Steaua Roşie, noiembrie 1954 (Anul 3, nr. 224-231)

1954-11-03 / nr. 224

3 noiembrie 1954 In cadrul organizaţiilor de ba­ză săteşti a avut loc zilele tre­cute descinderea noului an şco­lar în învăţămîntul de partid. Cele două forme ale învăţă­­mîntului de partid din comuna Subcetate (raionul Topliţa), cercul de studiu al istoriei P.C.U.S. şi cursul seral, s-au deschis la data de 24 octombrie cu participarea tuturor tovarăşi­lor înscrişi. Cu acest prilej s-a predat prima lecţie, strîns lega­tă de sarcinile actuale ale orga­nizaţiei de bază. La fel s-a procedat şi în orga­nizaţia de bază a comunei Sărmaş, din acelaşi raion, unde s-a hotărît să se ţină cursuri din două în două săptămîni. ★ Imediat di­n ce s-a întors de la cursul de pregătire a pro­pagandiştilor, propagandistul cercului de studiu al istoriei P.M.R. din cadrul organizaţiei de bază a comunei Dăneşti (ra­ionul Ciuc) a luat legătura cu fiecare tovarăş care urma să ia parte la cerc, explicîndu-i rolul important al învăţămîntului de partid, locul şi data cînd se va deschide cercul şi ce anume va avea de făcut în noul an şco­lar. INFORMAŢII DE PARTID Dînd importanţa cuvenită învăţămîntului de partid STEAUA ROȘIE Nepăsare faţă de învâţămîntul de partid Altfel se prezintă situaţia în organizaţia de bază a comunei Mădăraş (raionul Ciuc) unde propagandistul Ştefan Juhász nu cunoaşte nici măcar cine sînt cursanţii şi nici forma de învă­­ţămînt pe care o va conduce. ★ Cu totul greşit a procedat or­ganizaţia de bază din comuna Corund (raionul Odorhei) în ce priveşte încadrarea membrilor ei în sistemul învăţămîntului de partid­ Aici din totalul membri­lor de partid abia 36 la sută sunt înscrişi în formele de învăţă­­mînt, pe considerentul că chipu­rile numai astfel s-ar putea asi­gura o frecvenţă de 100 la sută. Lipsa de interes a biroului organizaţiei de bază faţă de pregătirea politică şi ideologică a membrilor de partid reiese şi din faptul că nu se îngrijeşte să aibă propagandist. ★ O atitudine cît se poate de condamnabilă faţă de învăţă­mîntul de partid manifestă orga­nizaţia de bază din comuna Vîl­­cele (raionul Sf.Gheorghe) .Aici deşi sunt vreo 4—5 tovarăşi care puteau fi recrutaţi ca propagan­dişti, organizaţia de bază a ne­glijat acest lucru, din care cau­ză învăţămîntul de partid n-a fost organizat. Dacă nu se vor lua măsuri imediate, membrii a­­cestei organizaţii de bază vor fi lipsiţi de posibilitatea de a stu­dia organizat în vederea ridică­rii nivelului lor politic şi ideolo­gic. Vorbăria goală n-are nici un rost In comuna Izvorul Mureşului a avut loc în ziua de 26 octom­brie un instructaj cu agitatorii. Se ştie că eficacitatea muncii de agitaţie depinde de calitatea pre­gătirii agitatorilor. Insă instruc­tajul făcut agitatorilor de aici de către tov. Ilie Bondrea, acti­vist al sfatului popular raional, care se pretindea cunoscător al problemelor de colectări şi însă­­mînţări asupra cărora s-a discu­tat, a fost la un nivel cît se poa­te de scăzut, constînd în cîteva proclamaţii şi lozinci fără conţi­nut. De pildă: — Noi­­este vorba de tov­ Bondrea şi de un activist al co­mitetului raional de partid) am venit aici să vă ajutăm... — Va trebui să ne repartizăm pe sectoare să le explicăm ţăra­nilor muncitori rolul predării co­telor către stat, al însămînţări­­lor de toamnă şi apoi să le mai spunem că trebuie făcute şi ară­turile pentru însămînţările de primăvară, prin care se distrug cuiburile de şoareci. Şi orice probleme ni se vor ridica răs­pundeţi: „Nu însămînţezi, nu ai“. Nici mai mult, nici mai pu­ţin- Cu asta instructajul s-a ter­minat. De acum agitatorii n-a­veau decît să plece pe teren în voia soartei. Nu este de mirare dacă în jurul unui asemenea „in­structaj“ n-au fost purtate dis­cuţii, n-au fost puse întrebări. Se pune întrebarea: cu ce s-au ales agitatorii din