Steaua Roşie, iulie 1954 (Anul 3, nr. 189-197)

1954-07-03 / nr. 189

FgOLETARI DIN TOATE JAgILE UNIŢI-VAI Anul III. Nr. 189______( Sîmbătă, 3 iulie 1954 I 4 pagini* 20 bani IN NUMĂRUL OE AZIr — Conuipiie dc înscriere Ia Grupul şcolar tehnic agricol din Tg.-Mureş (pag. 2 a). — Să grăbim reparatul maşinilor agricole (pag. 2-a). — Viaţa de partid. Instruirea agitatorilor, sarcină de seamă a organizaţii­lor de bază (pag. 3-a). — Brigăzile U.T.M. şi posturile utemiste de control trebuie să-şi îmbunătă­ţească munca (pag. 3-a). — Ţările de democraţie populară pe drumul construirii socialismului (pag. 4-a). — Declaraţia comună a primilor min iştri ai Indiei şi ai R. P. Chineze (pag. 4-a). Conferinţa Regională UTM — mijloc de îmbunătăţire a activităţii organizaţiilor U. T M. Creşte avîntul întrecerii socialiste Angajamentele devin fapte Aplicînd metoda de lucru în sistem de bandă rulantă, colecti­vul cooperativei „Textila Mureş“ din Tg.-Mureş, a reuşit să de­păşească planul pe sortimente pe primul semestru al anului 1954, cu peste 10 la sută, reali­­zînd totodată şi însemnate eco­nomii, prin folosirea raţională a materiei prime şi a mate­rialelor. Numai în cele 5 luni din primul semestru al anului, croitorii Carol Fekete, Ana Cseh şi Balázs Czimbalmos au econo­misit stofă şi alte materiale în valoare de peste 110.400 lei. Colectivul acestei cooperative obţine pe zi ce trece tot mai fru-Dau produse peste plan Muncitorii, tehnicienii şi func­ţionarii de la fabrica de piei şi mănuşi „Alexandru Petőfi“ din Tg.-Mureş, îşi sporesc eforturile pentru a întîmpina, cu noi suc­cese în muncă, ziua de 23 Au­gust. Prin bună organizare a mun­cii ei au depăşit planul de pro­ducţie pe primul semestru al a­­nului 1954 cu 12 la sută; iar prin folosirea raţională a mate­riilor prime şi a materialelor, ei au economisit peste 70.000 lei. Prin sporirea neîncetată a avîntului întrecerii socialiste şi prin folosirea la maximum a ca­ld întîmpinarea conferinţei regionale a sindicatelor Din realizările întreprinderilor noastre moaşe realizări în lupta pentru îndeplinirea angajamentelor lua­te în cinstea zilei de 23 August. Brigada păcii din secţia con­fecţii pentru dame condusă de Elena Kiss s-a angajat ca în cinstea zilei de 23 August să-şi depăşească norma zilnică cu 84 la sută. încă de atunci angaja­mentul acestei brigăzi este zil­nic depăşit cu 26 la sută. Şi brigada complexă U.T.M. de la secţia confecţiuni bărbăteşti îşi depăşeşte norma zilnică cu 145 la sută în loc de 120 la sută cît şi-a luat angajamentul. pacităţii maşinilor, productivita­tea muncii, în această fabrică, a crescut în cursul primului se­mestru cu 14,10 la sută, faţă de plan. Brigada păcii condusă de Ru­dolf Bercovici, din secţia de pre­lucrarea deşeurilor, în ultimele două săptămîni a reuşit să dea produse de larg consum cu 139 la sută mai multe decît preve­dea planul. Rezultate asemănă­toare obţin şi muncitorii Gheor­ghe Cîndea, Vasile Pop, La­­dislau Szölösi şi mulţi alţii care îşi depăşesc cu mult angaja­mentele luate, realizînd zilnic cîte două-trei norme. Astăzi începe la Tg.