Steaua Roşie, decembrie 1954 (Anul 3, nr. 232-242)

1954-12-01 / nr. 232

­ decembrie 1954 " Răspuns la îadrebarul s­cr­it­orilor în legătura cu dezba­rea proiectului Statutului modificat al P. M. R.** Redacţia a primit o serie de scri­sori prin care activiştii de partid şi alti mambri de partid au pus întrebări în legătură cu proiectul Statutului mo­dificat al P.M.R. Publicăm răspunsuri la cîteva din aceste întrebări. ÎNTREBARE: Ce se înţelege prin dreptul de control al orga­nizaţiilor de bază ale partidului din întreprinderile de producţie şi comerţ, staţiunile de maşini şi tractoare, gospodării agricole de stat şi gospodarii agricole colective şi cum se înfăptuieşte acest control? RĂSPUNS: Organizaţia de bază a partidului răspunde faţă de partid de bunul mers al mun­cii întreprinderii, de felul în ca­re colectivul de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni luptă pentru îndeplinirea planului de produc­ţie. De aceea, pentru a ridica rolul organizaţiilor de bază ale partidului din întreprinderile de producţie şi comerţ, din staţiu­nile de maşini şi tractoare, gos­podării agricole de stat şi din gospodării agricole colective în lupta pentru îndeplinirea planu­rilor de producţie, precum şi pentru a ridica răspunderea lor faţă de starea muncii din aceste unităţi, plenara C.C. al P.M.R. din ianuarie 1950 a hotărît să se acorde acestor organizaţii dreptul de control asupra acti­vităţii administraţiei. Acest drept este înscris şi în proiectul Statutului modificat al P M.R. Organizaţiile de bază din în­treprinderi sunt chemate să se ocupe zi de zi, de problemele producţiei, să pătrundă în pro­blemele muncii întreprinderii şi să influenţeze prin întreaga lor activitate bunul mers al muncii întreprinderilor. Tocmai de a­­ceea s-a şi acordat acestor or­ganizaţii de bază dreptul de a controla activitatea administra­ţiei. Organizaţia de bază are dreptul să ceară administraţiei să-i prezinte rapoarte cu privire la felul în care se îndeplineşte planul de producţie, financiar, etc., să dezbată în adunări aces­te probleme, să cerceteze mate­rialele necesare pentru a se do­cumenta asupra activităţii în­treprinderii, să pună în faţa conducerii administrative pro­blema înlăturării lipsurilor con­statate în activitatea întreprin­derii, să recomande luarea ma­surilor n­ecesare pentru îmbună­tăţirea muncii, să seziseze orga­n) Din „Lupta de clasă“ nr. l1, noiembrie 1854, cele de partid superioare asupra stării de lucruri din întreprin­dere. Controlul exercitat de organi­zaţia de partid asupra activită­ţii administraţiei este înainte de toate un control al masei membrilor de partid. Organiza­ţia de partid este chemată să antreneze pe fiecare membru de partid la exercitarea unui con­trol permanent­ şi calificat asu­pra activităţii administraţiei în primul rînd prin participarea sa activă la îndeplinirea sarcinilor întreprinderii şi mai cu seamă la îndeplinirea planului de pro­ducţie. Mijlocul principal, veri­ficat de practică, prin care membrii de partid pot fi educaţi în spiritul unui înalt smit de răspundere pentru starea mun­cii din întreprindere este parti­ciparea lor la discutarea proble­melor producţiei şi ale organi­zării practice a muncii. Expe­rienţa a arătat nu odată că a­­i m­ei cînd sînt antrenaţi în muncă numai un cerc restrîns de oameni, oricît de capabili şi cunoscători ar fi aceştia, ei nu vor putea să descopere lipsurile şi să sugereze măsuri pentru înlăturarea lor atît de complet şi de just cum ar face-o întrea­ga organizaţie, folosind expe­rienţa colectivului. Exercitând dreptul de control, organizaţiile de partid obişnu­iesc de regulă să asculte