această şe­dinţă? Răspunsul este: cu nimic. Este şi firesc ca ei să nu-şi înţeleagă sarcinile atîta vreme cît tov. Bondrea n-a pomenit nici un cuvînt despre felul cum trebuie să muncească practic un agitator, cum să lămurească ţă­ranii muncitori în problema pre­dării cotelor către stat. Tov. Bondrea a omis să vorbească despre conţinutul principal al muncii politice de masă în legă­tură cu problemele ridicate de proiectul Directivelor celui de al II-lea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agri­culturii şi mărirea producţiei a­­gricole la hectar, despre sarcini­le ce revin ţăranilor muncitori din comuna Izvorul Mureşului în această privinţă-Este timpul ca aceşti activişti să înţeleagă în sfîrşit că vorbă­ria goală n-are nici un rost. Cu privire la dezvoltarea pomiculturii şi viticulturii Situată pe versantul de vest al Carpaţilor răsăriteni, Regiu­nea Autonomă Maghiară are un relief muntos, care se pierde treptat-treptat în dealuri şi şe­­suri, oferind posibilităţi mari pentru dezvoltarea pomiculturii şi în unele locuri a viticulturii. Bazinele pomicole din împreju­rimile localităţilor Cristurul Se­cuiesc, Reghin şi dintr-o parte a bazinului bistriţan (Monor- Dumbrava) sunt renumite pen­tru producţia lor de fructe. Viţa de vie, care ocupă locuri însem­nate pe dealurile aşezate de-a lungul văii Luţului (Monor, Batoş, Dedrad-Reghin), cît şi pe văile Nirajului şi Tîrnavelor, produce struguri căutaţi, cu un mare procentaj de zahăr. Producţiile obţinute în ultimii ani dovedesc că pomicultura şi viticultura au mari posibilităţi de dezvoltare în regiunea noas­tră. Climatul favorabil şi în special îngrijirea dată la timp piersicilor în raionul Sîngeorgiu de Pădure a avut ca urmare ob­ţinerea în anul acesta a unei producţii cu 60 la sută mai mare decît cele din anii precedenţi. Cu­ viticultură de asemeni, prin executarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi prin eliminarea golurilor din vii, s-au obţinut recolte mari. La gospodăria agricolă de stat „Stahanov“ din Reghin producţia medie ob­ţinută este de 4.500 kg. struguri la hectar. Producţii mari au fost obţinute şi în gospodăriile agri­cole colective din Nicoleşti-Ciba, Vadu, Crăciuneşti şi altele. La Vadu, de pildă, s-a ajuns la o producţie de 8.200 kg. struguri la hectar. Această producţie a fost obţinută datorită executării praşilelor şi stropitului la timp, cît şi aplicării îngrăşămîntului prin rotaţie, la doi ani. Mustul obţinut din această producţie de struguri conţine 280 gr. zahăr la litru. Dezbaterea proiectului de Di­rective în comunele şi satele re­giunii noastre a scos la iveală imensele posibilităţi de dezvol­tare ale pomiculturii şi viticul­turii. Pe baza propunerilor ve­nite din partea ţăranilor munci­tori şi a specialiştilor din do­meniul agriculturii, s-a stabilit că pentru extinderea pomicul­turii este necesară asigurarea materialului săditor. In conse­cinţă, suprafaţa ocupată de pe­piniere va fi mărită cu peste 100 de hectare. Totodată, produc­ţia de pomi anul IV­, (produc­ţia definitivă) va fi dublată, iar numărul pomilor port-altoi va fi mărit cu 250 la sută, faţă de anul 1954. Pentru asigurarea materialu­lui de bază se va intensifica ac­ţiunea de recoltare şi extragere a sîmburilor de pomi fructiferi altoiţi şi pădureţi. La reuşita a­­cestei acţiuni, o contribuţie în­semnată poate aduce Fabrica de conserve din Mureşeni, care se ocupă cu prelucrarea diferitelor produse din fructe. Plantările de pomi trebuie să se facă pe întinderi cît mai mari, în deosebi acolo unde pămîntul nu poate fi folosit în alte scopuri (pante abrupte inaccesibile păşu­­natului, marginile şoselelor, etc). Acţiunea de descoperire a acestor terenuri este în curs. Pe baza primelor rezultate obţinute, s-a ajuns la concluzia că pe în­treg cuprinsul regiunii se pot planta