Steaua Roşie, februarie 1954 (Anul 3, nr. 146-153)

1954-02-03 / nr. 146

2 Din viaţa culturală a constructorilor Termocentralei Pentru îmbunătăţirea tranşatului de Semne Pe şantierul Energo-Construc­­ţii de la Sângiorgiul de Pădure viaţa culturală se desfăşoară cu o intensitate crescândă. t­ransformările culturale petre­cute în viaţa poporului nostru se oglindesc in activitatea fiecărui om al muncii de pe șantier. Cei pentru care altădată nu exista decât munca istovitoare de robi pentru stăpâni, azi muncesc cu avânt aici, de unde vor porni in curând străbătând sute de ki­lometri valurile de lumină. Împletită cu munca nobila a constructorilor t­ermocentralei, viaţa culturală îşi revarsă fru­museţea peste timpurile noi ce le trăiesc azi oamenii muncii din patria noast­ă. * Clădirea clubului muncito­resc ce se înalţă mândră pe­­şantier, stă ca o mărturie grăi­toare a dragostei oamenilor muncii pentru cultura nouă, so­cialistă, care înfloreşte în patria noastră. Datorită avântului ce­­ a condus în muncă şi ajutoru­lui preţios dat de către organi­­zaţiile de bază, într-o lună de zile, clubul a fost terminat, fiind dat în folosinţă în cinstea alegerilor de deputaţi în sfatu­rile populare. Muncitorii sunt mândri de clubul lor şi pe drept cuvânt. Având o capacitate de peste 300 de locuri, el este în­zestrat cu tot necesarul, de la scena încăpătoare, minunat de­corată şi culisele spaţioase pâ­nă la candelabrele ce dau un as­pect plăcut sălii. Aici s-au adunat muncitorii adeseori să asiste cu bucurie la programele prezentate de e­­chipele culturale din Oraşul Stalin, Sovata, Tg.-Mureş şi al­tele. De aici au putut lua nenu­mărate exemple, care le-au ser­vit la înfiinţarea echipelor cul­turale. Echipele locale s-au bu­curat de un mare succes în ca­drul turneului ce l-au organi­zat prin satele vecine. Ele au prezentat dansuri populare ro­mâneşti, maghiare, sovietice, recitări, scenete comice, etc. So­liştii lor vocali şi instrumentişti s-au fâcut cunoscuţi prin mă­iestria lor. Cu artişti ca tînărul escava­­torist fruntaş în producţie Şte­fan Penciu, sau Agneta Döng­­hyeli pricepuţi şi plini de dra­goste şi iniţiativă, nu e de mi­rare ca ei au repurtat numeroa­se succese. Sportul se bucură deaseme­­nea aici de o mare popularitate. Tineretul se antrenează zilnic pentru campionatele ce se apro­pie: şah, tenis de masă, schi, etc. Biblioteca joacă un mare rol în viaţa de toate zilele a şan­tierului. Peste 1.500 de cărţi tehnico/ politico-ideologice sau de literatură, în diferite limbi, sunt studiate de muncitorii, teh­nicienii şi funcţionarii şantieru­lui. In mari­rea cererii de cărţi, în creşterea considerabilă a nu­mărului cititorilor de la un tri­mestru la altul, se reflectă pu­ternica lor dorinţă de cultură. Un preţios ajutor în munca de îmbogăţire a cunoştinţelor muncitorilor îl construe staţia de radio-amplificare cu 14 di­fuzoare mici şi 6 mari. Muncitorii ascultă cu deose-­ bit interes emisiunile locale cu diferite teme. V. G IC­AN STEAUA Trebue grăbita repararea tractoarelor si Oamenii muncii Uiii domeniul agri­culturii se pregătesc intens pentru campania Insămânţârlor de primăva­ră. Repararea din timp a maşinilor a­­gricole este o condiţie de seamă in a­­sigurarea­­ succesului în campania a­­gricolă de primăvară, de care depinde în mare măsură sporirea producţiei a­­gricole la hectar. Fiecare