Steaua Roşie, august 1954 (Anul 3, nr. 198-205)

1954-08-04 / nr. 198

2 Pentru buna desfăşurare a treierişului şi dezmiriştitului In unele raioane din regiunea noastră secerişul este pe termi­nate. Printre primii care au ter­minat secerişul sunt colectiviştii din Curteni (raionul Tg.-Mureş). Cu toate că vara asta a fost ploioasă, ei au ştiut să foloseas­că timpul favorabil, executînd lucrările din vreme. Acelaşi lu­cru l-au făcut şi ţăranii întovă­răşiţi din comuna Gurghiu (ra­ionul Reghin), precum şi ţăranii muncitori din comunele Voivo­­deni, Gorneşti şi Sîngeorgiu de Mureş. Pentru a se evita pierderile de recoltă este necesar ca treie­­rişul să înceapă aşa, cum stabi­leşte Hotărîrea din 29 mai a. c. a guvernului şi partidului, la cel mult 5 zile după începerea re­coltării. In regiunea noastră însă, acest lucru nu s-a realizat peste tot. Din totalul batozelor repartizate în raionul Tg.-Mu­­reş, spre exemplu, 34 nu au tre­ierat încă nimic. In comuna Pănet batoza s-a defectat la arie şi nu a lucrat timp de 2 zi­le, neluîndu-se din timp măsu­rile necesare pentru punerea ei în stare de funcţionare. Transportul cerealelor la arie se desfăşoară de asemenea greoi. In comuna Bălăuşeri, de pildă, deşi recoltatul orzului şi griului a fost terminat în între­gime, pe arie s-a transportat foarte puţin din cerealele recol­tate. Din această cauză, la data de 31 iulie batoza nu avea ce treiera. Acest fapt este cu atît mai grav, cu cît dacă grîul sau orzul recoltat în pîrgă se ţine mult timp în clăi, se mai coace, mărindu-se astfel la transport procentul de scuturare. Snopii transportaţi pe arie trebuiesc aşezaţi în şire, bine acoperiţi cu paie, pentru a se evita pătrunderea apei provenită din ploi. Metoda stahanovistului sovie­tic N. Brediuc, aplicată la treie­­riş, dă rezultate foarte bune. C®­­lectiviştii din Ideciul de Sus (raionul Reghin) s-au pregătit din timp pentru aplicarea acestei metode. Colectiviştii cît şi ţăranii muncitori cu gospodării indivi­duale trebuie să dea tot spriji­nul tractoriştilor pentru ca treie­­rişul să se poată executa în bune condiţiuni. Comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare sunt obligate să exercite un con­trol riguros asupra desfăşurării treierişului şi să asigure braţele de muncă necesare pentru deser­virea batozelor. Asigurarea pazei ariilor tre­buie să fie de asemenea o preo­cupare permanentă a sfaturilor populare şi a organizaţiilor de partid. Vigilenţa oamenilor mun­cii trebuie mărită, deoarece chia­­burimea caută­­să distrugă avu­tul poporului muncitor. O lucrare foarte importantă ce trebuie executată după recol­tare e treieratul mazărei. Pentru a se evita zdrobirea boabelor, barele de la toba batozei tre­buiesc reduse, iar viteza de tu­raţie trebuie micşorată. Este bine ca după treierat mazărea să se trateze cu sulfură de car­bon. Această măsură are de scop stîrpirea gărgăriţei, duşma­nul principal al mazărei. Colectiviştii din Curteni au acordat o mare atenţie şi dez­­miriştitului. Ei au avut grijă să aşeze clăile în rînduri drepte, permiţînd astfel tractoarelor să poată dezmirişti în bune condi­­ţiuni. Exemplul lor a fost urmat şi de gospodăriile agricole co­lective din Foi şi Crăciuneşti. Pe tarlalele din jurul oraşului Tg.-Mureş, cît şi pe cele din co­munele Voivodeni şi Găieşti, dezmiriştitul a fost executat în proporţie de 60% din întreaga suprafaţă recoltată. Prin dezmi­­riştit apa se reţine în sol. Dez­miriştitul se face cu plugul sau polidiscul la o adîncime de 4­—5 cm. La 2 săptămîni de la execu­tarea lui se face arătura la o adîncime de 20—22 cm. Un fac­tor hotărîtor pentru menţinerea apei în sol e grăparea imediată a arăturii. Nu peste tot însă se acordă atenţia cuvenită acestor lucrări. Deşi pe terenurile din comunele Voiniceni şi Sîncraiul de Mureş recoltatul a fost executat în pro­porţie de 83%, dezmiriştitul a rămas cu mult în urmă. Astfel la Voiniceni, această