cca. 250.000 pomi fructi­­feri: meri, peri, pruni, duzi, etc. Important este ca înainte de în­ceperea acţiunii de plantare, să se distrugă în întregime focare­le de infecţie provocate de pădu­chele de San Jose. Acolo unde măsurile de intervenţie nu dau rezultate, se va trece la defrişa­rea pomilor atacaţi. In viticultură, planul de pers­pectivă cuprinde extinderea plantărilor de viţă de vie, com­pletarea prin marcotaj a golu­rilor din vii pe o suprafaţă de 360 hectare vii altoite şi parţial în viile hibrizi. La extinderea culturii viţei de vie se va ţine cont de varietăţile adaptabile re­giunii noastre (coacere timpu­rie) ca: Pinot gris, care după cum a reieşit la analiza făcută la 10 octombrie a.c­ cu refracto­­metrul Zeiss, conţine 250 gr. zahăr la litru. Vinul obţinut din asemenea struguri este de o ca­litate superioară (14,4 grade). De asemeni se vor introduce pe scară largă varietăţile Fe­tească, Traminer şi Silvaner pentru vin, iar ca varietăţi de struguri de masă Chasselas d‘ore, Muscat de Hamburg, Muscat Ottonel şi alte varietăţi. Varietatea Riesling, deşi are o producţie mai mare, se va res­­trînge din cauza coacerii tîrzii. înfăptuirea prevederilor pla­nului de dezvoltare a pomicul­turii şi viticulturii asigură spo­rirea considerabilă a producţiei de fructe şi struguri, pentru îm­bunătăţirea aprovizionării popu­laţiei. Cantităţi însemnate de produse achiziţ­onate Prin buna organizare a mun­cii şi prin desfăşurarea largă a întrecerii socialiste s-a reuşit ca planul de achiziţii al cooperati­vei „Bradul roşu“ din Lunca­ Bradului, pe luna septembrie să fie îndeplinit în proporţie de 267%. Datorită muncii de lămu­rire dusă în sînul maselor de cooperatori şi alţi ţărani munci­tori s-au achiziţionat aici nu nu­mai produse din sortimentele planificate de Uniunea raională Topliţa, ci şi alte produse ca: porumb, ouă, ulei comestibil şi altele. La achiziţionarea furajelor, planul a fost îndeplinit în pro­porţie de 329%­ In munca de va­lorificări s-au evidenţiat achizito­rul principal Herman Hirsch şi achizitorul Dănilă Pop, care şi­­au luat angajamente şi mai fru­moase pentru viitor. ADALBERT MOGOŞ coresp. 1 „...Inginerul sovietic E. Iaro­­voi a găsit modalitatea cu care întregul colectiv al fabricii la care este inginer şef poate fi mobilizat în lupta pentru redu­cerea pierderilor de zahăr. Me­toda Iarovoi e simplă: ea în­seamnă folosirea graficului orar la diferite staţii de fabricare a zahărului, înseamnă totodată urmărirea ridicării calificării profesionale a muncitorilor, astfel ca fiecare să-şi însuşeas­că la staţia respectivă metoda de muncă cea mai bună pentru toate­ operaţiile. Metoda Iaro­­voi înseamnă ridicarea munci­torului sezonier pe treapta cu­noaşterii depline a complicatu­lui proces chimic şi fizic căruia îi este supusă sfecla pentru a i se stoarce zahărul“.­­ Cam acestea au reieşit din discuţia noastră cu ingine­rul şef Károly Péter, chimistul şef János Halmágyi, maistrul mecanic Gábor Horváth şi cu alţi tehnicieni şi muncitori ai fabricii de zahăr „Bernáth An­drei“ din Tg.-Mureş. — La început, în 1950, am încercat din iniţiativa noastră să lucrăm după nişte grafice. A fost un pas înainte dar totuşi nu era ceea ce doream. ...Atunci ne-a venit în ajutor metoda in­ginerului sovietic ... — Ingine­rul şef zîmbea îngîndurat, par­că reamintindu-şi primele în­cercări în vederea recuperării zahărului. ★ In canalele nesăţioasei fa­brici — sfecla de zahăr se ur­că pe elevatoare la „roata ma­re“. Aici şuvoaiele grele de apă şi maşinile spală pămîntul şi nisipul de pe sfeclă. „Staţia de spălare“ — scrie deasupra uşii. După denumire s-ar părea că e un post puţin important. Dar iată că munci­torul Péter­­Nagy se apleacă a­­supra tablei negre, însemnată cu un şirag de cifre albe în­scrise oră de oră de tehnicieni. Péter Nagy, şeful