Steaua Roşie, februarie 1954 (Anul 3, nr. 146-153)
1954-02-03 / nr. 146
2 Din viaţa culturală a constructorilor Termocentralei Pentru îmbunătăţirea tranşatului de Semne Pe şantierul Energo-Construcţii de la Sângiorgiul de Pădure viaţa culturală se desfăşoară cu o intensitate crescândă. transformările culturale petrecute în viaţa poporului nostru se oglindesc in activitatea fiecărui om al muncii de pe șantier. Cei pentru care altădată nu exista decât munca istovitoare de robi pentru stăpâni, azi muncesc cu avânt aici, de unde vor porni in curând străbătând sute de kilometri valurile de lumină. Împletită cu munca nobila a constructorilor termocentralei, viaţa culturală îşi revarsă frumuseţea peste timpurile noi ce le trăiesc azi oamenii muncii din patria noastă. * Clădirea clubului muncitoresc ce se înalţă mândră peşantier, stă ca o mărturie grăitoare a dragostei oamenilor muncii pentru cultura nouă, socialistă, care înfloreşte în patria noastră. Datorită avântului ce a condus în muncă şi ajutorului preţios dat de către organizaţiile de bază, într-o lună de zile, clubul a fost terminat, fiind dat în folosinţă în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. Muncitorii sunt mândri de clubul lor şi pe drept cuvânt. Având o capacitate de peste 300 de locuri, el este înzestrat cu tot necesarul, de la scena încăpătoare, minunat decorată şi culisele spaţioase până la candelabrele ce dau un aspect plăcut sălii. Aici s-au adunat muncitorii adeseori să asiste cu bucurie la programele prezentate de echipele culturale din Oraşul Stalin, Sovata, Tg.-Mureş şi altele. De aici au putut lua nenumărate exemple, care le-au servit la înfiinţarea echipelor culturale. Echipele locale s-au bucurat de un mare succes în cadrul turneului ce l-au organizat prin satele vecine. Ele au prezentat dansuri populare româneşti, maghiare, sovietice, recitări, scenete comice, etc. Soliştii lor vocali şi instrumentişti s-au fâcut cunoscuţi prin măiestria lor. Cu artişti ca tînărul escavatorist fruntaş în producţie Ştefan Penciu, sau Agneta Dönghyeli pricepuţi şi plini de dragoste şi iniţiativă, nu e de mirare ca ei au repurtat numeroase succese. Sportul se bucură deasemenea aici de o mare popularitate. Tineretul se antrenează zilnic pentru campionatele ce se apropie: şah, tenis de masă, schi, etc. Biblioteca joacă un mare rol în viaţa de toate zilele a şantierului. Peste 1.500 de cărţi tehnico/ politico-ideologice sau de literatură, în diferite limbi, sunt studiate de muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii şantierului. In marirea cererii de cărţi, în creşterea considerabilă a numărului cititorilor de la un trimestru la altul, se reflectă puternica lor dorinţă de cultură. Un preţios ajutor în munca de îmbogăţire a cunoştinţelor muncitorilor îl construe staţia de radio-amplificare cu 14 difuzoare mici şi 6 mari. Muncitorii ascultă cu deose- bit interes emisiunile locale cu diferite teme. V. G ICAN STEAUA Trebue grăbita repararea tractoarelor si Oamenii muncii Uiii domeniul agriculturii se pregătesc intens pentru campania Insămânţârlor de primăvară. Repararea din timp a maşinilor agricole este o condiţie de seamă in asigurarea succesului în campania agricolă de primăvară, de care depinde în mare măsură sporirea producţiei agricole la hectar. Fiecare zi, fiecare ceas câştigat inexecutarea insămânțărilor înseamnă mai multe produse agricole, aduce un spor de produse. Succesul deplin se poate asigura însă numai printr'o temeinică pregătire termica. Conştienţi de importanţa pregătirilor şi de rolul lor în executarea la timp şi de epoca optimă a însămânlărlor, mecanicii si tractoriştii de la S.M.T. Miercurii -Cine In cinstea conferinţei raionale de partid şi-au luat angajamentul ca până la data de 0 Februarie să termine lucrările de reparare a tractoarelor şi a maşinilor agricole. Organizarea muncii după metoda sovietică Bugacev şi folosirea deplină a posibilităţilor proprii a fost şi este preocuparea de seamă a mecanizatorilor din Miercurea-Ciuc. întrecerea socialista între posturile de reparaţii a luat un deosebit avănt. Lucrănd astfel, până la 30 ianuarie, colectivul de muncă al S.M.T -ului din Miercurea-Ciuc a realizat 81 la sută din planul de reparaţii a tractoarelor. Tractoarele reparate sunt recepţionate deîndată Angajamentul luat de înecanizatorii din Miercurea-Ciuc se traduc in fapte, staţiunea lor devenind astfel fruntaşă pe regiune. Realizări însemnate sunt obţinute şi de mecanizatorii din Sf Gheorghe, Tg.