zi, fiecare ceas câştigat in­­executarea insămânță­­rilor înseamnă mai multe produse a­­gricole, aduce un spor de produse. Succesul deplin se poate asigura însă numai printr'o temeinică pregătire termica. Conştienţi de importanţa pregătiri­lor şi de rolul lor în executarea la timp şi de epoca optimă a însămânlărlor, mecanicii si tractoriştii de la S.M.T. Miercuri­­i -Cine In cinstea conferinţei raionale de partid şi-au luat angaja­mentul ca pâ­nă la data de 0 Februa­rie să termine lucrările de reparare a tractoarelor şi a maşinilor agricole. Or­ganizarea muncii după metoda sovie­­tică Bugacev şi folosirea deplină a posibilităţilor proprii a fost şi este preocuparea de seamă a mecanizatorilor din Miercurea-Ciuc. întrecerea socialista între posturile de reparaţii a luat un deosebit avănt. Lu­­crănd astfel, până la 30 ianuarie, co­lectivul de muncă al S.M.T -ului din Miercurea-Ciuc a realizat 81 la sută din planul de reparaţii a tractoarelor. Tractoarele reparate sunt recepţiona­te deîndată Angajamentul luat de îne­ca­ni­za­tor­ii din Miercurea-Ciuc se tra­­du­c in fapte, staţiunea lor devenind astfel fruntaşă pe regiune. Realizări însemnate sunt obţinute şi de mecanizatorii din Sf­ Gh­eorghe, Tg.-Mureş si Miercurea - Niraj. La S.M T.-ul din Sf. Gheorghe de pildă, până la data de 30 Ianuarie, planul de reparare a tractoarelor a fost realizat în proporţie de 52 la sută, iar al ma­şinilor agricole in proporţie de peste 70 la sută. Un preţios sprijin in munca meca­nizatorilor i! acordă colectivele de muncă din diferite întreprinderi in­dustriale din regiune. Astfel, între­prinderea „Encsel Mauriciu" din Tg- Mureş, a venit in ajutorul mecanizato­rilor cu cantităţi însemnate de sârmă de oţel, oţel pentru scule, oţel rotund pentru bidoane, burghiu,­ spirale şi cu alte unelte. Deasemeni, fabrica de zahăr „Bernáth Andrei", întreprinde­rea „Ludovic Minschi ", Atelierele cen­trale de reparaţii Auto şi alte intre­­prinderi au pus la dispoziţii staţiuni­lor de maşini şi tractoare diferite pie­se de schimb, oţeluri, tablă, vopsele şi alte materiale necesare asigurării bunei desfăşurări a lucrărilor­­de repa­rare a inventarului agricol. Cu toate realizările obţinute de sta­ţiunile de maşini şi tractoare din re­giune în pregătirea campaniei insă­­mânţărilor de primăvară se ivesc şi unele lipsuri, care, acolo unde se ma­nifestă împiedică buna desfăşurare a muncitor pregătitoare. Dacă In anul 1953, S.M.T.-ul din Odorhei s'a situat printre staţiunile fruntaşe din regiu­ne, acum în lucrările de reparare a tractoarelor, acest S.M.T. a rămas în urmă. Curtea staţiunii este plină cu pluguri, grape şi alte maşini agricole aranjate de avalma. Ca urmare a aces­tei stări, repararea tractoarelor s-a realizat în această staţiune abia în pro­porţie de 26 la sută. Conducerea sta­ţiunii neglijează şi sprijinirea gospo­dăriilor colective şi întovărăşirilor a­­gricole, încheierea contractelor de lu­cru cu gospodăriile colective şi înto­vărăşirile agricole, se desfăşoară de­ asemenea anevoios, nemai­vorbind de munca politică ce ar trebui s-o desfă­şoare în rândurile ţăranilor muncitori cu gospodării individuale pentru for­marea de noi întovărăşiri agricole şi pentru a contracta executarea anumi­tor munci mecanizate pe tarlalele lor, precum şi pe cele ale ţăranilor mun­ maşinilor agricole ci­ori­oare au rămas să muncească şi pe mai departe pe parcelele lor de pă­mânt. Mai gravă este situaţia la S.M.T.