Steaua Roşie, noiembrie 1954 (Anul 3, nr. 224-231)
1954-11-03 / nr. 224
3 noiembrie 1954 In cadrul organizaţiilor de bază săteşti a avut loc zilele trecute descinderea noului an şcolar în învăţămîntul de partid. Cele două forme ale învăţămîntului de partid din comuna Subcetate (raionul Topliţa), cercul de studiu al istoriei P.C.U.S. şi cursul seral, s-au deschis la data de 24 octombrie cu participarea tuturor tovarăşilor înscrişi. Cu acest prilej s-a predat prima lecţie, strîns legată de sarcinile actuale ale organizaţiei de bază. La fel s-a procedat şi în organizaţia de bază a comunei Sărmaş, din acelaşi raion, unde s-a hotărît să se ţină cursuri din două în două săptămîni. ★ Imediat din ce s-a întors de la cursul de pregătire a propagandiştilor, propagandistul cercului de studiu al istoriei P.M.R. din cadrul organizaţiei de bază a comunei Dăneşti (raionul Ciuc) a luat legătura cu fiecare tovarăş care urma să ia parte la cerc, explicîndu-i rolul important al învăţămîntului de partid, locul şi data cînd se va deschide cercul şi ce anume va avea de făcut în noul an şcolar. INFORMAŢII DE PARTID Dînd importanţa cuvenită învăţămîntului de partid STEAUA ROȘIE Nepăsare faţă de învâţămîntul de partid Altfel se prezintă situaţia în organizaţia de bază a comunei Mădăraş (raionul Ciuc) unde propagandistul Ştefan Juhász nu cunoaşte nici măcar cine sînt cursanţii şi nici forma de învăţămînt pe care o va conduce. ★ Cu totul greşit a procedat organizaţia de bază din comuna Corund (raionul Odorhei) în ce priveşte încadrarea membrilor ei în sistemul învăţămîntului de partid Aici din totalul membrilor de partid abia 36 la sută sunt înscrişi în formele de învăţămînt, pe considerentul că chipurile numai astfel s-ar putea asigura o frecvenţă de 100 la sută. Lipsa de interes a biroului organizaţiei de bază faţă de pregătirea politică şi ideologică a membrilor de partid reiese şi din faptul că nu se îngrijeşte să aibă propagandist. ★ O atitudine cît se poate de condamnabilă faţă de învăţămîntul de partid manifestă organizaţia de bază din comuna Vîlcele (raionul Sf.Gheorghe) .Aici deşi sunt vreo 4—5 tovarăşi care puteau fi recrutaţi ca propagandişti, organizaţia de bază a neglijat acest lucru, din care cauză învăţămîntul de partid n-a fost organizat. Dacă nu se vor lua măsuri imediate, membrii acestei organizaţii de bază vor fi lipsiţi de posibilitatea de a studia organizat în vederea ridicării nivelului lor politic şi ideologic. Vorbăria goală n-are nici un rost In comuna Izvorul Mureşului a avut loc în ziua de 26 octombrie un instructaj cu agitatorii. Se ştie că eficacitatea muncii de agitaţie depinde de calitatea pregătirii agitatorilor. Insă instructajul făcut agitatorilor de aici de către tov. Ilie Bondrea, activist al sfatului popular raional, care se pretindea cunoscător al problemelor de colectări şi însămînţări asupra cărora s-a discutat, a fost la un nivel cît se poate de scăzut, constînd în cîteva proclamaţii şi lozinci fără conţinut. De pildă: — Noieste vorba de tov Bondrea şi de un activist al comitetului raional de partid) am venit aici să vă ajutăm... — Va trebui să ne repartizăm pe sectoare să le explicăm ţăranilor muncitori rolul predării cotelor către stat, al însămînţărilor de toamnă şi apoi să le mai spunem că trebuie făcute şi arăturile pentru însămînţările de primăvară, prin care se distrug cuiburile de şoareci. Şi orice probleme ni se vor ridica răspundeţi: „Nu însămînţezi, nu ai“. Nici mai mult, nici mai puţin- Cu asta instructajul s-a terminat. De acum agitatorii n-aveau decît să plece pe teren în voia soartei. Nu este de mirare dacă în jurul unui asemenea „instructaj“ n-au fost purtate discuţii, n-au fost puse întrebări. Se pune întrebarea: cu ce s-au ales agitatorii din