echipei din schimbul III, urmăreşte cu gri­jă aceste cifre. In prima oră din schimb unul din muncitorii tineri n-a fost atent şi iată că au intrat la cuţite cîteva sfecle murdare. Şeful de echipă i-a a­­rătat de îndată cum să mînu­­iască volanul maşinii de spă­lat, cum să urmărească mai uşor indicatoarele. Fiindcă e tare important ca sfecla să fie curată. Dacă ea are noroi sau nisip, se tocesc prea repede la­mele cuţitului automat. Şi prin asta se strică şi calitatea tăie­­ţeilor de sfeclă. „Ei, şi ce-i dacă se strică ca­litatea tăieţeilor, — pot întreba unii — nu se mai poate face a­­tunci zahăr?“ Se poate, dar cu pierderi. La fabricarea zahărului totul e important: e vorba doar de un uriaş laborator unde fiecare proces chimic sau fizic se con­diţionează reciproc. De calita­tea şi lungimea tăieţeilor de sfeclă depinde bunăoară reuşi­ta difuziei, adică a extragerii complete a moleculelor de za­hăr din tăieţeii de sfeclă. De aceea, din 3 în 3 ore laboratorul controlează calitatea tăieţeilor. Pe graficul staţiei de tăiere s-a înscris cifra „17 m“. A­­tît era la 18 octombrie cînd la staţie era în schimb Viorel Má­tyás. Şi să vedem graficul orar al staţiei următoare, la baterii­le de difuzie. De două zile becul alb nu s-a mai stins. Tăieţeii sînt buni, deci difuzorii lucrea­ză uşor şi mai bine, depăşind normele, oră de oră, cu 10-15 la sută. Mihai Káló e conducă­torul echipelor de difuzori. Fie­care „şarjă“ se difuzează în 65 minute! Mihai Káló urmăreşte şi graficele de „economii“, de parcă n-ar fi trecute acolo nu­mai cifre , ci slove de aur. Acum treburile merg bine. Mihai Káló zîmbeşte: pierderile de zahăr din apa de spălare au fost reduse la mai puţin de ju­mătate (de la normativul 0,13 la sută la — 0,06 la sută) — iar cele din borhot la numai 0,25 la sută — faţă de 0,33 la sută cît permite normativul. ...Frînturi şi zecimale de pro­cente! Cîte cifre mici, care în aparenţă sînt nesemnificative. Şi totuşi cîtă însemnătate capă­tă ele dacă aflăm că fiecare oră de muncă cu asemenea recupe­rări — aduce cîte 65—70 kg. de zahăr în plus. ★ E cald şi umed aerul la difu­zoare... Dar şi mai caldă, a­­proape fierbinte e atmosfera staţiei de filtre-prese. Aici oa­menii lucrează în şorţuri de protecţie. Duşuri de aer condi­ţionat uşurează lucrul muncito­rului. Zeama ce vine se ameste­că cu lapte de var la malaxoa­­re, trece prin staţia de satura­ţie unde se condiţionează alca­­linitatea, apoi trece la filtre­­prese, unde trebuie să scape de varul care a răpit o parte din corpurile străine. Cît de importantă e staţia asta a­­flăm de îndată ce privim grafi­cul orar: normativul permite ca 1 la sută din nămolul de fil­tru să conţină zahăr! De aceea luptă lucrătorii în aerul acesta — „ca la porţile iadului“ cum obişnuieşte să spună şeful de echipă János Vajda — pentru ca să treacă zeama cît mai re­pede prin filtre şi să lase în nă­molul de var de acum ameste­cat cu alte impurităţi cît mai puţin zahăr. Echipa lui János Vajda menţine de patru zile re­cordul campaniei: a redus pier­derile din nămol la numai o treime. Lupta la bateriile de difuzie! Lupta la prese, la bateriile de evaporaţie, la cazanele de fier­bere, la centrifuge... Pe tot frontul! La staţia de saturaţie sau la cea de stins var, la fel ca la cazanele uriaşe sau la centrala electrică — se aplică metoda inginerului sovietic B. Iarovoi. O luptă dîrză se duce împotriva pierderilor — pentru cantităţi mai mari de zahăr. Numai în cîteva zile, între 11 şi 20 octombrie aplicarea aces­tei metode a adus ca rod 6.574 kg. zahăr peste plan. Şi cîte zile cu asemenea vic­torii vor mai trece pînă la sfîr­­şitul campaniei de prelucrare a sfeclei de zahăr! V. Konya ★ Pentru calitatea superioară a zahărului Roadele aplicării metodei inginerului sovietic B. Iarovoi la fabrica de zahăr din Tg.-Mureș

Next