lucrare s-a executat abia pe o suprafaţă de 3 hectare, iar la Sîncraiul de Mureş pe 7 hectare. Nici trac­toarele SMT-urilor n-au reuşit peste tot să-şi ducă la îndeplini­re sarcina de a se trece după recoltare imediat la dezmiriştit. La gospodăria agricolă colecti­vă din Beu, de pildă, SMT-ul din Miercurea Nirajului n-a dez­miriştit decît 1 % din suprafaţa recoltată. După dezmiriştire trebuiesc semănate plante furajere şi în special porumb furajer, care asigură un mare volum de ma­să verde de bună calitate. In ce priveşte însămînţarea plante­lor furajere, în regiunea noa­stră la primul loc s-au situat raioanele Tg.-Mureş şi Reghin. Rolul agronomilor este de a lămuri ţărănimea muncitoare în ce priveşte semănarea a cît mai multe plante furajere, pentru a se asigura hrana vitelor cu nu­treţ verde, în permanenţă. Trebuie combătută cu tărie mentalitatea greşită potrivit căreia în unele locuri se lasă miriştile pentru păşunat. în acest an sînt condiţii deosebit de favorabile unei bune dezvol­tări a culturilor furajere semă­nate în mirişti. Organizaţiile de partid, sfa­turile populare şi unităţile agri­cole trebuie să dea dovadă de o mare operativitate şi de un puternic simţ de răspundere în vederea terminării grabnice a secerişului şi executării în bune condiţiuni a treierişului şi dez­­miriştitului. Munca politică de masă în ve­derea popularizării obiectivelor întrecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August trebuie in­tensificată. Secerişul, treierişul şi dezmi­riştitul executate cu tragere de inimă vor duce la un belșug de produse, la asigurarea pîinii poporului muncitor. STEAUA ROȘIE ­n luptă pentru o recoltă sporită Colectiviştii din Ideciul de Sus au terminat în întregime recoltatul orzului şi griului. Ei execută acum transportatul lor la arie. Brigada nr. 5 de tractoare de la SMT Reghin şi-a început ac­tivitatea pe tarlalele acestei gospodării colective. Tractoris­tul Dănilă Frenţ, dezmirişteşte zilnic cîte 2 hectare peste plan. Pînă la 28 iulie el a realizat o economie de 98 kg. motorină. Timpul liber îl foloseşte pentru citirea ziarelor şi broşurilor. El explică cu multă răbdare ti­nerilor practicanţi problemele tehnice. Treieratul a început şi la în­tovărăşirea agricolă „înainte“ din Reghin. Tractoristul Vasile Ciuhuţă a executat numai în 8 ore treieratul a 14.571 kg. orz. In ziua de 28 iulie membrii acestei întovărăşiri au predat statului, în contul cotei datorate, 570 kg. orz. Tractoristul Ioan Kiss, care lucrează pe tarlalele gospodăriei agricole colective „Griviţa Roşie“ din Ideciul de Jos, îşi depăşeşte zilnic norma la dezmiriştit cu cîte 15—20%. El a realizat pînă în prezent o economie de 70 kg. motorină. La dispoziţia tractoriştilor stau vagoane dormitor bine amenajate. Ei iau masa la inter­natele școlilor din comunele în raza cărora lucrează. TEODOR MEDVEŞAN corespondent Sä combatem mana cartofilor Tn ultimii ani în ţara noastră această boală a pricinuit pagu­be foarte mici. In acest an ano­timpul a favorizat foarte mult dezvoltarea şi răspîndirea ma­nei la cartofi. Apariţia ei a fost semnalată în raioanele Tg.-Mu­reş, Reghin, Miercurea-Ciuc şi Topliţa. Cum se manifestă această boală? Mana atacă frunzele, tulpina şi tuberculii. Pe frunze mana apare în forma unor pete mici brun-gălbuie, pe partea de sus a frunzuliţei. Cu timpul în­să aceste pete se întind şi cu­prind întreaga frunză. Frunzele se înegresc, se usucă şi cad, lu­jerii rămînînd goi. Pe partea dedesubt a frunzei, în dreptul petelor brune, se vede un puf alb, care se prezintă ca un ţe­sut pîslos. Pe acest puf se for­mează germenii, care duc mai departe boala. De pe frunze boala trece şi pe tulpină, unde apare tot sub forma unor pete negre sau brune, de formă ne­regulată şi apoi cuprinde toată tulpina, care cu timpul se ves­tejeşte şi se usucă. Boala este mai grea şi mai păgubitoare cînd atacă tuberculii. Cînd ata­cul nu este puternic, nu se