-Mureş si Miercurea - Niraj. La S.M T.-ul din Sf. Gheorghe de pildă, până la data de 30 Ianuarie, planul de reparare a tractoarelor a fost realizat în proporţie de 52 la sută, iar al maşinilor agricole in proporţie de peste 70 la sută. Un preţios sprijin in munca mecanizatorilor i! acordă colectivele de muncă din diferite întreprinderi industriale din regiune. Astfel, întreprinderea „Encsel Mauriciu" din Tg- Mureş, a venit in ajutorul mecanizatorilor cu cantităţi însemnate de sârmă de oţel, oţel pentru scule, oţel rotund pentru bidoane, burghiu, spirale şi cu alte unelte. Deasemeni, fabrica de zahăr „Bernáth Andrei", întreprinderea „Ludovic Minschi ", Atelierele centrale de reparaţii Auto şi alte intreprinderi au pus la dispoziţii staţiunilor de maşini şi tractoare diferite piese de schimb, oţeluri, tablă, vopsele şi alte materiale necesare asigurării bunei desfăşurări a lucrărilorde reparare a inventarului agricol. Cu toate realizările obţinute de staţiunile de maşini şi tractoare din regiune în pregătirea campaniei insămânţărilor de primăvară se ivesc şi unele lipsuri, care, acolo unde se manifestă împiedică buna desfăşurare a muncitor pregătitoare. Dacă In anul 1953, S.M.T.-ul din Odorhei s'a situat printre staţiunile fruntaşe din regiune, acum în lucrările de reparare a tractoarelor, acest S.M.T. a rămas în urmă. Curtea staţiunii este plină cu pluguri, grape şi alte maşini agricole aranjate de avalma. Ca urmare a acestei stări, repararea tractoarelor s-a realizat în această staţiune abia în proporţie de 26 la sută. Conducerea staţiunii neglijează şi sprijinirea gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole, încheierea contractelor de lucru cu gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole, se desfăşoară de asemenea anevoios, nemaivorbind de munca politică ce ar trebui s-o desfăşoare în rândurile ţăranilor muncitori cu gospodării individuale pentru formarea de noi întovărăşiri agricole şi pentru a contracta executarea anumitor munci mecanizate pe tarlalele lor, precum şi pe cele ale ţăranilor mun maşinilor agricole ciorioare au rămas să muncească şi pe mai departe pe parcelele lor de pământ. Mai gravă este situaţia la S.M.T.-ul din Tg.-Secuiesc. Aici, din cauza lipsei de orientare, în permanenţă este un dule-vino fără de rost. Deşi mecanizatorii depun eforturi in scopiul realizării planului de reparaţii, rezultatele sunt departe de a fi satisfăcătoare. Până la data de 30 Ianuarie, in această staţiune abia s-a realizat 9 la sută din planul de reparaţii a tractoarelor , şi 27 la sută din planul de reparaţii a maşinilor agricole. Timpul nu aşteaptă. Deşi suntem încă in plină iarnă, pregătirea campaniei de primăvară nu poate să fie tărăgănată. Este datoria conducerilor staţiunilor de maşini şi tractoare să depună toate eforturile pentru a asigura buna desfăşurare a campaniei de reparaţii Aplicarea metodei sovietice de reparaţii pe ansamblu de lucrări a stahanovistului Bugacev asigură obţinerea de noi şi noi succese în repararea maşinilor şi tractoarelor. Deasemeni, descoperirea şi utilizarea resurselor locale este o sarcină de seamă. Organizaţiile de bază din staţiunile de maşini şi tractoare au datoria să mobilizeze mecanizatorii în Întrecerea socialistă pentru terminarea grabnică şi în bune condiţiiiri a campaniei de reparaţii. Aceasta, ele o pot realiza numai prin folosirea tuturor mijloacelor de propagandă vizuală şi auditivă, prin popularizarea şi stimularea fruntaşilor în întrecerea socialistă. Organizaţiile de bază trebue să antreneze în această muncă şi organizaţiile sindicale şi de tineret din staţiuni, să îndrume şi să urmărească activitatea acestora. Pentru fiecare mecanizator al agriculturii lupte, pentru castațiunea în care lucrează să devină fruntaşă trebue să fie