-Mureş, Conferinţa Regională UTM. Ti­nerii adunaţi aici din toate col­ţurile regiunii, vor analiza îm­preună munca desfăşurată de către organizaţiile UTM în lup­ta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953 şi a celei de a zecea plenare a C.C. al U.T.M.. Educat şi crescut de partid, ti­neretul nostru muncitor partici­pă activ în munca paşnică de construire a vieţii noi, obţinînd zi de zi noi şi noi succese, atît în domeniul economic cît şi pe tărîm politic şi cultural, în sco­pul ridicării nivelului de viaţă al oamenilor muncii din ţara noastră. In urma alegerilor organelor conducătoare în organizaţiile de bază U.T.M. şi a conferinţelor raionale U.T.M., munca organi­zaţiilor de bază utemiste s-a îm­bunătăţit în mod simţitor. Via­ţa de organizaţie s-a întărit. Activitatea cercurilor de studiu, în cadrul cărora tineretul îşi dez­voltă cunoştinţele politice şi cul­turale, a luat un nou avînt. In industrie şi agricultură sporeşte numărul brigăzilor de tineret care iau parte activă la lupta pentru îndeplinirea planului de producţie şi pentru obţinerea u­­nor recolte bogate. In regiunea noastră peste’5.500 de tineri iau parte la întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre de către glo­rioasa Armată Sovietică, iar 2.156 tineri aplică pe scară lar­gă înaintatele metode sovieti­ce de muncă. Tineretul din şcoli de asemenea a dobîndit minu­nate succese în însuşirea mate­riilor predate. Toate acestea do­vedesc voinţa de neclintit a ti­nerilor noştri muncitori romîni, maghiari şi ai altor minorităţi naţionale, de a contribui la în­făptuirea sarcinilor trasate de partid şi guvern. Izvorul forţei şi victoriilor ti­neretului nostru muncitor constă în conducerea sa fermă de către partidul nostru. Partidul arată tineretului drumul, îl fereşte de greşeli, îl educă şi îl căleşte în •şcoala luptei constructive, crea­toare, pentru construirea socia­lismului la noi în ţară. Conferinţa regională U.T.M. trebuie să scoată în evidenţă metodele bune de muncă ale or­ganizaţiilor şi ale organelor U.T.M. în scopul generalizării şi .extinderii experienţei înaintate. Paralel cu aceasta trebuiesc dez­văluite lipsurile care frînează activitatea şi iniţiativa creatoare a masei de tineret. Delegaţii la conferinţă au da­toria de a‘ critica cu tărie meto­dele birocratice şi modul de muncă funcţionăresc al unor ac­tivişti cum sínt de exemplu, Ca­rol Bogos şi Alexandru Szász, primii secretari ai comitetelor raionale U.T.M. Tg.-Secuiesc şi Tg.-Mureş, care nesocotind pro­blemele ce preocupă tineretul şi activitatea practică pe teren şi neputîndu-se despărţi de sediile raionale, „conduc“ -munca din birou. Conferinţa regională UTM trebuie să ţină seama de princi­piul de bază al conducerii comu­niste — conducerea colectivă. Delegaţilor la conferinţă le re­vine sarcina să critice cu tărie lipsurile ce se manifestă în do­meniul conducerii colective. De asemenea ei trebuie să îndrepte ascuţişul criticii şi împotriva acelora care încearcă să sugru­me critica de jos. Una din sarcinile principale ale conferinţei regionale UTM este aceea de a analiza modul în care se face educaţia comu­nistă a tineretului. „A fi mem­bru al Uniunii Tineretului Co­munist — spune Lenin — în­seamnă a te comporta în aşa fel, încît toată munca, toată puterea ta să fie dăruite cauzei comune, fn aceasta constă educaţia co­munistă. Numai printr-o ast­fel de muncă tinerii şi tinerele devin comunişti adevăraţi“. Iată dece delegaţii la confe­rinţă trebuie să analizeze cu profunzime problema educaţiei comuniste a tineretului şi în special a tineretului de la sate. Conferinţa va trebui să ducă la întărirea atitudinii revoluţio­nare a tineretului şi la creşterea vigilenţei lui faţă de duşmanii poporului muncitor. Participanţii la conferinţă au datoria de a discuta asemenea probleme care sínt strîns legate de sa cinile ce stau în faţa po­porului nostru muncitor, în ve­derea dezvoltării economiei