în adu­nări rapoarte ale directorului, inginerului şef, etc., cu privire la mersul îndeplinirii planului. Această practică este un impor­tant mijloc de control, dar este eficace numai atunci, cînd sta­rea de lucruri nu este apreciată numai după raportul prezentat de director, ci cînd organizaţia de partid studiază ea însăşi în prealabil situaţia muncii din în­treprindere, cînd cunoaşte bine problemele care se ridică în muncă. Totodată biroul organi­zaţiei de bază a partidului tre­buie să ajute pe director ca a­­cesta să prezinte un raport cît mai documentat, în care să fie analizate temeinic atît succesele cît şi lipsurile din muncă, în ca­re să se facă prominent concrete cu privire la îmbunătăţirea ac­tivităţii întreprinderii. Pentru ca să poată pătrunde adînc în economia întreprinderii şi să poată ridica importante probleme de producţie, chiar da­­­că ele n-au fost­ sezisate în ra­poartele prezentate de conducă­torii administrativi, biroul orga­nizaţiei de bază trebuie să se sprijine pe un larg activ de par­tid în studierea muncii între­prinderii şi în controlul aplică­rii măsurilor stabilite. Pentru ca organizaţia de bază să poată conduce în cunoştinţă de cauză, este important ca membrii de partid să-şi însuşească proble­mele conducerii economiei, să cunoască munca întreprinderii, să ştie în orice moment ce mă­suri ar trebui luate pentru ca sarcinile care se ridică în faţa întreprinderii să fie îndeplinite, ca lipsurile care se ivesc în muncă să fie operativ înlăturate şi să­ nu stînjenească bunul mers al muncii. Organizaţia de bază poate influenţa asupra bunului mers al muncii întreprinderii mai cu seamă atunci cînd este în strînsă legătură cu întregul colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprindere, cînd antrenează în jurul ei un activ larg şi puternic de oameni ai muncii fără partid, cînd cere acestora să facă sugestii şi ţine seama de părerile şi propunerile lor. De aceea, organizaţiei de partid nu-i poate fi de loc indi­ferent dacă în întreprindere se ţin în mod regulat sau nu cons­fătuiri de producţie, consfătuiri cu activul administrativ şi de producţie, conferinţe teh­nice, consfătuiri cu inovatorii­­şi fruntaşii în producţie, cu tehnicienii, etc. Toate acestea sunt mijloace fără de care nu se poate realiza un control serios asupra activităţii adm­nistra­­ţiei. Controlul va fi eficient şi munca în întreprindere se va desfăşura în bune condiţii a­­tunci cînd este creată o astfel de atmosferă incit nu numai comu­niştii, dar şi toţi cei care lucrea­ză în întreprindere şi sînt preo­cupaţi de problemele creşterii producţiei, perfecţionării tehni­cii, raţionalizării muncii se a­­dresează cu încredere organiza­ţiei de partid fiind siguri că o­­rice iniţiativă preţioasă va fi în­ţeleasă şi sprijinită. Un astfel de control exercitat de organizaţia de partid contribuie la îmbunătă­ţirea muncii întreprinderii, la lichidarea cazurilor de încăl­care a intereselor statului, la întărirea disciplinei în muncă, constituie un sprijin activ dat de colectiv administraţiei în ve­derea îndeplinirii sarcinilor în­treprinderii şi consolidează ast­fel principiul conducerii unice. , (va urma) Au inaugurat comtnul In prezenţa unui public de cca. 500 persoane­­din localitate şi împrejurimi, în ziua de 7 No­iembrie s-a inaugurat la Gur­­ghiu, noul cămin cultural, ce poartă numele marelui revolu­ţionar democrat Nicolae Bălces­­cu. Lucrările de construcţie au fost conduse de un comitet de cetăţeni ales în ziua de 18 mar­tie a.c., avind în frunte un depu­tat raional. Un preţios ajutor în munca de construcţie a fost dat de elevii Şcolii profesionale silvice din Gurghiu, făcîndu-se astfel o e­­conomie de aproape 15.000 lei. Munca voluntară depusă de elevi a fost iniţiată de conduce­rea şcolii, în colaborare cu or­ganizaţia de bază U.T.M. Dintre locuitori s-au eviden­ţiat Sântha Iosif, deputat comu­nal, care a cărat 30 căruţe de piatră, pietriş şi nisip, ţăranul muncitor Petruţ Ioan, care de asemeni a transportat un nu­măr de 28 căruţe cu pietriş şi nisip şi alţii. Toţi meseriaşii tîmplari din Gurghiu au lucrat în mod vo­­luntar la geluirea a 10 m.c. che­restea­ şi fixarea pardoselei în sala mare. Tov. Sântha Iosif, junior, a lucrat în total o săptă­­mînă la fixarea grinzii d’- centru pardosele şi la tăiatul sticlei pentru ferestre. De la Centrul de calificare a pădurarilor din Gurghiu s-au e­­videnţiat pădurarii Máthé Iosif şi Miklós Iosif, care în timpul lor liber,după terminarea cursu­rilor, au dat un preţios ajutor la cultura, executarea lucrărilor de tîmplă­­rie. In seara zilei de 7 Noiembrie, în cinstea măreţei sărbători şi cu ocazia inaugurării căminu­lui cultural, a fost dat un fru­mos program artistic. In pregă­tirea acestui program s-a evi­denţiat tov. profesor Jurian Ale­xandru care, nou venit în comu­na Gurghiu, a reuşit ca în timp de trei săptămîni să organizeze un cor format din 96 persoane, tineri şi bătrini, români şi ma­ghiari. Putem afirma că în comuna Gurghiu a început să pulseze o nouă viaţa culturală şi o vie ac­tivitate de gospodărire a comu­nei. VICTOR VFRENCA, coresp Un nou magazin La data de 11 noiembrie a.c. a luat fiinţă în oraşul Reghin un nou magazin cooperatist pentru desfacerea mărfurilor industriale prin comerţul de în­tâmpinare. Noul magazin cu­prinde un număr de 24 secţii diferite, bine aprovizionate cu mărfuri, ca barchet, costume de iarnă, diferite stofe, încălţă­minte, piele, talpă, biciclete, ma­şini de cusut, materiale de con­strucţie şi altele. Ţărănimea muncitoare acor­dă un deosebit interes noului magazin. Numai în prima zi au fost desfăcute aici mărfuri în valoare de peste 8.000 lei. MEZE­ MIHÁLY, coresp. STEAUA ROȘIE Foadele contractării sfeclei de zahăr Ţăranul muncitor Iuliu D. Tamasi din satul Ilioara, comu­na Iara de Mureş (raionul Tg.­­Mureş) de pe o suprafaţă de 0,15 ha. a obţinut o producţie de 4.190 kg. sfeclă d° zahăr p­entru care a primit 1.156 lei, 25 kg. zahăr şi 12 m. mărfuri textile. La fel şi ţăranul muncitor Ioan Szöcs din acelaşi sat, de pe o suprafaţă de 0,31 ha. a obţinut peste 9.000 kg. sfeclă de zahăr, pentru care în afară de bani a primit 72 kg. zahăr. Văzînd foloasele contractării sfeclei de zahăr, ţăranii munci­tori Iuliu Gáspár, Alexandru Kovács, Iuliu Keresztély şi mulţi alţii au hotărît să cultive sfeclă de zahăr în anul viitor In acest scop şi-au pregătit încă de acum terenurile destinate culturii sfeclei de zahăr. IOSIF BESZAR, coresp. Creşte numărul cititorilor din lemnia Cartea nu numai că educă pe om, ci constituie şi un mijloc de recreere. Acest fapt îi dovedeşte creşterea necontenită a număru­lui cititorilor care frecventează biblioteca din Lemnia. Ţăranii muncitori manifestă un deose­bit interes atît pentru lucrările beletristice, cît şi pentru cărţile care tratează diferite metode înaintate în lucrarea pămîntu­­lui. Biblioteca noastră dispune de cele mai recente numere ale zia­relor care apar in limbile romi­na şi maghiară. Colecţiile puse la dispoziţia cititorilor, sînt ci­tite cu mult nesaţ. Cei­­60 citi­tori pe care-i avem astăzi ma­nifestă un interes ereseim­ pen­tru volumele noi. Am organizat în mai multe rînduri recenzii, iar cu ocazia Lunii Prie­tenîei Romîno-Sovietice am făcut pre­­zentarea citorva cărţi sovietice. Printre cititorii care frecven­tează regulat biblioteca se gă­sesc Ullis Istvánná, Csáki Sán­dor, etc. In condiţiile noi create de re­gimul nostru democrat-popular, fiecare om al muncii are posibi­litatea de a-şi ridica nivelul cul­tural şi ideologic şi e dator s-o facă. VILMA PACZ, coresp Si­TM preiat în întregime cotele Ţăranii muncitori din comuna a contribuit cu mult munca pe­ Gurghiu (raionul Reghin) şi­ au litică de lămurire, desfăşurată predat în întregime cotele obli­­de agitatorii organizaţiei de bă­gătorii către stat, contribuind in­za, delegatele de femei şi depu­­felul acesta la realizarea planui­­taţii­ lui de colectări. petre kiss. La obţinerea acestui rezultat , coresp. Cei care nu îngrijesc avutul obştesc „Păstrează cu sfinţenie avu­tul obştesc“, este o lozincă atît de frumoasă, pe care o găseşti afişată pe pereţii multor restau­rante şi bufete. Neîndoielnic, ar fi bine dacă ea ar fi respectată, în primul rînd chiar de gestio­narii şi ospătarii din localurile respective. Din păcate insă nu se poate spune acest lucru des­pre ospătarii de la restaurantul coperativei „Drapelul roşu din Topliţa, de curînd înzestrat cu mobilier nou, ca mese, rafturi, scaune, etc. Acest mobiler nou şi frumos nu este îngrijit de că­tre ospătarii Rudolf Tutuca şi loan Moldovan, care folosesc mesele, în deosebi drept mijloc pentru desfundarea sticlelor cu bere sau apă minerală. Suntem­ convinşi că în această muncă de mai mult folos le-ar fi cheia anume fabricată şi care este „păstrată“ în sertar. Desigur a­­tunci ar rămînea întregi şi ra­mele meselor şi ale tejghelei. Aşteptăm să-şi spune cuvîntul şi conducerea cooperativei,­ care n-ar trebui să treacă cu vederea asemenea lucruri. GAVRIL I­RISTEA, coresp. Lipsuri în difuzarea presei Conştiente de rolul deosebit ce-l joacă revista „Dolgozo Ne“ în viaţa şi activitatea femeilor, ţărăncile muncitoare din comu­na­ Voivodeni încă din luna a­­prilie a acestui an au pornit o largă acţiune în vederea spori­rii numărului de abonamente la această revistă. Astfel, s-a reu­şit ca numărul abonamentelor să atingă cifra de 60. Datorită însă neîndeplinirii conştiincioa­se a sarcinilor de către serviciul de difuzare a presei faţă de a­bonatele revistei „Dolgozo Ne“, începînd din luna aprilie în co­muna Voivodeni n-a intrat decît un singur exemplar din această revistă. Cu toate reclamaţiile făcute, serviciul de difuzare a presei n-a luat nici o măsură. Dorinţa femeilor muncitoare din comuna Voivodeni este ca în viitor revista să le sosească la timp, iar serviciul de difuzare a presei să-şi schimbe atitudi­nea de nepăsare față de abona­mente. 3 Scrisori către redacţie Uniunea raională a cooperativelor de consum­ Topliţa şi-a îndeplinit sarcinile de plan In urma unei munci temeini­ce desfăşurată de către U­niunea I raională a cooperativelor de­­ consum Topliţa, s-au obţinut o seamă de noi succese în atrage­rea unui număr mare de noi membri în cooperative. Planul înscrierii de noi membri al U­­niunii a crescut în luna octom­brie în proporţie de 144 la sută, iar planul privitor la înscrierea fondului social, în proporţie de 106 la sută. Printre cooperative­le care s-au evidenţiat în obţi­nerea acestor succese, se numă­ră cooperativa din Lunca­ Bra­dului, care şi-a îndeplinit planul încasării părţilor sociale sub­scrise în proporţie de 494 la su­tă. Cooperativa din Ruşii-Munţi şi-a realizat planul de înscrieri de noi membri în proporţie de 740 la sută, iar la încasarea fondului social subscris, într-un procentaj de 324 la sută. In aceste munci s-au eviden­ţiat instructorii raionali loan Sebesi, Ludovic Németh, loan Ujică şi alţii. ADALBERT MOGOȘ. coresp

Next