Steaua Roşie, aprilie 1954 (Anul 3, nr. 163-170)

1954-04-03 / nr. 163

. Era în primele zile ale primă­verii. Zăpada acoperea încă lo­curile umbroase, cînd ţăranii muncitori din comuna Fărăgău au ieşit la munca cîmpului. Oa­meni harnici şi pricepuţi, Vasile Chiciudean, Ioan Pop, Grigore Ungur şi alţi mulţi ţărani mun­citori s-au străduit să recupere­ze timpul pierdut toamna, adică să execute lucrările rămase ne­făcute din cauza secetei şi a vremii nefavorabile. In întreaga comună de altfel, muncile agricole de primăvară sunt destul de avansate. Aşa spre exemplu la ovăz s-au însă­­mînţat 108 hectare din cele 131 planificate. Sunt de asemenea ţărani muncitori care au termi­nat deja însămînţările din pri­ma urgenţă. Timpul este prielnic lucrări­lor agricole, care în comuna Fă­răgău ar putea să se desfăşoare cu mai multă intensitate, într-un ritm mai sporit. Totuşi în această comună nu sînt mobilizate toate forţele pentru ca însămînţările de primăvară să fie terminate la timpul potrivit. In comună există, după evidenţa comitetu­lui executiv, 240 de atelaje. Din aceste atelaje abia 25— 30 la sută ies zilnic la mun­ca cîmpului cu toate că lucru este încă destul de­­făcut. Semă­năturile de toamnă nu sînt gră­­pate decît abia într-o proporţie foarte mică, terenul pentru însă­­mînţarea culturilor prăşitoare, în mare parte nu este încă arat, şi ceea ce este şi mai dăunător,în­­sămînţarea floarei soarelui şi a orzului este mult rămasă îrn urmă. La floarea soarelui de pildă, pînă în ziua de 31 martie abia s-a executat 50 la sută din plan, iar la orz şi mai puţin. Regulile agrominime sînt pu­ţin cunoscute în această comu­nă, cu toate că la Poarta, comu­nă vecină, este punctul agricol. Tovarăşul Dezideriu Fülöp, tehnicianul agronom al punctu­lui agricol Poarta, de altfel tre­ce des prin comuna Fărăgău. Insă aceste „treceri“ au prea puţine rezultate. Rămînerea în urmă la grăpatul semănăturilor de toamnă este motivată de to­varăşul Dezideriu Fülöp, ca o urmare a faptului că iarna nu s-au ţinut conferinţe cu ţăranii muncitori despre importanţa grăparului, ca mijloc de menţi­nere a umezelii în pămînt. Dar oare în adunările populare, ce se ţin de altfel aproape în fiecare duminică, nu s-ar fi putut vorbi despre această măsură agroteh­nică atît de importantă? Desi­gur că da! Trebuia însă mai multă iniţiativă şi interes din partea tehnicianului agronom al punctului agricol şi din par­tea comitetului executiv al sfa­tului popular comunal. Cu toate că Hotărîrea Consi­liului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Central al P.M.R. cu privire la pregătirea şi exe­cutarea muncilor agricole din primăvara acestui a şi prevede o serie de măsuri pentru sporirea producţiei principalelor culturi de primăvară, măsuri care de altfel sînt cunoscute de tehni­cianul agronom al punctului a­­gricol, ele nu sînt popularizate şi explicate ţăranilor muncitori din comună. Mulţi ţărani mun­citori au auzit despre însămîn­­ţarea în cuiburi în patrat a plan­telor prăşitoare, dar n-au reuşit să înţeleagă practic felul în ca­re se execută această lucrare, nu cunosc avantajele ei. însăşi Vasile Milăşan, agentul agricol nu este în clar cu cultivarea