această şedinţă? Răspunsul este: cu nimic. Este şi firesc ca ei să nu-şi înţeleagă sarcinile atîta vreme cît tov. Bondrea n-a pomenit nici un cuvînt despre felul cum trebuie să muncească practic un agitator, cum să lămurească ţăranii muncitori în problema predării cotelor către stat. Tov. Bondrea a omis să vorbească despre conţinutul principal al muncii politice de masă în legătură cu problemele ridicate de proiectul Directivelor celui de al II-lea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii şi mărirea producţiei agricole la hectar, despre sarcinile ce revin ţăranilor muncitori din comuna Izvorul Mureşului în această privinţă-Este timpul ca aceşti activişti să înţeleagă în sfîrşit că vorbăria goală n-are nici un rost. Cu privire la dezvoltarea pomiculturii şi viticulturii Situată pe versantul de vest al Carpaţilor răsăriteni, Regiunea Autonomă Maghiară are un relief muntos, care se pierde treptat-treptat în dealuri şi şesuri, oferind posibilităţi mari pentru dezvoltarea pomiculturii şi în unele locuri a viticulturii. Bazinele pomicole din împrejurimile localităţilor Cristurul Secuiesc, Reghin şi dintr-o parte a bazinului bistriţan (Monor- Dumbrava) sunt renumite pentru producţia lor de fructe. Viţa de vie, care ocupă locuri însemnate pe dealurile aşezate de-a lungul văii Luţului (Monor, Batoş, Dedrad-Reghin), cît şi pe văile Nirajului şi Tîrnavelor, produce struguri căutaţi, cu un mare procentaj de zahăr. Producţiile obţinute în ultimii ani dovedesc că pomicultura şi viticultura au mari posibilităţi de dezvoltare în regiunea noastră. Climatul favorabil şi în special îngrijirea dată la timp piersicilor în raionul Sîngeorgiu de Pădure a avut ca urmare obţinerea în anul acesta a unei producţii cu 60 la sută mai mare decît cele din anii precedenţi. Cu viticultură de asemeni, prin executarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi prin eliminarea golurilor din vii, s-au obţinut recolte mari. La gospodăria agricolă de stat „Stahanov“ din Reghin producţia medie obţinută este de 4.500 kg. struguri la hectar. Producţii mari au fost obţinute şi în gospodăriile agricole colective din Nicoleşti-Ciba, Vadu, Crăciuneşti şi altele. La Vadu, de pildă, s-a ajuns la o producţie de 8.200 kg. struguri la hectar. Această producţie a fost obţinută datorită executării praşilelor şi stropitului la timp, cît şi aplicării îngrăşămîntului prin rotaţie, la doi ani. Mustul obţinut din această producţie de struguri conţine 280 gr. zahăr la litru. Dezbaterea proiectului de Directive în comunele şi satele regiunii noastre a scos la iveală imensele posibilităţi de dezvoltare ale pomiculturii şi viticulturii. Pe baza propunerilor venite din partea ţăranilor muncitori şi a specialiştilor din domeniul agriculturii, s-a stabilit că pentru extinderea pomiculturii este necesară asigurarea materialului săditor. In consecinţă, suprafaţa ocupată de pepiniere va fi mărită cu peste 100 de hectare. Totodată, producţia de pomi anul IV, (producţia definitivă) va fi dublată, iar numărul pomilor port-altoi va fi mărit cu 250 la sută, faţă de anul 1954. Pentru asigurarea materialului de bază se va intensifica acţiunea de recoltare şi extragere a sîmburilor de pomi fructiferi altoiţi şi pădureţi. La reuşita acestei acţiuni, o contribuţie însemnată poate aduce Fabrica de conserve din Mureşeni, care se ocupă cu prelucrarea diferitelor produse din fructe. Plantările de pomi trebuie să se facă pe întinderi cît mai mari, în deosebi acolo unde pămîntul nu poate fi folosit în alte scopuri (pante abrupte inaccesibile păşunatului, marginile şoselelor, etc). Acţiunea de descoperire a acestor terenuri este în curs. Pe baza primelor rezultate obţinute, s-a ajuns la concluzia că pe întreg cuprinsul regiunii se pot