-ul din Tg.-Secuiesc. Aici, din cauza lip­sei de orientare, în permanenţă este un dule-vino fără de rost. Deşi meca­nizatorii depun eforturi in scopiul rea­lizării planului de reparaţii, rezultatele­­ sunt departe de a fi satisfăcătoare. Până la data de 30 Ianuarie, in aceas­tă staţiune abia s-a realizat 9 la sută din planul de reparaţii a tractoarelor , şi 27 la sută din planul de reparaţii a maşinilor agricole. Timpul nu aşteaptă. Deşi suntem în­că in plină iarnă, pregătirea campa­niei de primăvară nu poate să fie tă­răgănată. Este datoria conducerilor staţiunilor de maşini şi tractoare să depună toate eforturile pentru a asi­gura buna desfăşurare a campaniei de reparaţii Aplicarea metodei sovietice de­ reparaţii pe ansamblu de lucrări a stahanovistului Bugacev asigură ob­ţinerea de noi şi noi succese în repa­rarea maşinilor şi tractoarelor. Dease­meni, descoperirea şi utilizarea resur­­selor locale este o sarcină de seamă. Organizaţiile de bază din staţiunile de maşini şi tractoare au datoria să mobilizeze mecanizatorii în Întrecerea socialistă pentru terminarea grabnică şi în bune condiţiiiri a campaniei de reparaţii. Aceasta, ele o pot realiza numai prin folosirea tuturor mijloace­lor de propagandă vizuală şi auditivă, prin popularizarea şi stimularea frun­taşilor în întrecerea socialistă. Orga­nizaţiile de bază trebue să antreneze în această muncă şi organizaţiile sin­dicale şi de tineret din staţiuni, să în­drume şi să urmărească activitatea a­­cestora. Pentru fiecare mecanizator al agri­culturii lupte, pentru ca­­stațiunea în care lucrează să devină fruntaşă tre­bue să fie preocuparea principală. Un exemplu demn de urmat Acarul Emeric Dosa de la sta­ţia C.F.R. din comuna Acăţari, este şi responsabil de grupă sindicală. Ca acar el îşi exer­cită funcţiunea pe linia îngustă I­­r.­Mureş—Sovata. Nu de mult, în staţia C.F.R. din Acăţari, vagonul Nr. 3.195 a rămas de tren cu fusul osiei aprins. Acarul Emeric­ Dosa vă­zând această situaţie, s-a anga­jat ca să transbordeze vagonul încărcat cu 5.000 kg. Jemne de­loc, fără plată, angajament pe care l-a şi îndeplinit. Cu ocazia premierilor făcute, Enteric Dosa a fost recompensat pentru a­­ceastă pildă frumoasă. ŞTEFAN CZVIKKER,­­ corespondent. ROȘIE Noi memb­ri în gospodăria agricolă colectivă Cu a­jutorul miilor celor meca­nizate şi aplicând in permanen­ţă cele mai înaintate metode agrotehnice, membrii gospodă­riei agricole colective „23 Au­gust“ din comuna Ozun (raio­nul Sf.-G Gheorghe), au obţinut in anu­l trecut o recoltă fru­moasa. Astfel, s-a realizat o producţie de aproape 1.800 kg. la grâu, 2.900 kg. porumb si 14.530 kg. cartofi la hectar. Din recolta bogată au primit co­­lectiviştii în raport cu zilele muncă efectuate de fiecare. Ast­fel, colectivistul Ignaţiu Szíj­gyártó a dus acasă 13.100 kg. ce­reale, 15.000 kg. cartofi şi mul­te alte produse, cât şi 2.000 lei. Văzând rezultatele dobândite de coteciv­işti, în luna ianuarie a acestui an, trei ţărani munci­tori au intrat in rândurile mem­­brilor acestei gospodării, prin­tre care Ştefan Bajka şi Bálint Bajka. In zilele acestea încă doi țărani muncitori au înaintat ce­reri de primire în gospodărie. Anul 1953 a trecut marcând noi realizări pe drumul fericirii celor ce muncesc. Sub îndruma­rea partidului, oamenii muncii s'au