Steaua Roşie, noiembrie 1953 (Anul 2, nr. 121-128)

1953-11-04 / nr. 121

4 Noembrie 1953. In clubul frumos pavoazat al coope­rativei meşteşugăreşti „Lacul Roşu“ din Gheorgheni a avut loc după o in­tensă pregătire adunarea de dare de seamă şi alegerea noului organ de conducere al organizaţiei de bază, pre­cum şi a unui delegat pentru conferin­ţa raională de partid. După deschiderea adunării, organi­zaţia de bază a ales un prezidiu pen­tru conducerea lucrărilor. Secretarul organizaţiei de bază a prezentat apoi în faţa membrilor de partid darea de seamă a biroului organizaţiei. A reuşit că membrii de partid participă cu re­gularitate la adunările organizaţiei şi işi plătesc la timp cotizaţiile, in darea de seama s‘a arătat că organizaţia de bază a făcut pregătiri temeinice în ve­derea noului an in învăţământul de partid, în aşa fel încât niciun membru al organizaţiei n‘a rămas în afara în­văţământului, iar pe lângă ei sunt în­cadraţi şi oameni ai muncii fără de partid. Organizaţia de bază a dat a­­tenţia cuvenită selecţionării agitatori­lor. Cei 30 de agitatori desfăşoară o intensă muncă politică atât în cadrul cooperativei şi al oraşului Gheorgheni, cât şi la sate, dând prin aceasta un a­­jutor de seamă Comitetului raional de partid în­ desfăşurarea muncii politice de massă. Darea de seamă a oglindit preocu­pările organizaţiei de bază şi în ce priveşte îndrumarea politică a condu­cerii cooperativei şi a cooperatorilor în vederea îndeplinirii planului de pro­ducţie. Sub îndrumarea organizaţiei de bază au fost organizate sistematic con­sfătuiri de producţie, cu participarea tehnicienilor şi fruntaşilor în produc­ţie. In cadrul acestor consfătuiri con­ducerea întreprinderii a prezentat­­ ra­poarte informative asupra desfăşurării procesului de producţie. In urma unor consfătuiri de producţie s-au luat mă­suri în vederea aplicării metodei stuhanovistei sovietice Valentina Hrisanova. Tot in urma consfă­tuirilor a fost organizată desfăşurarea procesului de producţie după metoda sovietică, în sistem de bandă rulantă. La organizarea superioară a muncii, pe lângă agitaţia de la om la om, au contribuit mult şi articolele mobiliza­toare ce apăreau cu regularitate pe gazeta de perete, care cu prilejul con­cursului între gazetele de perete a ob­ţinut premiul 1 pe raion. Ca rezultat al muncii politice şi organizatorice des­făşurată de către organizaţia de bază şi al eforturilor cooperatorilor, planul anual de producţie a cooperativei a fost îndeplinit în 9 luni şi­ jumătate, iar calitatea confecţiilor s-a îmbunătăţit cu 2 la sută faţa de plan realizându-se în acelaş timp economii în valoare de 8.186 lei. După cum a reeşit din darea de sea­mă organizaţia de bază a obţinut u­­nele succese şi in privinţa muncii cu organizaţiile de massă. Din analiza activităţii organizaţiei ARLUS a ree­şit că aceasta şi-a îmbunătăţit munca în aşa fel încât a obţinut steagul roşu de organizaţie fruntaşă pe raion. La acest rezultat a contribuit şi faptul că 95 la sută din membrii de partid des­făşoară o activitate intensă în organi­zaţia ARLUS. Nici munca culturală nu a fost negli­jată de către organizaţia de bază. Membrii de partid activează intens şi în acest domeniu. Printre cele 10 stea­guri roşii dobândite de către muncito­rii acestei cooperative cu prilejul dife­ritelor întreceri în muncă şi culturale, se găseşte şi steagul de fruntaş pe re­giune câştigat de echipa culturală a cooperativei, pentru rezultatele obţi­nute cu ocazia Decadei cântecului şi jocului, organizată în cinstea celui de al IlI-lea Congres şi al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie . Din darea de seamă a ieşit la iveală că