ob­servă nimic deosebit pe cartofi. Cînd însă este puternic, pe tu­berculi apar nişte pete brune, neregulate, care acoperă o bu­nă parte din coaja cartofului. Dacă se face o tăietură de-a lungul unui cartof, se vede o dungă de culoare brună, care cu timpul se întinde spre mijlo­cul cartofului. La umezeală şi în depozite cartofii atacaţi pu­trezesc. Mana cartofilor este o boală care poate produce pagu­be cartofilor în cîmp într-o pro­porţie de 30—40 la sută, iar ce­lor depozitaţi pînă la 100 la su­tă. Pentru a putea opri răspîn­direa acestei boli, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi cele comunale tre­buie să ducă o muncă intensă de lămurire în rîndurile ţărăni­mii muncitoare, arătînd mijloa­cele de combatere, care sînt: — stropirea culturilor de car­tofi cu zeamă bordoleză 1 la sută, care se poate executa şi în perioada înfloritului şi după această perioadă; — se vor semăna numai car­tofi sănătoşi provenţi din cul­turi sănătoase; — cultivarea de soiuri rezis­tente la această boală, cum sînt soiurile cu coaja mai groasă şi soiurile tîrzii. Ţărani muncitori! Conside­raţi că o datorie patriotică lup­ta contra manei cartofului, stro­piţi culturile atacate pentru a opri răspîndirea bolii, şi a nu periclita întreaga cultură. ZOLTÁN FABIAN inginer agronom 4 august 1954. Un bilanţ al muncii paşnice Comunicatul Direcţiunii Cen­trele de Statistică de pe lîngă Consiliul de Miniştri al R.P.R. cu privire la îndeplinirea pla­nului de stat pe semestrul 1/1954 e o dovadă de netăgăduit a ela­nului mereu crescînd cu care po­porul nostru muncitor constru­ieşte socialismul. Succesele eco­nomiei ţării noastre le datorăm ajutorului permanent, frăţesc şi dezinteresat al Uniunii Sovieti­ce, care ne livrează maşini­­unelte şi utilaje de mare tehni­citate pentru toate sectoarele economiei noastre naţionale, care ne pune la dispoziţie mă­reaţa sa experienţă şi minuna­tele metode ale construirii co­munismului. Partidul nostru ne învaţă că îndeplinirea şi depăşirea planu­lui de stat este cea mai mare contribuţie a oamenilor muncii din ţara noastră, adusă cauzei apărării păcii. Aşa cum se arată în Comu­nicatul Direcţiunii Centrale de Statistică, în semestrul 1/1954, planul producţiei globale a fost îndeplinit pe întreaga industrie socialistă în proporţie de 100,14 la sută. In cursul acestui semestru, planul a fost depăşit, la unele sorturi de laminate, cupru de convertizor, plumb, motoare cu ardere lentă tip „Diesel“ de 35 şi 120 CP, transformatori de forţă etc. S-au produs de asemenea pes­te planul semestrial o serie de bunuri de larg consum ca de exemplu: pîine, biscuiţi, prepa­rate de carne, conserve de peş­te, produse zaharoase, uleiuri comestibile, tutun, ţesături de lînă, ţesături de mătase şi mix­te, porţelan de menaj, articole de menaj din tablă zincată, şi alte bunuri de consum alimen­tare şi industriale. A continuat să se îmbunătă­ţească calitatea producţiei şî să se lărgească sortimentele. Ast­fel, faţă de trimestrul 11/1953 productivitatea muncii în în­treaga industrie a crescut cu 4,8 la sută. In acest semestru au fost pu­se în funcţiune noi întreprinderi industriale, s-a r­ărit capacita­tea de producţie a unor fabrici şi uzine existente. Au intrat în funcţiune două termocentrale, în Moldova şi Ardeal, acestea făcînd parte din planul de elec­trificare a ţării. S-a dezvoltat producţia bunurilor de larg consum, au fost puse în func­ţiune noi fabrici de produse lac­tate, de pîine, conserve, etc. * In acest semestru s-a atins un nivel superior al producţiei industriale faţă de semestrul 1/1953 la produse principale ca : ţiţei, gaz-metan, unele minere­uri neferoase, plumb, zinc, ca­zane de aburi industriale, mo­toare Diesel, rulmenţi, etc. Producţia obţinută la princi­palele bunuri de larg consum în cele trei trimestre care au ur­mat după Plenara CC al P.M.R. din august 1953 (trim. IV/1953 şi trim. I. şi 11/1954), arată o creştere