plantelor prăşitoare în cuiburi dispuse în patrat, ba chiar con­fundă plantatul cartofului în cuiburi dispuse în patrat cu cui­burile obişnuite de plantare la întîmplare în rînduri obişnuite. Mai mult, unii membri ai comi­tetului executiv al sfatului popu­lar comunal, şi chiar preşedin­tele, nici n-au cunoştinţă de fap­tul că agrominimul prevede gră­patul culturilor de toamnă, ne mai vorbind de însămînţatul în cuiburi dispuse în patrat. Anul trecut, în comuna Fără­gău, unii ţărani muncitori ca Ioan Pop, Grigore Ungur şi al­­­ţii, au obţinut recolte mai mari decît mulţi alţi ţărani muncitori cu gospodării individuale. Aşa de pildă, Grigore Ungur, de pe o suprafaţă de 0,20 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr, a obţinut o recoltă de 5.000 kg., ceea ce în­seamnă cca. 25.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar, recoltă deşi nu prea mare, totuşi superioară celor 18.000—20.000 kg. la hec­tar obţinute de alţi ţărani mun­citori. In mod formal, comitetul executiv al sfatului popular se ocupă de „răspîndirea“ regulilor avansate în munca pămîntului. In comună sînt multe lozinci în care se scrie: „Să aplicăm me­tode avansate în scopul obţine­rii unor recolte bogate“, „Apli­­cînd agrominimul putem obţine o recoltă sporită“ şi altele. Co­mitetul executiv al sfatului popu­lar comunal şi tehnicianul punc­tului agricol n-au organizat însă nici măcar o consfătuire în care ţăranii fruntaşi să-şi expună metodele de muncă, pentru ca ele să fie generalizate în întrea­ga comună. Nu s-au ocupat de asemeni de prelucrarea şi dez­baterea regulilor prevăzute în agrominim. In comuna Fărăgău sînt şi chiaburi. Teodor Oltean şi alţi chiaburi nu şi-au terminat mun­cile agricole din urgenţa I-a. Dar acest fapt deşi este cunos­cut, comitetul executiv, nu a luat măsuri pentru ca chiaburii să-şi termine la timp muncile în­gricole. Sarcina principală care stă în prezent în faţa organizaţiilor de partid şi de stat, a tuturor oame­nilor muncii din patria noastră, este continua sporire a produc­ţiei agricole. In comuna Fără­gău sînt posibilităţi de a spori recolta, de a se obţine tot mai mult porumb, cartofi şi alte pro­duse. Cu sprijinul tehnic al a­­gronomului de la punctul agri­col, comitetul executiv al sfatu­lui popular al comunei Fărăgău trebuie să întreprindă cît de cu­­rînd o largă acţiune de popu­larizare practică a metodelor a­­vansate în cultivarea plantelor prăşitoare. In acest scop este necesar să se organizeze o de­monstraţie practică asupra me­todei de însămînţare în cuiburi dispuse în patrat, să se explice ţăranilor muncitori modul de executare a acestei munci. Fiecare zi trecută înseamnă pierderi din recolta acestui an. Iată de ce, comitetul executiv al sfatului popular comunal va tre­bui să întreprindă o acţiune de mobilizare a tuturor forţelor pentru ca toate atelajele să ia­să la munca cîmpului, întrecerea patriotică, care are numai un început formal, trebuie să cu­prindă tot mai mulţi ţărani mun­citori. Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular al raionului Reghin, va trebui în viitor să ajute mai mult comitetele executive în în­deplinirea sarcinilor mari care le stau în faţă. Ţăranii muncitori din comuna Fărăgău pot şi trebuie să obţină recolte şi mai sporite STEAUA ROȘIE „Nu pot, n-am de unde...11 Aceste cuvinte rostite de chia­burii somaţi să-şi îndeplineas­că obligaţiile faţă de stat, cu in­tenţia să se sustragă predării cotelor ori executării muncilor cu care sînt planificaţi, sînt bi­ne cunoscute. In dosul acestor cuvinte, totdeauna se ascunde viclenia şi mîrşăvenia chiaburu­lui, ura lui faţă de cei ce mun­cesc şi care-şi făuresc o viaţă mai bună, lipsită de exploatare. Chiaburul Gheorghe Matei, din satul Gledin, raionul Topli­­ţa, de exemplu, a fost somat să-şi predea restanţele de cerea­le cuvenite în cadrul cotelor din anul trecut. El datora statului 830 kg. porumb şi alte produse. „N-am de unde“ i-a spus chia­burul colectorului. „Nu pot“. Dar atunci cînd i s-a făcut per­cheziţie la domiciliu s-a găsit ascuns numai porumb peste 3.000 kg. In comuna Lunca, raionul Re­ghin, chiaburii Simion Nistor şi Pompei Pop au restanţe mari în achitarea impozitelor, în în­deplinirea obligaţiilor de preda­re a cotelor obligatorii. Şi ei re­petă povestea, că n-au de unde, nu pot să predea, fiindcă, chipu­rile, pe pămîntul lor nu s-a fă­cut aproape nimic. Pentru impo­zit, pentru cotă n-au porumb, n-au bani, n-au nimic. Dar să ducă la vînzare, la speculă, au avut­­amîndoi chiaburii cîţiva saci de porumb, şi alte produse. Cu toate că în raionul Tg.-Se­­cuiesc, muncile agricole au în­ceput abia cu cîteva zile în ur­mă, ţăranii muncitori au şi ob­ţinut rezultate însemnate. In co­muna Poian, de pildă, ţăranii muncitori fac arăturile de pri­măvară şi au început însămîn­ţările. Chiaburul Andrei Csavar însă nu. N-a ieşit la cîmp fiind­că „n-are cu ce“. Adică ar avea cu ce, dar, mîrşavul, n-a avut „timp“ astă iarnă să-şi repare uneltele, să-şi selecţioneze se­minţele. Cum să aibă timp chia­burul, cînd el „a trebuit“ să se ocupe de tăierea clandestină a porcilor, a oilor şi de vînzarea la preţuri de speculă a cărnii, lînii, etc. Cu toate uneltirile lor, aceşti duşmani înrăiţi n-au reuşit să înşele vigilenţa celor ce mun­cesc. Ţăranii muncitori i-au de­­mascat iar organele locale ale puterii die stat le-au întocmit acte de dare în judecată, pentru a-și primi pedeapsa bine meri­tată. Tractorişti fruntaşi în executarea muncilor agricole Brigada de tractoare Nr. 3, condusă de Petre Kiss, din ca­drul S.M.T.-ului din Tg.-Mureş a ieşit la cîmp în ziua de 8 mar­tie. Pînă în prezent, brigada a executat simultan lucrări în gospodăriile colective din Nico­­leşti-Ciba, Foi şi Ilieni, reuşind să îndeplinească şi să-şi depă­şească sarcinile planului­­ de producţie cu 22 la sută, reali­zînd în acelaşi timp o economie de 600 kg. carburanţi şi lubre­­fianţi. In obţinerea acestui rezultat s-au evidenţiat tractoriştii Al­bert Magyari, care şi-a depăşit sarcinile planului de producţie în campania de primăvară cu 48 la sută, Alexandru György, cu 18 la sută, iar Ştefan Gyár­fás şi-a depăşit sarcinile de plan cu 4 la sută. GAVRIL ROMAN coresp. 