planta cca. 250.000 pomi fructiferi: meri, peri, pruni, duzi, etc. Important este ca înainte de începerea acţiunii de plantare, să se distrugă în întregime focarele de infecţie provocate de păduchele de San Jose. Acolo unde măsurile de intervenţie nu dau rezultate, se va trece la defrişarea pomilor atacaţi. In viticultură, planul de perspectivă cuprinde extinderea plantărilor de viţă de vie, completarea prin marcotaj a golurilor din vii pe o suprafaţă de 360 hectare vii altoite şi parţial în viile hibrizi. La extinderea culturii viţei de vie se va ţine cont de varietăţile adaptabile regiunii noastre (coacere timpurie) ca: Pinot gris, care după cum a reieşit la analiza făcută la 10 octombrie a.c cu refractometrul Zeiss, conţine 250 gr. zahăr la litru. Vinul obţinut din asemenea struguri este de o calitate superioară (14,4 grade). De asemeni se vor introduce pe scară largă varietăţile Fetească, Traminer şi Silvaner pentru vin, iar ca varietăţi de struguri de masă Chasselas d‘ore, Muscat de Hamburg, Muscat Ottonel şi alte varietăţi. Varietatea Riesling, deşi are o producţie mai mare, se va restrînge din cauza coacerii tîrzii. înfăptuirea prevederilor planului de dezvoltare a pomiculturii şi viticulturii asigură sporirea considerabilă a producţiei de fructe şi struguri, pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei. Cantităţi însemnate de produse achiziţonate Prin buna organizare a muncii şi prin desfăşurarea largă a întrecerii socialiste s-a reuşit ca planul de achiziţii al cooperativei „Bradul roşu“ din Lunca Bradului, pe luna septembrie să fie îndeplinit în proporţie de 267%. Datorită muncii de lămurire dusă în sînul maselor de cooperatori şi alţi ţărani muncitori s-au achiziţionat aici nu numai produse din sortimentele planificate de Uniunea raională Topliţa, ci şi alte produse ca: porumb, ouă, ulei comestibil şi altele. La achiziţionarea furajelor, planul a fost îndeplinit în proporţie de 329% In munca de valorificări s-au evidenţiat achizitorul principal Herman Hirsch şi achizitorul Dănilă Pop, care şiau luat angajamente şi mai frumoase pentru viitor. ADALBERT MOGOŞ coresp. 1 „...Inginerul sovietic E. Iarovoi a găsit modalitatea cu care întregul colectiv al fabricii la care este inginer şef poate fi mobilizat în lupta pentru reducerea pierderilor de zahăr. Metoda Iarovoi e simplă: ea înseamnă folosirea graficului orar la diferite staţii de fabricare a zahărului, înseamnă totodată urmărirea ridicării calificării profesionale a muncitorilor, astfel ca fiecare să-şi însuşească la staţia respectivă metoda de muncă cea mai bună pentru toate operaţiile. Metoda Iarovoi înseamnă ridicarea muncitorului sezonier pe treapta cunoaşterii depline a complicatului proces chimic şi fizic căruia îi este supusă sfecla pentru a i se stoarce zahărul“. Cam acestea au reieşit din discuţia noastră cu inginerul şef Károly Péter, chimistul şef János Halmágyi, maistrul mecanic Gábor Horváth şi cu alţi tehnicieni şi muncitori ai fabricii de zahăr „Bernáth Andrei“ din Tg.-Mureş. — La început, în 1950, am încercat din iniţiativa noastră să lucrăm după nişte grafice. A fost un pas înainte dar totuşi nu era ceea ce doream. ...Atunci ne-a venit în ajutor metoda inginerului sovietic ... — Inginerul şef zîmbea îngîndurat, parcă reamintindu-şi primele încercări în vederea recuperării zahărului. ★ In canalele nesăţioasei fabrici — sfecla de zahăr se urcă pe elevatoare la „roata mare“. Aici şuvoaiele grele de apă şi maşinile spală pămîntul şi nisipul de pe sfeclă. „Staţia de spălare“ — scrie deasupra uşii. După denumire s-ar părea că e un post puţin important. Dar iată că muncitorul PéterNagy se apleacă asupra tablei negre, însemnată cu un şirag de cifre albe înscrise oră de oră de tehnicieni. Péter