preocuparea principală. Un exemplu demn de urmat Acarul Emeric Dosa de la staţia C.F.R. din comuna Acăţari, este şi responsabil de grupă sindicală. Ca acar el îşi exercită funcţiunea pe linia îngustă Ir.Mureş—Sovata. Nu de mult, în staţia C.F.R. din Acăţari, vagonul Nr. 3.195 a rămas de tren cu fusul osiei aprins. Acarul Emeric Dosa văzând această situaţie, s-a angajat ca să transbordeze vagonul încărcat cu 5.000 kg. Jemne deloc, fără plată, angajament pe care l-a şi îndeplinit. Cu ocazia premierilor făcute, Enteric Dosa a fost recompensat pentru această pildă frumoasă. ŞTEFAN CZVIKKER, corespondent. ROȘIE Noi membri în gospodăria agricolă colectivă Cu ajutorul miilor celor mecanizate şi aplicând in permanenţă cele mai înaintate metode agrotehnice, membrii gospodăriei agricole colective „23 August“ din comuna Ozun (raionul Sf.-G Gheorghe), au obţinut in anul trecut o recoltă frumoasa. Astfel, s-a realizat o producţie de aproape 1.800 kg. la grâu, 2.900 kg. porumb si 14.530 kg. cartofi la hectar. Din recolta bogată au primit colectiviştii în raport cu zilele muncă efectuate de fiecare. Astfel, colectivistul Ignaţiu Szíjgyártó a dus acasă 13.100 kg. cereale, 15.000 kg. cartofi şi multe alte produse, cât şi 2.000 lei. Văzând rezultatele dobândite de cotecivişti, în luna ianuarie a acestui an, trei ţărani muncitori au intrat in rândurile membrilor acestei gospodării, printre care Ştefan Bajka şi Bálint Bajka. In zilele acestea încă doi țărani muncitori au înaintat cereri de primire în gospodărie. Anul 1953 a trecut marcând noi realizări pe drumul fericirii celor ce muncesc. Sub îndrumarea partidului, oamenii muncii s'au avântat în acest an, cu eforturi şi mai mari pentru a obţine noi şi noi succese. Hotărîrile Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din August 1953, ca şi ultimele hotărîri ale partidului şi guvernului, îndrumează calea oamenilor muncii spre un viitor tot mai fericit. Aprovizionarea tot mai bună a oamenilor muncii face parte din programul de masuri economice elaborat de partidul nostru. Una din laturile acestei măsuri este şi aprovizionarea populaţiei cu lemne de foc, inclusiv a întreprinderilor forestiere cu materie prima necesară construcţiilor socialismului din ţara noastră. Sub conducerea şi îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, sfaturile populare şi întreprinderile forestiere au obţinut în anul 1953 rezultate frumoase. Datorită acestui lucru, întreprinderile noastre forestiere şi-au putut îndeplini planul cu cinste, iar unele l-au şi depăşit. Aşa de pildă, organizaţia de bază de la I.F.I.L. Hodoşa, în adunarea avută în luna August 1953, a luat hotărîrea, ca membrii de partid să ţină o legătură strânsa cu lFET-ul, pentru asgurarea materiei prime. Comunistul Mezei István, a fost însărcinat să răspundă personal de legătura pe care organizaţia de bază o va avea permanent cu conducerea lFET-ului. Ca un rezultat al ajutorului concret pe care organizația de partid l-a dat întreprinderii, pe cel de al patrulea trimestru al anului 1953, planul de producţie la IFIL Hodoşa, a fost realizat în proporţie de 111 la suta. Pentru îmbunătăţirea transportului de material lemnos, Consiliul de Miniştri al R.P.R. a elaborat Hotărîrea Nr. 3524-1953. In general, prevederile Hotărîrii au fost aplicate, atât de către sfaturile populare, cât şi de întreprinderile forestiere. In urma măsurilor luate pe baza Hotărîrii, raionul Giheorgheni de pildă, a realizat planul la lemn de foc pe 1953 în proporţie de 143 la sută, Odorhei, 92 la sută, şi Sf.Gheorghe 94 la sută. Comunele Voşlobeni şi Ciumani şi-au realizat planul de transport, in proporţie de 109 la sută, respectiv 105 la sută, iar oraşul Gheorgheni in proporţie de 111 la sută. Aceste câteva exemple denotă preocuparea pe care organizaţiile de bază şi sfaturile populare din aceste localităţi o au cu cărăuşii, precum şi munca de lămurire pentru mobilizarea acestora la transportul materialului lemnos. Făcând însă o analiză generală asupra felului cum a fost îndeplinit planul global pe anul 1953, rezulta că acesta n'a fost îndeplinit pe regiune, decât în proporţie de 83% la lemn de foc şi de 84 la sută la lemn de lucru. Unele raioane ca de exemplu Topliţa n'a realizat decât 65 la sută la lemn de foc şi 62 la sută la lemn de lucru, deşi populaţia acestui raion, în marea ei majoritate, se ocupa cu munca forestieră de exploatare, sau de transport. Raionul Tg.