organizaţia de bază nu s-a ocupat însă deajuns de educarea cooperatori­lor în spiritul disciplinei, ai atitudinii socialiste faţă de muncă şi avutul ob­ştesc. Biroul organizaţiei de bază n‘a controlat şi n‘a sprijinit conducerea cooperativei pentru îndeplinirea hotă­­rîrilor şi angajamentelor luate în uneie consfătuiri de producţie. In multe ca­zuri agitatori, au fost pregătiţi super­ficial, în grabă, nedându-se atenţia cuvenită conţinutului muncii de pre­gătire a acestora, înarmări­­lor temei­nice cu cunoaşterea celor mai impor­tante probleme. Darea de seamă a cri­ticat şi biroul Comitetului raional de partid, pentru faptul că acesta nu s‘a îngrijit de mijloacele de transport a­­tunci când agitatorii trebuiau să se de­plaseze la sate In darea de seamă nu s‘a arătat că biroul organizaţiei de bază n‘a cerut rapoarte dela agitatori, spre a le analiza munca. Participanţii la discuţii au criticat cu tărie felul în care s'a ocupat orga­nizaţia de bază de problema primirii candidaţilor de partid, problemă peste care darea de seamă a trecut cu multă uşurinţă, deşi nu s'a primit încă nici­un candidat de partid tocmai datorită faptului că biroul organizaţiei de bază nu s‘a ocupat de această problemă a­­tât de importantă. Ba mai mult, în ultimul timp secretarul organizaţiei de bază a neglijat cu totul ajutorarea organizaţiei de bază U.T.M., care deşi a organizat învăţământul politic nu a luat măsuri pentru ţinerea lecţiilor. Din discuţii a reeşit că în sânul or­ganizaţiei de bază domneşte o auto­­mulţumire, un spirit de familiarism împăciuitorism faţă de lipsuri şi gre­şeli. Biroul organizaţiei de bază s-a mulţumit să amintească doar tangen­ţial numele a doi tovarăşi care nu-şi duc la îndeplinire sarcinile şi angaja­mentele. Discuţiile au scos la iveală că organizaţia de bază nu s'a ocupat c'­ popularizarea fruntaşilor în produc­ţie, nu s'a îngrijit ca toţi membrii de partid să aibă sarcini concrete. Birou! organizaţiei de bază n'a pregătit în mod temeinic adunările de partid. Dis­cuţiile au subliniat că membrii de par­tid trebue să se situeze îrt fruntea tu­turor acţiunilor. Ca o dovadă a inte­resului ce-i prezintă membrii de partid faţă de dezvoltarea continuă a coope­rativei, unii din ei au făcut propuneri în sensul ca organizaţia de bază să îndrume conducerea cooperativei pentru înfiinţarea unor noi unităţi cum ar fi de pildă o vopsitorie şi o dărăcitorie, ţinându-se seama că există toate posi­bilităţile în această privinţă şi că ne­cesităţile populaţiei din raionul Gheor­gheni impun înfăptuirea acestor obiec­tive. Una din cele mai mari lipsuri ale dării de seamă cât şi ale discuţiilor este aceea că ele n'au fost axate pe hotărîrile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 August, datorită cărui fapt n'au oglindit felul în care organizaţia de bază şi cooperatorii au luptat pentru aplicarea în viaţă a pre­vederilor plenarei. Darea de seamă şi discuţiile nu s'au ocupat de problema realizării planului de producţie pe sor­timente , de prelucrarea deşeurilor, a­­provizionarea pentru iarnă a coopera­torilor, de chestiunile unor reclamaţii din partea clienţilor asupra confecţii­lor, etc. Darea de seamă n'a constituit o analiză adâncă a activităţii biroului organizaţiei de bază şi n'a fost întoc­mită în spirit critic şi autocritic. Ea nu scoate la iveală cu curaj cauzele lip­surilor ce mai există în activitatea or­ganizaţiei de bază. Nici darea de sea­mă, nici discuţiile n'au subliniat rolul activului fără de partid. Din darea de seamă n'a esît în evidenţă felul în ca­re organizaţia de bază a muncit în vederea întăririi democraţiei interne de partid şi muncitoreşti. Nici darea de seamă şi