avântat în acest an, cu e­­forturi şi mai mari pentru a ob­ţine noi şi noi succese. Hotărî­­rile Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din August 1953, ca şi ultimele hotărîri ale partidului şi guvernului, îndrumează calea oamenilor muncii spre un viitor tot mai fericit. Aprovizionarea tot mai bună a oamenilor mun­cii face parte din programul de masuri economice elaborat de partidul nostru. Una din latu­rile acestei măsuri este şi apro­vizionarea populaţiei cu lemne de foc, inclusiv a întreprinderi­lor forestiere cu materie prima necesară construcţiilor socia­lismului din ţara noastră. Sub conducerea şi îndrumarea per­manentă a organizaţiilor de partid, sfaturile populare şi în­treprinderile forestiere au obţi­nut în anul 1953 rezultate fru­moase. Datorită acestui lucru, întreprinderile noastre forest­ie­re şi-au putut îndeplini planul cu cinste, iar unele l-au şi depă­şit. Aşa de pildă, organizaţia de bază de la I.F.I.L. Hodoşa, în adunarea avută în luna August 1953, a luat hotărîrea, ca mem­brii de partid să ţină o legătură strânsa cu lFET-ul, pentru as­gurarea materiei prime. Comu­nistul Mezei István, a fost în­sărcinat să răspundă personal de legătura pe care organizaţia de bază o va avea permanent cu conducerea lFET-ului. Ca un rezultat al ajutorului concret pe care organizația de partid l-a dat întreprinderii, pe cel de al patrulea trimestru al anului 1953, planul de producţie la IFIL Hodoşa, a fost realizat în proporţie de 111 la suta. Pentru îmbunătăţirea trans­portului de material lemnos, Consiliul de Miniştri al R.P.R. a elaborat Hotărîrea Nr. 3524-1953. In general, prevederile Hotărîrii au fost aplicate, atât de către sfaturile populare, cât şi de întreprinderile forestie­re. In urma măsurilor luate pe baza Hotărîrii, raionul Giheor­­gheni de pildă, a realizat pla­nul la lemn de foc pe 1953 în proporţie de 143 la sută, Odor­hei, 92 la sută, şi Sf.­Gheorghe 94 la sută. Comunele Voşlobeni şi Ciumani şi-au realizat planul de transport, in proporţie de 109 la sută, respectiv 105 la sută, iar oraşul Gheorgheni in proporţie de 111 la sută. Aces­te câteva exemple denotă preo­cuparea pe care organizaţiile de bază şi sfaturile populare din aceste localităţi o au cu cărău­şii, precum şi munca de lămuri­re pentru mobilizarea acestora la transportul materialului lem­nos. Făcând însă o analiză gene­rală asupra felului cum a fost îndeplinit planul global pe anul 1953, rezulta că acesta n'a fost îndeplinit pe regiune, decât în proporţie de 83% la lemn de foc şi de 84 la sută la lemn de lucru. Unele raioane ca de e­­xemplu Topliţa n'a realizat de­cât 65 la sută la lemn de foc şi 62 la sută la lemn de lucru, deşi populaţia acestui raion, în marea ei majoritate, se ocupa cu munca forestieră de exploa­tare, sau de transport. Raionul Tg.-Secuiesc, deasemenea n'a îndeplinit planul, decât în pro­porţie de 66 la sută la lemn de foc şi de 79 la sută la lemn de lucru. Neîndeplinirea planului de transport pe 1953 a dus acolo, că numeroase instituţii n'au­ fost aprovizionate în măsură suficientă cu lemne de foc pen­tru iarna aceasta. La începutul anului 1954, al patrulea an al cincinalului, trebuia făcută o cotitură serioasă în îmbunătă­ţirea transportului, trebuiau lu­ate măsuri concrete, nu numai pentru realizarea sarcinilor cu­rente, dar şi pentru recuperarea restanţelor din anul­ 1953. Situaţia