-Secuiesc, deasemenea n'a îndeplinit planul, decât în proporţie de 66 la sută la lemn de foc şi de 79 la sută la lemn de lucru. Neîndeplinirea planului de transport pe 1953 a dus acolo, că numeroase instituţii n'au fost aprovizionate în măsură suficientă cu lemne de foc pentru iarna aceasta. La începutul anului 1954, al patrulea an al cincinalului, trebuia făcută o cotitură serioasă în îmbunătăţirea transportului, trebuiau luate măsuri concrete, nu numai pentru realizarea sarcinilor curente, dar şi pentru recuperarea restanţelor din anul 1953. Situaţia se prezintă însă şi în prezent destul de slabă. Pe luna ianuarie 1954, de exemplu, singur raionul Sângiorgiul de Pădure şi-a realizat planul la lemn de foc în proporţie de 103 la sută, iar la lemn de lucru în proporţie de 112 la sută. Raionul Miercurea-Ciuc şi-a depăşit planul la lemn de foc cu 220 la sută, realizând planul la lemn de lucru în proporţie de numai 83 la sută. Raionul topliţa a obţinut realizări, faţă de plan de 80 la sută la lemn de lucru şi 8 la sută la lemn de foc. Raionul Reghin a realizat 32 la sută la lemn de lucru şi 28 la sută la lemn de foc, iar raionul Ig.Secuiesc numai30 la sută la ambele. Mult mai rea este situaţia in raionul Gheorgheni, unde sfatul popular raional şi comisia raională de transport, pe baza rezultatelor obţinute în anul trecut, s'au molipsit de boala îngâmfării, a autoliniştirii, lăsând ca lucrurile să meargă dela sine. Aşa se explică că pe luna ianuarie 1954, pe întreg raionul, planul la lemn de lucru n'a fost îndeplinit decât într'un procentaj de 8 la sută, iar la lemn de foc nu s-a obţinut aproape niciun rezultat. Deşi în luna ianuarie au fost condiţii cu mult mai bune pentru transport, datorită zăpezii căzute, situaţia în restul de raioane este similară celeia din G Gheorgheni, cu excepţia celor două de mai sus, care şi-au îndeplinit şi depăşit planul de transport. Asemenea rezultate nesatisfăcătoare îşi au originea în lipsa de interes manifestată de organele competente. Comisiile raionale de transport, nemai vorbind de cele comunale, nu ţin şedinţele de analiză cu regularitate, nu cunosc situaţia de pe teren şi nu iau măsurile necesare imediat. Planificările de transport pe cărăuşi se stabilesc din birou, neprincipial, cum e cazul în comuna Ibăneşti şi Gurghiu (raionul Reghin), Deda, Filea şi Topliţa (raionul Topliţa). Dovadă a lipsei de interes şi a lipsei preocupării zilnice cu această problemă importantă în aprovizionarea oamenilor muncii şi instituţiilor cu lemn de foc, este însăşi faptul că planul global pe luna ianuarie a anului 1954 pe regiune, la lemn de lucru nu a fost îndeplinit decât în proporţie de 29 la sută, iar la lemn de foc în proporţie de 33 la sută. Dacă lucrurile vor merge şi, pe mai departe aşa, nu există nici o garanţie că planul de transport va fi îndeplinit, că cerinţele oamenilor muncii vor fi satisfăcute în lumina hotărîrilor partidului şi guvernului. Pentru îndreptarea situaţiei din prezent, e nevoie ca în primulrând, Comitetele raionale de partid şi organizaţiile de bază, să analizeze activitatea comitetelor executive ale sfaturilor populare, a comisiilor de transport raionale şi comunale şi să contribue în mod practic la îmbunătăţirea transportului de material lemnos. Trebue urmărită îndeaproape aplicarea i-I.C.M. Nr. 3.524 ^i luate măsuri de sancţionare împotriva acelora, care dovedesc lipsă de interes în această problemă. Prin conferinţe la căminele culturale, articole la gazetele de perete şi de stradă şi prin alte mijloace, trebuesc popularizate rezultatele muncii, popularizaţi fruntaşii, criticaţi codaşii şi demascaţi chiaburii care încear- •că să saboteze îndeplinirea planului de transport. Numai prin luarea unor astfel de măsuri situaţia se va îmbunătăţi şi regiunea noastră va putea face faţă cu cinste sarcinilor din acest domeniu. 3 Februarie 1954