importantă faţă de tri­mestrele anterioare din 1953 (trim. L, II. şi III. 1953). Astfel la pîine producţia a crescut cu 4,8 la sută, la paste făinoase cu 7,2 la sută, la conserve de carne cu 21,8 la sută, la prepa­rate de carne cu 18,6 la sută, la produse zaharoase cu 41,8 la sută, etc. In cursul acestui semestru s-au obţinut însemnate realizări în ce priveşte introducerea teh­nicii noi în economia naţională. Astfel, s-au fabricat noi tipuri de maşini, mecanisme, aparate, s-au realizat noi prototipuri, s-au introdus noi procedee teh­nologice. Sub regimul burghe­­zo-moşieresc, toate acestea erau aduse din străinătate. In anii puterii populare, cînd ţara noa­tră a devenit liberă şi indepen­dentă, fiecare maşină, fiecare produs nou, executat de indus­tria noastră, este o victorie a poporului în drumul său spre socialism, spre bunăstare. Partidul şi guvernul mobili­zează întregul popor muncitor la sporirea pe toate căile a pro­ducţiei agricole în scopul îmbu­nătăţirii continue a aprovizio­nării oamenilor muncii. In acest semestru staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat au primit 1509 tractoare, 802 pluguri de trac­tor, 621 semănători, 874 culti­vatoare, 522 secerători-legători, 197 batoze, 341 combine şi alte maşini şi utilaj agricol. Prin cooperativele săteşti s-au des­făcut pentru gospodăriile agri­cole ale ţăranilor individuali mai multe unelte agricole decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Urmînd îndemnul partidului, un mare număr de ţărani mun­citori­ s-au unit în noi gospo­dării agricole colective şi înto­vărăşiri. La sfîrşitul semestru­lui numărul total al întovărăşi­rilor a ajuns la 2344, însumînd o suprafaţă arabilă de 272.000 ha şi cuprinzînd 118.000 fami­lii, iar al gospodăriilor agri­cole colective a ajuns la 2.045, însumînd o suprafaţă arabilă de 742.000 hectare. Din cifrele şi datele comuni­catului reiese clar că aplicarea măsurilor trasate de Plenara din august 1953 pentru ridica­rea necontenită a nivelului de trai material şi cultural al po­porului, începe să dea roade. Astfel în primul semestru s-au vîndut populaţiei prin unităţile comerţului socialist cu 13,1 la sută mai multe mărfuri decît în perioada corespunzătoare a anului trecut, din care cu 15,6 la sută mai multe mărfuri ali­mentare și cu 11 la sută mai multe mărfuri industriale, iar cu 11,7 la sută mai multe măr­furi industriale la sate. In primul semestru al anului 1954 veniturile medii ale mun­citorilor au crescut faţă de se­mestrul I 1953 cu peste 15 la sută. Sumele plătite în acest se­mestru pentru pensii au cres­cut cu 29,3 la sută faţă de ace­eaşi perioadă a anului trecut. O deosebită grijă s-a mani­festat în acest semestru pentru odihna celor ce muncesc. Astfel au fost trimişi în staţiunile bal­­neo-climaterice peste 120.000 oameni ai muncii. Comunicatul Direcţiunii Cen­trale de Statistică scoate în acelaşi timp la iveală şi o serie de lipsuri care au dus la neîn­­deplinirea planului unor mi­nistere. In comunicat se cri­tică unele ministere care nu au acordat importanţa cuvenită producţiei bunurilor de larg consum. In acest semestru pla­nul de reducere a preţului de cost nu a fost îndeplinit. Acea­sta se datoreşte faptului că unele întreprinderi nu au înde­plinit planul productivităţii muncii, iar procesul de produc­’­ţie s-a desfăşurat neritmic. Este o datorie patriotică a tuturor muncitorilor, tehnicieni­lor, inginerilor din toate ramu­rile economiei naţionale, să lup­te pentru realizarea ritmică a planului, să descopere în conti-­ nuu rezervele interne din între­prinderile lor, să ridice produc­tivitatea muncii şi să îmbunâ-­ tăţească calitatea produ­selor ca să reducă continuu preţul de cost. Bucuria şi mîndria succeselor de pînă acum trebuie să consti­tuie pentru noi un imbold spo­rit în întrecerea socialistă în cinstea aniversării eliberării­ patriei noastre de către vitezele armate ale Uniunii Sovietice.

Next