se prezintă însă şi­ în prezent destul de slabă. Pe lu­na ianuarie 1954, de exemplu, singur raionul Sângiorgiul de Pădure şi-a realizat planul la lemn de foc în proporţie de 103 la sută, iar la lemn de lucru în proporţie de 112 la sută. Raio­nul Miercurea-Ciuc şi-a depăşit planul la lemn de foc cu 220 la sută, realizând planul la lemn de lucru în proporţie de numai 83 la sută. Raionul topliţa a obţinut realizări, faţă de plan de 80 la sută la lemn de lucru şi 8 la sută la lemn de foc. Ra­ionul Reghin a realizat 32 la sută la lemn de lucru şi 28 la sută la lemn de foc, iar raionul Ig.­Secuiesc numai­­30 la sută la ambele. Mult mai rea este situaţia in raionul Gheorgheni, unde sfatul popular raional şi comisia raională de transport, pe baza rezultatelor obţinute în anul trecut, s'au molipsit de boala îngâmfării, a au­tolinişti­­rii, lăsând ca lucrurile să meargă dela sine. Aşa se expli­că că pe luna ianuarie 1954, pe întreg raionul, planul la lem­n de lucru n'a fost îndeplinit de­cât într'un procentaj de 8 la su­tă, iar la lemn de foc nu s-a ob­ţinut aproape niciun rezultat. Deşi în luna ianuarie au fost condiţii cu mult mai bune pen­tru transport, datorită zăpezii căzute, situaţia în restul de ra­ioane este similară celeia din G Gheorgheni, cu excepţia celor două de mai sus, care şi-au în­deplinit şi depăşit planul de transport. Asemenea rezultate nesatisfăcătoare îşi au originea în lipsa de interes manifestată de organele competente. Comi­siile raionale de transport, ne­mai vorbind de cele comunale, nu ţin şedinţele de analiză cu regularitate, nu cunosc situaţia de pe teren şi nu iau măsurile necesare imediat. Planificările de transport pe cărăuşi se sta­bilesc din birou, neprincipial, cum e cazul în comuna Ibă­neşti şi Gurghiu (raionul Re­ghin), Deda, Filea şi Topliţa (raionul Topliţa). Dovadă a lipsei de interes şi a lipsei pre­ocupării zilnice cu această pro­blemă importantă în aprovizio­narea oamenilor muncii şi insti­tuţiilor cu lemn de foc, este în­săşi faptul că planul global pe luna ianuarie a anului 1954 pe regiune, la lemn de lucru nu a fost îndeplinit decât în propor­ţie de 29 la sută, iar la lemn de foc în proporţie de 33 la sută. Dacă lucrurile vor merge şi, pe­­ mai departe aşa, nu există nici o garanţie că planul de trans­port va fi îndeplinit, că cerin­ţele oamenilor muncii vor fi sa­tisfăcute în lumina hotărîrilor partidului şi guvernului. Pentru îndreptarea situaţiei din pre­zent, e nevoie ca în primul­­rând, Comitetele raionale de partid şi organizaţiile de bază, să analizeze activitatea comite­telor executive ale sfaturilor populare, a comisiilor de trans­port raionale şi comunale şi să contribue în mod practic la îm­bunătăţirea transportului de material lemnos. Trebue urmă­rită îndeaproape aplicarea i-I.C.M. Nr. 3.524 ^­i luate mă­suri de sancţionare împotriva acelora, care dovedesc lipsă de interes în această problemă. Prin conferinţe la căminele cul­turale, articole la gazetele de perete şi de stradă şi prin alte mijloace, trebuesc popularizate rezultatele muncii, popularizaţi fruntaşii, criticaţi codaşii şi de­mascaţi chiaburii care încear- •­că să saboteze îndeplinirea pla­nului de transport. Numai prin luarea unor ast­fel de măsuri situaţia se va îm­bunătăţi şi regiunea noastră va putea face faţă cu cinste sarci­nilor din acest domeniu. 3 Februarie 19­54

Next