nici discuţiile purtate de către membrii organizaţiei de bază, nu s'au ocupat de problema vigilenţei revoluţionare, a păstrării documentelor de partid, etc. Nu s'a ocupat de activi­tatea femeilor din cadrul cooperativei deşi acestea au depus o muncă rod­nică în vederea îndeplinirii planului de producţie şi răspund cu însufleţire la chemările organizaţiei de bază cu privire la participarea lor la diferitele acţiuni. Concluziile au subliniat că această organizaţie de bază va trebui să lupte pentru lichidarea lipsurilor ce au ree­şit din darea de seamă şi discuţii, pentru întărirea pe mai departe a în­văţământului de partid, să formeze un activ puternic fără de partid, să înră­dăcineze democraţia internă de partid, să lupte pentru intensificarea vigilen­ţei revoluţionare şi întărirea conduce­rii colective. Din confuzii a reuşit de­­asemenea că organizaţia de bază are sarcina să studieze temeinic hotărîrile partidului şi guvernului şi să lupte pentru aplicarea lor în viaţă. Organi­zaţia­ de bază va trebui să-şi intensi­fice munca politică în campania elec­torală şi să-şi întărească necontenit legăturile cu massere. IOAN ZSOMBORI, Instructor al Comitetului regional de partid VIATA DE PARTID Elsionarea de dare de seama și alegerea organului de conducere al eîrdn­­zatiei de tsaza dela „Lacul rosu“ Ch­eorgheni STEAUA ROȘIE în luptă pentru îndeplinirea angajamentelor -Muncitorii, tehnicienii şi func­ţionarii fabricii de mobile ,,Simo Géza” din Tg.-Mureş, întâmpi­nă cea de a 36-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie cu noi succese în pro­ducţie-Pregătirile pentru întâmpina­rea zilei de 7 Noembrie sunt strâns împletite cu campania a­­l­egerilor de deputaţi în sfaturile populare- Plini de bucurie şi mândrie patriotică, muncitorii acestei întreprinderi ridică tot mai sus steagul întrecerii socia­liste­ Astfel, 96,6 la sută din to­talul muncitorilor participă la în­trecerea socialistă. Planul întreprinderii pe luna octombrie a fost realizat pe toa­te sortimentele, iar planul glo­bal de producţie a fost depăşit cu peste 30 la sută. Paralel cu aceste realizări, preţul de cost al producţiei globale a scăzut cu 6,40 la sută faţă de 5,8 cât era planificat. Prin aplicarea largă a metodei stahanovistei sovietice Lidia Co­­rabelnicova, s-au economisit în luna Septembrie 49.596 iei, iar în luna Octombrie peste 50.000 lei, drept rezultat al folosirii cu chibzuinţă a materiilor prime şi a materialelor. Cele mai bune rezultate în în­deplinirea şi depăşirea planului cât şi în realizarea de economii, au obţinut muncitoarele de la secţia de lustruit. Aici, numai în luna octombrie au fost economi­site materiale în valoare de pes­te 12­ 700 lei. S-a evidenţiat în mod deosebit lustruitoarea Este­ra Lörinczi, care în luna oc­tombrie a dat câte două norme zilnic, făcând totodată lucrări de bună calitate şi economisind 5 kg. politură. Aplicând metode sovietice şi organizând munca în sistem de bandă rulantă, un mare număr de muncitori lucrează deja în contul anilor viitori. Astfel, şle­fuitorul stahanovist Adalbert Să­raşi, Martin Fülöp şi Antal Gheorghe lucrează în con­tul anului 1956, Ştefan Blaga în contul lunii Decembrie 1955, iar Sándor Nagy în contul lunii August 1955. In contul anului 1955 mai lucrează Gheorghe Nagy, Nicolae Pethö, Ladislau Mihály, József Marosi, László Papp, Ferencz Sam­ár, iar în contul anului 1954 lucrează Sán­dor Szász, Rozalia Gál­, Ist­ván Kovács şi alţii, care în lu­na octombrie a.c. au dat zilnic câte două, până la două norme şi jumătate. Rezultate frumoase au mai ob­ţinut brigada lui Martin Fillöp, care şi-a realizat planul pe oc­tombrie în proporţie de 228 la sută, brigada de calitate a lui Ferencz Mezei şi András Kali care şi-au realizat plănul în pro­porţie de 210 la sută şi alţii. Aceste succese obţinute, au la bază ajutorul şi sprijinul nepre­cupeţit al organizaţiei de bază, al conducerii administrative şi al comitetului de întreprindere, care acordă o atenţie deosebită urmăririi întrecerii socialiste, ţi­nând o evidenţă precisă asupra acesteia. La fiecare loc de mun­că, există grafice ce se ţin la zi, ceea ce dă posibilitatea muncitori­lor să-şi cunoască întotdeauna realizările. 