Nagy, şeful echipei din schimbul III, urmăreşte cu grijă aceste cifre. In prima oră din schimb unul din muncitorii tineri n-a fost atent şi iată că au intrat la cuţite cîteva sfecle murdare. Şeful de echipă i-a arătat de îndată cum să mînuiască volanul maşinii de spălat, cum să urmărească mai uşor indicatoarele. Fiindcă e tare important ca sfecla să fie curată. Dacă ea are noroi sau nisip, se tocesc prea repede lamele cuţitului automat. Şi prin asta se strică şi calitatea tăieţeilor de sfeclă. „Ei, şi ce-i dacă se strică calitatea tăieţeilor, — pot întreba unii — nu se mai poate face atunci zahăr?“ Se poate, dar cu pierderi. La fabricarea zahărului totul e important: e vorba doar de un uriaş laborator unde fiecare proces chimic sau fizic se condiţionează reciproc. De calitatea şi lungimea tăieţeilor de sfeclă depinde bunăoară reuşita difuziei, adică a extragerii complete a moleculelor de zahăr din tăieţeii de sfeclă. De aceea, din 3 în 3 ore laboratorul controlează calitatea tăieţeilor. Pe graficul staţiei de tăiere s-a înscris cifra „17 m“. Atît era la 18 octombrie cînd la staţie era în schimb Viorel Mátyás. Şi să vedem graficul orar al staţiei următoare, la bateriile de difuzie. De două zile becul alb nu s-a mai stins. Tăieţeii sînt buni, deci difuzorii lucrează uşor şi mai bine, depăşind normele, oră de oră, cu 10-15 la sută. Mihai Káló e conducătorul echipelor de difuzori. Fiecare „şarjă“ se difuzează în 65 minute! Mihai Káló urmăreşte şi graficele de „economii“, de parcă n-ar fi trecute acolo numai cifre , ci slove de aur. Acum treburile merg bine. Mihai Káló zîmbeşte: pierderile de zahăr din apa de spălare au fost reduse la mai puţin de jumătate (de la normativul 0,13 la sută la — 0,06 la sută) — iar cele din borhot la numai 0,25 la sută — faţă de 0,33 la sută cît permite normativul. ...Frînturi şi zecimale de procente! Cîte cifre mici, care în aparenţă sînt nesemnificative. Şi totuşi cîtă însemnătate capătă ele dacă aflăm că fiecare oră de muncă cu asemenea recuperări — aduce cîte 65—70 kg. de zahăr în plus. ★ E cald şi umed aerul la difuzoare... Dar şi mai caldă, aproape fierbinte e atmosfera staţiei de filtre-prese. Aici oamenii lucrează în şorţuri de protecţie. Duşuri de aer condiţionat uşurează lucrul muncitorului. Zeama ce vine se amestecă cu lapte de var la malaxoare, trece prin staţia de saturaţie unde se condiţionează alcalinitatea, apoi trece la filtreprese, unde trebuie să scape de varul care a răpit o parte din corpurile străine. Cît de importantă e staţia asta aflăm de îndată ce privim graficul orar: normativul permite ca 1 la sută din nămolul de filtru să conţină zahăr! De aceea luptă lucrătorii în aerul acesta — „ca la porţile iadului“ cum obişnuieşte să spună şeful de echipă János Vajda — pentru ca să treacă zeama cît mai repede prin filtre şi să lase în nămolul de var de acum amestecat cu alte impurităţi cît mai puţin zahăr. Echipa lui János Vajda menţine de patru zile recordul campaniei: a redus pierderile din nămol la numai o treime. Lupta la bateriile de difuzie! Lupta la prese, la bateriile de evaporaţie, la cazanele de fierbere, la centrifuge... Pe tot frontul! La staţia de saturaţie sau la cea de stins var, la fel ca la cazanele uriaşe sau la centrala electrică — se aplică metoda inginerului sovietic B. Iarovoi. O luptă dîrză se duce împotriva pierderilor — pentru cantităţi mai mari de zahăr. Numai în cîteva zile, între 11 şi 20 octombrie aplicarea acestei metode a adus ca rod 6.574 kg. zahăr peste plan. Şi cîte zile cu asemenea victorii vor mai trece pînă la sfîrşitul campaniei de prelucrare a sfeclei de zahăr! V. Konya ★ Pentru calitatea superioară a zahărului Roadele aplicării metodei inginerului sovietic B. Iarovoi la fabrica de zahăr din Tg.-Mureș