei, au realizat zilnic câte 80 la sută peste sarcina de plan. La însămânţări, muncitorii secţiei Vărghiş au folosit agregatul de 3 semănători cuplate la un tractor, înlocuind astfel munca a 3 perechi de vite, realizând totodată o economie de timp de 25 la sută. Angajamentul colectivului de muncă al gospodăriei agricole de stat ,,Alexandru Petöfi“ din Odorhei, de a întâmpina ziua de 1 Mai cu însămânțările terminate a fost dus la îndeplinire cu cinste. In primele rânduri ale întrecerii patriotice Intr'una din adunările populare, mai mulţi ţărani muncitori din comuna Ghindari, raionul Sângiorgiul de Pădure, şi-au luat angajamentul ca in cinstea zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc — să termine însămânţările de primăvara, in adunarea populară cu toţii au hotărît ca în ziua de 23 Aprilie însămânţările să fie terminate. Organizaţia de bază şi comitetul executiv al sfatului popular comunal au acordat o deosebită atenţie întrecerii patriotice. Comuna a fost repartizată pe grupuri de case, iar între grupuri a fost organizată întrecerea patriotică. Urmând îndrumarea partidului, ţăranul muncitor Şuba Lukács s-a situat în primele rânduri ale întrecerii patriotice. Ţăranii muncitori din grupa lui şi-au terminat însămânţările de primăvara încă în ziua de 19 Aprilie. Cele mai frumoase rezultate însă, în desfăşurarea campaniei agricole le-a obţinut ţăranul muncitor FarkasLukács. El nu numai că a fost mereu înnimele rânduri, dar a executat cele mai bune lucrări de calitate , aşa cum prevăd regulile agrominime. In seara zilei de 22 Aprilie ultimele atelaje s’au întors dela câmp. Ultimele parcele de pământ au fost însămânţate, hotărîrea adunării generale de a termina însămânţările până la 23 Aprilie a fost astfel îndeplinită cu o zi mai degrabă. Ţăranii muncitori din comuna Ghindari, întâmpină ziua de 1 Mai cu sentimentul mândriei că în cinstea acestei măreţe sărbători a oamenilor muncii de pretutindeni şi-au îndeplinit amgaja meritul luat.