3 De îndată ce am citit Hotărî­­rea guvernului şi partidului cu privire la îmbunătăţirea şi dez­voltarea sistemului de contrac­tare şi achiziţie de animale, în vederea aprovizionării popu­laţiei cu produse alimentare şi a industriei cu materii prime, ne-am dat seama că această Ho­tărîre constitue pentru noi un puternic îndemn pentru a spori numărul vitelor, porcilor şi păsă­rilor de curte. Predând statului mai multă carne, lapte şi alte produse alimentare şi materii prime industriei socialiste, con­tribuim la ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor, a bu­nei stări materiale a gospodării­lor noastre. Mulţii din noi am calculat de­ja veniturile pe care le putem obţine prin contractarea şi în­­grăşarea animalelor. Ioan Bucur a fost primul care a spus că se va angaja să contracteze îngră­­şarea unui porc. Din Hotărîre am văzut că după un spor de greutate de 120 kg. peste greuta­tea contractată, el sau oricare producător primeşte 12 lei pen­tru, fiecare kilogram carne vie, deci este foarte avantajos să contractezi creşterea şi îngrăşa­­rea animalelor şi păsărilor. Dreptul de a cumpăra produse industriale în valoare de 10 la sută din suma încasată în urma livrării animalului contractat, deasemeni ne îndeamnă să în­­grășăm cât mai mult animalul pe care l-am contractat, ne mai vorbind de scăderile din cota de carne, etc. Deosebit de avantajoasă este și contractarea vânzării laptelui- Anca Kulcsár s-a angajat să contracteze vânzarea laptelui prin cooperativă. Pe lângă cele 0,600 kg. tărâţe ce se va primi contracost pentru fiecare kilo­gram de lapte contractat, ca şi oricare alt producător care con­tractează vânzarea laptelui prin unităţile cooperaţiei, ea va bene­ficia de produsele industriale desfăcute prin comerţul de întâmpinare şi de cele destinate pentru producătorii vânzători de animale. Carol Kulcsár, Anca Kulcsár şi Ioan Varga ţărani muncitori din comuna Ungheni, raionul Tg.-Mureş Ne bucurăm de numeroase înlesniri Vestea ca s’a publicat o Hotă­rîre a guvernului şi partidului cu privire la încurajarea creşte­rii şi îngrăşăcă animalelor, a fost primită cu o de­osebita bu­curie de ţăranii muncitori din comuna noastră. Adunaţi în faţa căminului cul­tural, mai mulţi ţărani muncitori l-au ascultat cu mare atenţie pe Iuliu Soos, agentul agricol, care a citit Hotărârea. Până acum, în comuna noas­tră prea puţini producători se ocupau cu creşterea şi îngrăşa­­rea­ animalelor. Aceasta nu din cauză că nu ar fi avut posibili­­tăăţi. Ţăranii muncitori erau o­­bişnuiţi să crească numai un a­­numit număr de vite necesare gospodăriei lor proprii, iar vitele tinere se vindeau la întâmplare. In baza Hotărîrii, producătorii se bucură de o serie întreagă de înlesniri, iar preţurile de con­tractare progresive asigură ve­nituri sporite producătorului ca­re predă animalul cât mai gras. Mulţi ţărani muncitori din co­muna noastră ca Géza Gálfy, Iosif Pete, Ileana Benő şi alţii şi-au exprimat dorinţa de a con­tracta creşterea şi îngraşarea a­­nimalelor. Eu însumi m’am ho­­tărît să contractez creşterea şi îngraşarea din furaje proprii a uliui porc în­ greutate de peste 120 kilograme, fiind convins că aceasta îmi va asigura familiei mele un venit mai mare şi voi contribui la asigurarea aprovi­zionării populaţiei muncitoare. Lazar Câmpianu ţăran muncitor din comuna Berghia, raionul Tg.