3 aprilie 1954 Din experienţa fruntaşilor recoltei Cum a obţinut Traian Raţiu, ţaran muncitor cu gospodărie individuală aproape 40.000 kg. sfeclă de zahir la hectar Zilele acestea, un redactor al ziarului „Steaua Roşie“ a stat de vorbă cu ţăranul muncitor Traian Raţiu din comuna Sîn­­giorgiul de Mureş, care a luat parte la lucrările Consfătuirii pe ţară a fruntaşilor în cultura porumbului, cartofului şi a sfe­clei de zahăr. Redactorul a pus cîteva întrebări tovarăşului Tra­ian Raţiu asupra metodelor de muncă pe care le aplică în cul­tivarea sfeclei de zahăr şi altor culturi prăşitoare. întrebare: Care sînt lucrările pregătitoare şi de ce condiţii trebuie să se ţină cont la culti­varea sfeclei de zahăr? Răspuns: Am să vorbesc des­pre felul cum am lucrat eu. O mare atenţie, şi o însemnătate mare în folosirea rodniciei pă­mîntului, trebuie acordată rota­ţiei culturilor, adică schimbării culturilor de pe acelaşi teren. De obicei eu cultiv sfecla de za­hăr după griul de toamnă. In munca mea de ani de zile am observat că grîul de toamnă es­te cea mai potrivită pentru a fi cultivată ca plantă premergă­toare sfeclei de zahăr. Muncile agricole de toamnă au o mare însemnătate. Pămîn­tul bine pregătit, arat şi îngră­şat dă totdeauna recolte mai mari. Ce fac eu? A doua zi du­pă seceriş, răstorn miriştea şi­­ grăpez pămîntul. Apoi car la cîmp gunoiul. Pe fiecare iugăr am cărat aproape cîte 4 vagoa­ne de gunoi de grajd, pe care-l împrăștii în ziua cînd ai. Prin luna septembrie—începutul lui octombrie fac arătura adîncă, care datorită desmiriștitului am putut-o face la o adîncime de 27—28 cm. Primăvara, îndată după topi­rea zăpezii, am grăpat arătura adîncă pentru ca să păstrez apa în pămînt. înainte de a însă­­mînţa sfecla de zahăr, am lu­crat pămîntul cu prăşitoarea pentru ca să distrug buruienile care au ieşit între timp. întrebare: Cum aţi făcut însă­­mînţatul sfeclei de zahăr? Răspuns: Insămînţarea sfe­clei de zahăr am făcut-o cu ma­şina, atunci cînd era timpul cel mai potrivit, adică îndată după ce am însămînţat păioasele tim­purii. Adîncimea de însămînţat a fost de 4—5 cm., iar distanţa dintre rînduri de 40 cm. Odată cu sămînţa, am îngropat în pă­mînt şi îngrăşămintele chimice pe care le-am primit de la fabri­ca de zahăr, cu care am con­tractat cultivarea sfeclei. înda­tă după însămînţare, cu un tă­vălug uşor, am tăvălugit toată suprafaţa însămînţată. întrebare: Care sînt lucrările de întreţinere a sfeclei de zahăr? Răspuns: In pămîntul bine pregătit, sfecla de zahăr apare, răsare cum se spune pe la noi, la o săptămînâ şi jumătate, două săptămîni d­upă însămînţa­re. îndată după ce s-au putut vedea rîndurile, am făcut prima praşilă, pentru ca să scot sfecla de zahăr din buruieni. La vre­ o 5—6 zile după prima praşilă, cînd planta avea deja 2 frunzuli­ţe, am făcut buchetatul şi praşila doua. In aceeaşi zi, am executat şi răritul, lăsînd tot cîte o sin­gură plantă bine dezvoltată la un interval de 12—15 cm. La cîteva zile după această lucrare am prăşit din nou sfecla de za­hăr urmărind distrugerea buru­ienilor. Prăşitul l-am repetat de cîte ori a fost nevoie. Unde bu­ruienile au fost mai mari am privit cu mîna. In acest fel, sfe­cla de zahăr a avut posibilitatea să se dezvolte în bună voie. întrebare: Ce recoltă de sfeclă de zahăr a­ţi obţinut în urma a­­cestor munci? Răspuns: Eu am cultivat sfe­cla