na­ţionale. Problema calităţii pro­ducţiei, descoperirea şi folosirea rezervelor interne ale întreprin­derilor, ridicarea productivităţii muncii, întărirea disciplinei îti muncă, aplicarea unui regim se­ver de economii, precum şi mă­rirea producţiei de cereale mar­fă prin aplicarea metodelor a­­grotehnice înaintate, trebu­ie să stea în atenţia delegaţilor la conferinţă, în vederea îndru­mării organizaţiilor în această direcţie. Ţinînd seama de succesele do­­bîndite de către organizaţiile’ UTM, de lipsurile ce se mai ma­nifestă în activitatea acestora, precum şi de sarcinile lor de viitor, conferinţa va trebui să adopte asemenea hotărîri care să ducă la îmbunătăţirea vieţii de organizaţie şi la creşterea avîntului tineretului în produc­ţie. Hotărîri le conferinţei vor tre­bui să oglindească clar sarcini­le ce revin comitetelor regional, raionale şi organizaţiilor de ba­ză UTM, în toate domeniile vie­ţii economice şi culturale. Delegaţii la conferinţă au da­toria să folosească cu pricepere experienţa înaintată ciobîndiiă pînă acum de către organizaţii­le utemiste, să facă din conferin­ţă o adevărată şcoală de educa­ţie a tineretului, o pîrghie pu­ternică de ridicare a muncii or­ganizaţiilor UTM, pe o treaptă mai superioară. Cea mai mare cinste spre care tinde tineretul nostru este ca, prin munca lui, să poată fi considerat demn tovarăş de luptă al Comsomolu­­lui. Alegerea organelor de condu­cere sindicală pe grupe şi secţii, pe întreprinderi şi raioane, pre­cum şi alegerea comitetelor regio nale pe ramuri de activitate, a fost înfăptuită cu succes. Acum, sîntem în preajma conferinţei de constituire a Consiliului sindical regional al Regiunii Autonome Maghiare. Perioada premergă­toare alegerilor, cît şi perioada de pregătire a conferinţei regio­nale, au constituit un minunat prilej de mobilizare şi antrenare a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor la obţinerea de noi victorii pe tărîmul îndeplinirii planului de stat. Organele şi or­ganizaţiile sindicale s-au întărit simţitor din punct de vedere po­litic şi organizatoric. Ele reu­şesc să cuprindă mai bine sar­cinile care le stau în faţă. Antrenaţi în întrecere socia­listă în cinstea alegerilor sindi­cale şi în cinstea zilei de 23 Au­gust — a zecea aniversare a e­­liberării patriei noastre de către glorioasa Armată Sovietică — oamenii muncii din industrie şi-au sporit eforturile în produc­ţie obţinînd noi şi noi realizări. La fabrica de textile „Gheorghe Doja“ din Sf.-Gheorghe, de pil­dă, unde întrecerea socialistă este bine organizată, unde s-a dus o luptă temeinică pentru descoperirea şi folosirea la ma­ximum a rezervelor interne ex­­tinzîndu-se şi aplicarea metode­lor sovietice, s-a reuşit ca pla­nul de producţie la ţesături şi filatură să se realizeze pe se­mestrul I. al anului 1954, in proporţie de 101 la sută şi să se respecte întocmai reducerea preţului de cost planificat. La fabrica „Ludovic Minschi“ din Tg.-Mureş, au fost de ase­menea obţinute realizări de sea­mă. Aici, planul global pe se­mestrul I a fost depăşit cu 12 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 8 la sută faţă de plan iar preţul de cost al produselor a scăzut cu 5 la sută. In această perioadă a crescut şi numărul inovatorilor. La fa­brica de conserve din Mureşeni, unde noile organe alese au de­pus eforturi sporite pentru mo­bilizarea muncitorilor în scopul lărgirii mişcării de inovaţii, s-a reuşit ca numai în cursul lunii aprilie să fie admise şi aplicate un număr de 15 inovaţii. Este semnificativă inovaţia lui Béla Szente în legătură cu umplerea mecanică a sticlelor cu sirop şi răcirea siropului, ceea ce aduce întreprinderii economii importan­te. Asemenea rezultate au fost obţinute şi la fabrica de zahăr „Bernáth Andrei“ din Tg.