-Mureş * 35 Pe marginea Hotarîrii guvernului şi partidului cu privire la îmbunătăţirea şi dezvoltarea sistemului de contractare şi achiziţie de animale şi produse alimentare îndemn pentru creşterea şi îngrăşarea a cât mai multe animale Răspunsuri la întrebările cititorilor CJ* înseamnă „sistem de con­tactare a animalelor cu preţuri prog­esive* In legătură cu hotărirea despre noul sistem de contractare şi achi­ziţii de animale şi produse i­nnimale, corespondentul nostru Mi­hai Ţâră, din ideclul de Sus, ne pune următoa­rea întrebare: Ce înseamnă „sistem de contracta­re cu preţuri progresive"? RĂSPUNS: Hotărirea partidului şi guvernului cu privire la îmbunătăţirea şi dezvol­tarea sistemului de contractare şi achiziţie de animale şi de produse ani­­male prevede, între alte măsuri de avantajare a producătorilor, introdu­cerea sistemului de contractare cu preţuri progresive. Pentru a explica mai amănunţit ce înseamnă sistem de contractare cu preţuri progresive vom da următorul exemplu. • Să presupunem că un producător contractează să vândă unităţilor de stat sau cooperatiste un bou care la încheierea contractului are 350 kg. greutate vie. Producătorul se anga­jează prin contract ca într-un anumit timp să îngraşe vita astfel ca să câşti­ge un spor de greutate de 35 kg. Rea­lizând acest spor şi vita fiind de cali­tate grasă, producătorul va primi 3,50 lei pe kg. greutate vie,­ deci în total 1347,50 lei. Dacă acelaş producător își ia angajamentul ca animalul să ai­bă la livrare un spor de 75 kg., adică să ajungă prin hrănire de la 350 kg. cât avea la încheierea contractului la 425 kg. greutate vie, preţul ce îl va primi nu va mai fi de 3,50 lei pe kg. , viu, ci 4 iei pe kg. viu. In total, pro-1 ducătorul va primi o sumă de 1700 lei, deci cu 352,50 lei mai mult. Dacă după contractare vita este in­grijită foarte bine și pănă la data când trebue văndută conform con­tractului capăta in greutate un spor de 86 kg. și este de calitate extragrasă, atunci producătorul primeşte 4 lei pe kg. viu, plus o majorare de 200 gfl, pen­­tru ca vita este extragrasă. in total pro­ducătorul va încasa deci 2064 lei, fa­ţă de 1347,50 lei cât primeşte in ca­­zul când greutatea creşte numai cu 35 kg., iar calitatea vitei nu este ex­­tragrasă. Din acest exemplu se vede clar că, cu cât sporul de carne realizat este mai mare şi calitatea animalului este mai bună,cu atât creşte preţul pe kg.viu,cu atât mai mult creşte câştigul produ­cătorului. in timp ce pentru o vită ca­re a atins un spor de 35 kg. preţul pe kg. greutate vie este de 3,50 lei, pen­tru un spor de 75 kg. preţul pe kg. greutate vie este de 4 lei, iar dacă vita este şi de calitate extragrasă se plăteş­te un preţ majorat cu 20 kgQ. Preţuri progresive, care se calculează conform prevederii Hotărîrii guvernului şi par­­tidulii se plătesc la toate categoriile de animale ce se contractează. Prin urmare, prin sistem de contractare cu preţ progresiv se înţelege sistemul de a se plăti pe kg. greutate vie la ani­malele contractate preţuri ce cresc pe măsură ce sporul de greutate rea­lizat e mai mare şi calitatea cărnii e mai bună. Sistemul de contractare cu preţuri progresive constitue un stimulent ca producătorii să nu sacrifice vitele de tinere, ci să le îngrijească şi hrăneas­că tot mai bine spre a obţine sporuri mari de greutate, având astfel posibi­litatea să obţină mari câştiguri bă­neşti, în afară de cel­elalte avantaje ce ie sunt acordate prin hotărîre.

Next