de zahăr pe o suprafaţă de 58 ari. De pe această suprafaţă am recoltat şi am predat fabri­cii de zahăr 200 de măji de sfe­clă de zahăr (20.000 kg. ceea­­ce face aproape 40.000 kg. de sfeclă de zahăr la hectar). COLECŢIA ,„ OGOARE NOI" ajutor preţios în educarea tineretului de la sate -wwwwwwww SA/­AAAA/WWWy Colecţia literară „Ogoare noi“, tipărită de Editura Tineretului a . C.C. a U.T.M., pentru a contribui la educarea şi mobilizarea tineretu- l lui muncitor de la sate în măreaţa operă de transformare socialistă a­­ agriculturii, a cuprins o bogată şi variată tematică. _ 1 Astfel în cadrul colecţiei au apărut un număr însemnat de lucrări­­ originale care redau aspecte din viaţa satului nostru, precum şi tra-­­­duceri din literatura sovietică, popularizînd minunatele realizări din­­ munca colhoznicilor din Uniunea Sovietică. , Făcînd o trecere în revistă asupra lucrărilor originale, amintim po-­­ vestirile „Preşedintele“ de I. Istrate şi „Un flăcău pe plac“ de Dumitru­­ Mircea, care oglindesc în culori vii figura tînărului ţăran muncitor ( înaintat, luptător activ în opera de construire a socialismului în patria­­­­ noastră, încrederea cu care păşeşte tineretul muncitor de la sate pe calea , , colectivizării este puternic reliefată în schiţele „O minte de trei sferturi“ d­­­­e Sütő András şi „împreună“ de Petru Vintilă. La fel de interesante J I sînt şi povestirile „Prietenul Sava“ de Petru Dumitriu, „Casa păduraru­ , I lui“ de Mihu Iulian, „întrecerea“ de Petru Vintilă şi altele ce redau ş­i prietenia care se leagă între tinerii romîni şi cei ai minorităţilor naţio- J I nale, dragostea de patrie şi spiritul de abnegaţie al ostaşilor noştri, sen- , I timentele noi ce călăuzesc tinerii spre ţelul înalt al muncii socialiste.­­ Utilizînd frumoase mijloace artistice, Remus Luca şi Sütő András J­­ au prezentat în lucrările „Prostul“ şi „Bogár Suzana cîntă“ aspecte ( I grăitoare ale revoluţiei culturale din satele patriei noastre.­­ Antrenarea tinerelor fete în ramuri de activitate care le erau în­ J I chise în trecut apare ca o trăsătură a vieţii noi în schiţa „A şaptea“ de : I Sütő András. _ 1 Bucuria şi uriaşa însemnătate pe care o constitue pentru poporul­­­­ nostru ajutorul de nepreţuit pe care n­il dau oamenii sovietici, sunt zug­­i­u­răvite în povestea „Lucrul cel mai de seamă“ de C. Varta.­­ Dintre lucrările traduse din limba rusă amintim: „Pavlic Morozov“ ş­i de V. Gubarev, „Carnet comsomolist“ de acelaşi autor şi „Povestiri“ de­­ I A. Ferenciuc. Pe viitor în cadrul colecţiei vor apare o serie de lucrări valoroase,­­ ca: „Vijelie în sus pe Jii“ de C. Ignătescu, „Schiţe“ de Sütő András,­­ • „Povestea moţească“ a tînărului scriitor Vasile Căşulea şi altele. Pe, lin- 1 1 gă acestea se vor tipări şi traduceri care prezintă aspecte din viaţa fe­­­ricită a colhoznicilor sovietici, din viaţa ţăranilor muncitori din ţările de • democraţie populară precum şi imagini din viaţa grea a ţărănimii din • ţările capitaliste.­­ Publicarea colecţiei „Ogoare noi“ va îmbogăţi cunoştinţele tinere-­­­tului sătesc din țara noastră, famil­iarizîndu-l cu cele mai importante­­ probleme ale construirii socialismului la sate.

Next