-Mu­­reş şi la altele. Organizaţiile sindicale din ra­mura textilă, însuşindu-şi sarci­nile ce le revin din hotărîrile plenarei din august 1953 a C.C. al P.M.R. au luptat neobosit pentru lărgirea producţiei bunu­rilor de larg consum. De la apa­riţia hotărîrii se confecţionează în întreprinderile regiunii cca. 3.900 de noi articole de larg con­sum. O serie de întreprinderi prin­tre care 1FIL Gălăuţaş şi altele, Punerea în funcţiune în U. R. S. S, a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică Comunicatul Consiliului de Miniştri ai U. R. S. S. MOSCOVA (Agerpres). — A- genţia TASS transmite Comu­nicatul Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la punerea în funcţiune în U.R.S.S. a pri­mei centrale electrice industria­le pe bază de energie atomică. In prezent, datorită eforturi­lor oamenilor de ştiinţă şi ingi­nerilor sovietici în Uniunea So­vietică s-a terminat cu succes proiectarea şi construirea primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică cu o putere utilă de 5.000 kw. La 27 iunie 1954, centrala e­­lectrică atomică a fost dată in exploatare şi a furnizat curent e­­lectric pentru industria şi agri­cultura raioanelor învecinate. Pentru prima dată, o turbină industrială lucrează nu prin ar­derea cărbunelui sau a altor ti­puri de combustibil, ci cu ener­gie atomică — prin dezagrega­rea nucleului atomului de ura­niu. Prin punerea în funcţiune a centralei electrice atomice s-a făcut un pas real pe calea spre folosirea paşnică a energiei a­­tomice. Oamenii de ştiinţă şi inginerii sovietici lucrează la crearea u­­nor centrale industriale electri­ce pe bază de energie atomică cu o putere de 50.000—100.000 kw. care înainte vreme nu se ocupau de loc cu fabricarea articolelor de larg consum, astăzi, ele pro­duc asemenea articole în canti­tăţi însemnate. De la începerea pregătirii alegerilor sindicale, au fost întreprinse o serie de mă­suri pe tărîm social şi al asigu­rării protecţiei muncii. Astfel, numărul accidentelor tehnice a scăzut numai în ramura forestie­ră, faţă de anul trecut, cu 60 la sută. Munca culturală a luat un avînt sporit. Organizaţiile sindi­cale îşi perfecţionează continuu munca în organizarea activităţii culturale, în sensul că aceasta să fie cît mai aproape de viaţa oamenilor, să-i ajute în munca de zi cu zi. Colţurile roşii, clu­burile, bibliotecile, etc., în ulti­mul timp şi-au îmbunătăţit acti­vitatea.’ Comitetul de întreprin­dere de la IFIL Topliţa, de pil­dă, a organizat la club o serie de consfătuiri unde muncitorii înaintaţi au vorbit despre meto­dele lor de muncă, generalizáld experienţa înaintată. După a­­ceasta, au fost organizate la lo­cul de muncă programe scurte satirice, care au criticat lipsu­rile, reuşind să contribuie la îmbunătăţirea muncii. Aceste re­zultate cît şi multe altele, dove­desc că munca sindicatelor a luat un avînt considerabil în ur­ma alegerilor noilor organe de conducere. Oamenii muncii luo­­tă cu forţe înzecite pentru a da o producţie tot mai mare, cins­tind prin aceasta evenimentul alegerii consiliului regional sin­dical şi ziua de 23 August. ^ O RGANALC OMITeVuLU I RE GÍO NAL^^PaÂTdS J AL SPATŰLUI POPULAR ±____j,., AL PtGlL'SH AUTONOME M AGMI APE

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék