Steaua Roşie, decembrie 1954 (Anul 3, nr. 232-242)

1954-12-01 / nr. 232

4 l­a 29 noiembrie s-au împlinit : citoare şi ţărănimea munciţi Partidului Comunist, s-au eliben­tist şi au instaurat în ţară Putere ! Poporul albanez datorează In­­tice, care a distrus maşina de ră­u Poporul a cucerit libertatea î tat succese mari pe calea constru i juste a Partidului Muncii din AN­ (Din apelul Comitetul Albania, Consiliului de I­tare şi Consiliului Gener- Populare Albania adresat sării a zece ani de la elit Avîntul industriei Datorită întrecerii socialiste des­făşurată pe scară largă în Albania în cinstea celei de a zecea aniver­sări a eliberării ţării, precum şi datorită ridicării calificării profe­sionale a muncitorilor albanezi, tî­­năra industrie albaneză îşi sporeş­te necontenit volumul producţiei. In perioada ianuarie-septembrie 1954, volumul producţiei indus­triale a R.P. Albania a fost cu 15 la sută mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.In aceeaşi perioadă, producţia indus­triei alimentare a crescut cu 21 la sută. In primele nouă luni ale a­­nului acesta au fost produse cu 20 la sută mai multe produse făinoa­se şi cu 15 la sută mai multă bere decît în perioada corespunzătoare a anului 1953. In celelalte ramuri industriale s-a înregistrat de asemenea o spo­rire importantă a producţiei. Ast­fel, în primele nouă luni ale anului acesta, fabricile de materiale de construcţii au livrat economiei na­ţionale cu 18 la sută mai mult ci­ment, cu 86 la sută mai mult pla­caj şi cu 22 la sută mai mult fur­nir decit în perioada corespunză­toare a anului 1953. Industria constructoare de ma­şini, care anul acesta a depăşit cu aproximativ 20 la sută producţia din primele nouă luni ale anului 1953, a produs printre altele un mare număr de maşini şi unelte a­­gricole. Astfel, în perioada ianua­rie-septembrie 1954, producţia de pluguri a crescut de peste trei ori, iar producţia de cultivatoare a crescut cu 24 la sută faţă de pe­rioada corespunzătoare a anului 1953. Industriile electrotehnică­­şi de confecţii au depăşit respectiv cu 27 la sută şi cu 4 la sută produc­ţia din primele nouă luni ale anu­lui 1953. In 1954, producţia industrială a R.P. Albania va fi de 11,4 ori mai mare decît înainte de război. In a­­fară de întreprinderile industriale existente, vor mai fi puse în func­ţiune fabrica de ciment din Vlora, fabrica de conserve de peşte şi de zece ani de la ziua in care clasa mun­­­oare din Albania, sub conducerea ai pentru totdeauna de sub jugul Cas­­a Populară,­bertatea sa glorioasei Armate Sovie­­zboi a Germaniei hitleriste, şi independenţa naţională şi a repur­­icii socialismului, datorită conducerii Katl­a şi a Comitetului său Centralu­lui Central al Partidului Muncii din Miniştri, Prezidiului Adunării Popu­­­l a­ Frontului Democrat al Republicii poporului albanez cu prilejul aniver­­berarea ţării), legume din Vlora, rafinăria de pe­trol din Elbasan, puternica hidro­centrală „Enver Hodja“ de pe flu­viul Maţi, care va intra în funcţiu­ne în 1957, precum şi numeroase alte fabrici şi uzine. Agricultura se desvoltă vertiginos Dezvoltarea agriculturii consti­tuie obiectul unei griji deosebite din partea partidului şi guvernu­lui. Au fost şi continuă să fie luate o serie de măsuri importante me­nite să asigure ridicarea producţiei la hectar, folosirea mecanizării în , producţia agricolă. Astfel, în­­ 1953, productivitatea în agrcultu-­­­ră a fost cu peste 79 la sută mai , mare faţă de 1938. In cursu' acele­­­­iaşi perioade, producţia la hectar a­­ culturilor legumicole a crescut cu­­ 23 la sută, iar cea a orezului —­­ cu peste 39 la sută.­­ Dîndu-şi seama de importanţa­­ îndeplinirii sarcinilor ce le stau în­­ faţă, ţăranii muncitori albanezi , nu-şi precupeţesc eforturile pentru­­ a obţine recolte bogate.­­ Oamenii muncii din agricultură , au obţinut succese remarcabile în­­ aplicarea unei serii de metode a- ' grotehnice sovietice înaintate. Ast-­­ fel, pe o suprafaţă de 1.287 de hec­­­­tare, semănată în rînduri în cruci- j sale, s-au obţinut cu 2—7 chintale , mai mult grîu la hectar decit pe­­ suprafeţele semănate după metoda­­ obişnuită.­­ Pe ogoarele R.P. Albania, insă- i mintările de toamnă s-au desfăşu-­­ rat în bune condiţii. Pină la juma-­­ tatea lunii octombrie, muncitorii­­ de la gospodăriile agricole de stat­­ au însămînţat peste 60 la sută din­­ suprafeţele rezervate culturilor le­­­gumicole şi cea mai mare parte­­ din suprafeţele rezervate cereale-­­ lor.­­ La gospodăriile agricole de stat, , suprafeţele însăm­înţate sînt anul­­ acesta cu 38 la sută mai mari de­ , cît în 1953, iar suprafaţa rezerva-­­ tă griului este cu peste 46 la sută­­ mai mare decît în anul precedent . Institutul superior pedagogic din Tiran- STEAUA ROȘIE 1 decembrie 1354 A- 10-a aniversare a eliberării Albaniei­­ La Moscova au început lucrările conferinţei europene MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS anunţă: La 29 noiembrie s-a deschis la Mos­cova Conferinţa ţărilor europene pen­tru asigurarea păcii şi securităţii in Europa. La conferinţă participă dele­gaţiile Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Republicii Populare Polo­ne, Republicii Cehoslovace, Republicii Populare Albania, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Repu­blicii Populare Române. La Conferinţă participă de aseme­nea in calitate de observator un re­prezentant al Republicii Populare Chineze. Delegaţia Uniunii Republicilor So­vietice Socialiste este condusă de V. M. Molotov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S. Din delegaţia sovietică fac parte de asemenea: A A. Gromiko, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S.; A. M. Puzanov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R.; N. T. Kalcenk­o, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Ucrainene; K. T. Mazurov, pre­şedintele Consiliului de Miniştri ai R.S.S. Bieloruse; V. T. Laţiş, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Letone; A. A. Miurisep, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Estone; G. A. Gedvilas, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Lituaniene; V. A. Zorin, locţii­tor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Po­lone este condusă de Jozef Cyrankie­­wicz, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Polone. Din delegaţie fac parte — Marian Naszkowski, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe şi Waclaw Lewi­­kowski, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone in U.R.S.S. Republica Cehoslovacă este repre­zentată de delegaţia condusă de Vi­liam Siroky, primul ministru al Repu­blicii Cehoslovace. Din delegaţie fac parte Vaclav David, ministru al Afa­cerilor Externe; Emanuel Slexlta, mi­nistrul Construcţiilor; Iosef Plojhar, ministrul Sănătăţii; Jaromir Vosaglik, ambasador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Cehoslovace în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Democrate Germane are in frunte pe Otto Grote­wohl, primul ministru al R. D. Ger­mane. Delegaţia este compusă din Walter Ulbricht, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri; Dr. Lothar Bolcz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe; Otto Nuschke şi dr. Hans Loch, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri; Berthold Rose, secretar ge­neral al Partidului creştin democrat din Germania, precum şi Rudolf Ap­­pelt, ambasador extraordinar şi pleni­potenţiar al Republicii Democrate Germane in U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Un­gare este condusă de András Hegedűs prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Unga­re. Membrii delegaţiei sunt: János Bol­­doczky, ministru al Afacerilor Externe al Ungariei şi Endre Sik, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe. Din delegaţie fac parte şi Ferenc Mü­nnich, ambasador extraordinar şi plenipoten­ţiar al R. P. Ungare in U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Ro­míne este alcătuită din Chivu Stoica, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romi­ne (şeful delegaţiei); Simion Bughici, ministru al Afacerilor Externe; Grigo­­re Preoteasa, prim locţiitor al minis­trului Afacerilor Externe, precum şi Ioan Rab, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Romine in U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Bul­garia este alcătuită din: Anton Iugov, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Bulgaria (şeful delegaţiei); Ghiorghi Traikov, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al Bulgariei; Mincio Nelcev, ministru al Afacerilor Externe, precum şi Karlo Lukanov, ambasador extraor­dinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria in U.R.S.S. Republica Populară Albania este reprezentată de Manush Myftiu, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania (şeful delegaţiei), Behar Shtylla ministru al Afacerilor Externe şi Mihal Prifti, am­basador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Albania în U.R.S.S. Reprezentantul Republicii Populare Chineze la conferinţă este Cian Ven Tian, locţiitor al ministrului Afaceri­lor Externe al R.P. Chineze şi amba­sador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze în U.R.S.S. Prima şedinţă a conferinţei a fost deschisă de V. M. Molotov, şeful dele­gaţiei U.R.S.S. In numele guvernului Uniunii Sovietice, el a salutat delega­ţiile ţărilor care au acceptat pr­opune­rea guvernului sovietic, adresată de comun acord cu guvernele Republicii Populare Polone şi Republicii Ceho­slovace, cu privire la convocarea la 29 noiembrie la Moscova sau la Paris a unei conferinţe pe întreaga Europă pentru examinarea problemei cu pri­vire la crearea unui sistem de secu­ritate colectivă în Europa. Exprimîndu-şi regretul că nu toate statele cărora li s-au trimis invitaţii au socotit posibil să participe la exa­minarea acestei probleme importante care frămintă popoarele Europei, V.M. Molotov a declarat că în actuala si­tuaţie ţările iubitoare de pace nu se pot limita la măsurile pe care le-au luat până în prezent pentru asigurarea păcii şi securităţii lor şi că,în legătu­ră cu aceasta, după părerea delegaţiei sovietice, conferinţa statelor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa trebuie să se ţină cu parti­ciparea statelor care au acceptat sus amintita invitaţie. V. M. Molotov a cerut participanţi­lor la conferinţă să-şi spună părerea în această privinţă. I. Cyrankiewicz, şeful delegaţiei Republicii Populare Polone, a spriji­nit propunerea ca conferinţa să se ţi­nă cu participarea reprezentanţilor statelor care au sosit la Moscova. El şi-a exprimat speranţa că această con­ferinţă va rezolva sarcinile care-i stau in faţă. In numele delegaţiei cehoslovace, V. Siroky a declarat că convocarea conferinţei ţărilor europene în proble­ma creierii unui sistem de securitate colectivă în Europa, este în prezent foarte necesară, din cauza presiunii e­­xercitate de puterile occidentale cu scopul de a grăbi ratificarea acordu­rilor de la Paris. De aceea, delegaţia cehoslovacă consideră ca fiind pe de-a întregul întemeiată propunerea dele­gaţiei sovietice cu privire la necesita­tea ţinerii actualei conferinţe cu par­ticiparea delegaţiilor prezente. Reprezentanţii delegaţiilor Republi­cii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Alba­nia, Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze au spri­jinit de asemenea propunerea delega­ţiei sovietice. Apoi V. M. Molotov, şeful delegaţiei Uniunii Sovietice, a făcut o declaraţie care a fost ascultată cu mare atenţie de către participanţii la conferinţă. Indignarea păturilor largi ale poporului englez faţă de recentul discurs al lui Churchill LONDRA (Agerpres). — Recunoaşterea de către Chur­chill a faptului că încă înainte de terminarea războiului împo­triva Germaniei hitleriste el in­tenţiona să înarmeze pe soldaţii germani pentru a-i trimite să lupte împotriva Uniunii Sovie­tice, a trezit un val de indigna­re în rîndurile păturilor largi a­­le poporului englez. După cum relatează ziarul „Daily Worker“, George Cross, secretarul Asociaţiei „Mişcarea foştilor combatanţi — partizan ai păcii“, a declarat: „Discursa lui Churchill arată că el a tră­dat pe toţi tovarăşii noştri cari au luptat în războiul trecut“. Jack Nicholson, preşedintele organizaţiei partidului taburis din oraşul Hull, membru în con­siliul municipal, a spus: „Declaraţia sa (a lui Chur­chill) va stîrni profunda indig­nare a muncitorilor englezi. A­ceeaşi indignare va fi provoca­tă şi de poziţia laburiştilor cari îl sprijină pe Churchill“. John Mellon, fruntaş al parti­dului laburist din Sheffield, a declarat că a fost zguduit de re­cunoaşterile lui Churchill şi adăugat: „Acum devine limpede răspunsul la întrebarea pe care o auzeam atît de des în trecut: „De ce nu ne crede Uniunea So­vietică?". Discursul lui Chur­chill arata în mod grăitor tot­odată că el nu vorbeşte în nu­mele poporului englez, după cum nu vorbea în numele lui nici în 1945, cînd a trimis in­strucţiunile sale monstruoase­­ lui Montgomery“. Ziarul „Daily Herald" scrie în articolul său de fond: „Since­ritatea lui Churchill... a stîrnit ecouri în lumea întreagă“. Ară­­tînd că anumite ziare au orga­nizat „un complot al tăcerii“ în­­ jurul discursului rostit de Chur­­ chill la Woodford, „Daily He­ rald“ continuă: „O asemenea­­ știre însă nu poate fi trecută , sub tăcere. Urmările ei sunt­­ mult prea serioase“. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Str. Gheorghe Doja Nr. 9. Telefon Redacţia: 2888, 2498 Tipografia: 2643. Taxa poştală plătită in numerar conf. aprobării Dir. Gen. PTT Nr. 179.850. Poporul cehoslovac se pronunţă împotriva remilitarizării Germaniei occidentale PRAGA 30 (Agerpres). — Cetera culturale condamnă militarizarea Ger­­anunţa­­maniei occidentale. Cn acest­e rezuiuţii şi sensuri po­porul cehoslovac îşi exprimă sprijinul deplin faţă de propunerea sovietică şi salută participarea unei delegaţii gu­vernamentale cehoslovace la conferin­ţa europeană pentru securitatea cu­Comitetul Cehoslovac al Partizani­lor Păcii a primit pină în prezent pas­te 30.000 rezoluţii şi scrisori în car oamenii muncii cehoslovaci, organiza­ţiile de masă, instituţiile ştiinţifice s­lectivă care are loc la Moscova. In numeroase apeluri adresate cetăţeni­­or şi muncitorilor d­in Germania occi­­dentală, Franţa şi alte ţări, poporul Cehoslovac cheamă să lupte împotri­va ratificării acordurilor da la Paris şi să ceară guvernelor lor să partici­pe la conferinţa de la Moscova.

Next