Steaua Roşie, ianuarie 1955 (Anul 4, nr. 243-250)

1955-01-05 / nr. 243

5 Ianuarie 1955 Dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani, sarcină iz­­vorîtă din proiectul Directive­lor Congresului al II-lea al P.M.R., cere oamenilor muncii­­din agricultură să lupte pentru sporirea producţiei agricole ve­getale şi animale. Un rol deosebit de important revine in această direcţie sta­ţiunilor de maşini şi tractoare, ca posturi avansate ale clasei muncitoare la sate. S.M.T.-uri­le trebuie să îmbunătăţească necontenit calitatea lucrărilor executate, să lărgească mecani­zarea lucrărilor agricole. In a­­cest scop, conducerile SM.T.­­urilor trebuie să organizeze în această perioadă în cele mai bune condiţiuni reparatul maşi­nilor agricole şi tractoarelor. Organizaţia de bază de la S.M.T. Tg.-Mureş a analizat in mai multe rînduri felul în care se desfăşoară reparaţiile, trasînd sarcini în legătură cu această problema membrilor şi candidaţilor de partid. La adu­narea din ziua de 20 decembrie pe baza lipsurilor arătate de Árpád András, şeful atelierului de reparaţii, s-a hotărît printre altele să se ţină legături şi mai strînse între conducerea S.M.T.­­ului şi întreprinderile din oraş care pot ajuta staţiunea cu di­ferite piese de schimb şi specia­lişti. S-a mai hotărît trecerea de la sistemul condicilor la me­toda cu mărci, în scopul întări­rii disciplinei în muncă. Pentru bunul mers al lucrări­lor de reparaţii s-au organizat pe baza metodei Bugacev 12 posturi de lucru. Îndrumată de organizaţia de bază, conduce­rea S.M.T.-ului­­ şi-a întocmit planul de reparaţii, eşalonat pe luni şi săptămîni. S.M.T. Tg.­Mureş a primit în folosinţă multe construcţii noi, printre care şi un atelier mecanic, cre­­îndu-se astfel condiţii noi de muncă şi de viaţă mecanizato­rilor şi tractoriştilor. S a luat legătura cu fabrica „Encse­ Maurîciu“ care a confecţionat pentru S.M.T. 200 bucăţi arcuri pentru pompe de injecţie. A fost instalat un aparat de su­dură electrică, care uşurează mult operaţiunile de sudură. Un ajutor preţios îl acordă în munca de reparaţii muncitorii, maiştrii şi inginerii, care au ve­nit de la I.R.T.A. Tg.-Mureş, de la cooperativa „Ciocanul“, etc. pentru a lucra în agricultură. La propunerea organizaţiei de bază, la 29 decembrie, a a­­vut loc o consfătuire la care au participat directorii­ staţiunii, şefii de secţii, activiştii secţiei politice, muncitorii şi inginerii veniţi din industrie şi secreta­rul organizaţiei de bază. Cu a­­cest prilej s-a discutat şi despre greutăţile care frînează mersul lucrărilor de reparaţii. In urma discuţiilor s-a hotărît ca primă măsură dublarea posturilor de lucru înfiinţate şi organizarea reparaţiilor la unele posturi de lucru pe două schimburi, con­­diţiunile tehnice permiţînd a­­cest lucru. Una din piedicile cele mai serioase în desfăşura­rea reparaţiilor o constituie fap­tul că Baza de aprovizionare nr. 5 din Oraşul Stalin, aparţi­­nînd Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, nu trimite la timp piesele cerute, piese speciale ca­re nu se pot procura pe plan local. La S.M.T. Tg.-Mureş sunt în­să lipsuri grave şi în munca politică, lipsuri care trebuiesc grabnic lichidate. Deşi staţiunea acordă unor tractorişti ca Al­bert Magyari peste 3.000 lei premiu pentru depăşiri de plan şi realizarea de economii, tînă­­rului tractorist Dănilă Nemeş aproape 2.000 lei premiu, şefu­lui de brigadă Petru Kiss aproa­pe 1.500 lei premiu, acest sti­mulent de valoare cît şi meto­dele de muncă ale tractoriştilor şi mecanicilor fruntaşi pre­miaţi, nu sunt popularizate de către secţia politică şi de către organizaţia de bază. Gazeta fulger nu a mai fost reîmpros­pătată de la 25 septembrie 1954, staţiunea nu are un local pentru club, cursurile profesio­nale încă n-au luat fiinţă. A­­cest fel de a munci cu oamenii nu contribuie la întărirea dis­ciplinei în muncă, a spiritului de răspundere faţă de sarcini, nu garantează îndeplinirea la timp a planului de reparaţii şi executarea unor lucrări de bu­nă calitate. Organizaţia de bază şi secţia politică de la acest S.M.T. tre­buie să ia măsurile politice ne­cesare, să asigure desfăşurarea unei largi activităţi politico- e­­ducative în perioada de iarnă, contribuţie de seamă în reali­zarea ritmului stabilit la repa­raţii, pentru ca în primăvară să se poată începe lucrările agri­cole la timpul optim, cu maşini şi unelte în perfectă stare de funcţionare. Comitetul de întreprindere trebuie îndrumat să urmăreas­că îndeplinirea obiectivelor în­trecerii, făcînd din aceasta o acţiune largă, în aşa fel ca tot mai mulţi muncitori de la SMT să devină fruntaşi, iar în raza de activitate a staţiunii să se exe­cute numai lucrări de calitate superioară. VIAŢA DE PARTID La SMT Tg.-Mureş munca politică trebuie îmbunătăţită STEAUA ROȘIE Din lucrările celui de al ll-lea Congres Unional al scriitorilor sovietici De curînd s-au încheiat lu­crările celui de al Il-lea Con­gres Unional al scriitorilor so­vietici. Din dezbaterile congre­sului se desprinde lupta activă a scriitorilor sovietici, pentru a pune la îndemîna cititorilor o­­pere care să zugrăvească viaţa nouă, chipul omului nou sovie­­tic in lupta pentru binele şi fe­ricirea omenirii, ca un preţios ajutor al partidului în lupta pentru comunism. Dăm mai jos fragmente din lucrările Congresului: ...„Un duşman serios, împo­triva căruia au trebuit să lupte necontenit cercurile noastre li­terare, a fost naţionalismul bur­ghez — a spus printre altele scriitorul sovietic Alexei Sur­kov. Fiind intransigenţi faţă de toate manifestările ideologiei străine, în acelaşi timp, în inte­resul dezvoltării literaturii­, nu trebuie — atunci cind criticăm lucrările sau articolele in care există greșeli — să transfor­măm critica în campanii zgo­motoase de „nimicire". Trebuie să subliniem că criticii noștri nu au găsit întotdeauna un ton și un stil potrivit intereselor li­teraturii. Cind este vorba de un critic sau un scriitor sovietic care greşeşte in anumite pro­bleme, sintem­ datori să depu­­nem toate efort­urile pentru a explica lui şi cititorului natura greşelilor săvîrşite — indicînd în felul acesta calea spre lichi­darea greşelilor. Trebuie să ne întipărim bine in minte că, a­­vind de a face cu un literat viu, a cărui activitate este folosi­toare pentru literatură şi socie­tate, noi nu luptăm împotriva lui ci împotriva greşelilor să­­vîrşite de el, şi, în felul acesta, luptăm pentru el ca literat so­vietic. Avem nevoie de o asemenea atmosferă in activitatea noas­tră critică, ca şi in atitudinea faţă de cărţile sovietice ale au­torilor sovietici, care să desfiin­ţeze din practica noastră — o­­dată pentru totdeauna — o a­­semenea manifestare a concep­ţiei mic burghezi ca nimicirea, chiar in cazurile cind in cărţile sau manuscrisele respective e­­xistă greşeli care trebuiesc cri­­ticate cu asprime şi fără com­promis. După cum se ştie, noi toţi, scriitori şi critici, suntem de a­­cord cu faptul că noul conţinut trebuie exprimat în operele li­terare intr-o formă artistică co­respunzătoare caracterului său nou. Totuşi, practica de fiecare zi a literaturii noastre, în anii dinainte şi de după război, ara­tă din păcate că ne permitem prea adeseori să călcăm regu-rile de aur ale intransigenţei faţă de calitatea artistică a muncii scriitoriceşti, mai ales când este vorba să apreciem lu­crările cu tematică actuală. Am întilnit asemenea cazuri de in­dulgenţă profund dăunătoare şi greşită şi în activitatea co­legiilor noastre redacţionale, şi in activitatea consiliilor redac­ţionale ale editurilor. Asemenea indulgenţă au manifestat şi participanţii la discuţiile pu­blice asupra noilor cărţi, şi cri­ticii noştri care au apreciat a­­ceste lucrări în paginile ziare­lor. Intensificarea hotărîtă a acti­vităţii criticilor literari, atrage­rea institutelor Academiei de Ştiinţă în rezolvarea probleme­lor importante ale generaliză­rii experienţei literaturii noas­tre contemporane, discutarea in reviste şi ziare a probleme­lor de teorie şi istorie literară, a problemelor de critică curen­tă şi bibliografie, îmbunătăţi­rea activităţii secţiilor de criti­că literară ale editurilor, şi crearea unei reviste speciale consacrate cercetării probleme­lor de teorie și istorie literară v iata primele măsuri care tre­buie luate neapărat pentru în­suflețirea acestui atît de impor­tant domeniu din cadrul activi­tăţii literare". 3 Prima zi de muncă a anului 1955 In luptă pentru tot mai multe mobile In ziua de 3 ianuarie, la ore­le 6 dimineaţa, o puternică ani­maţie puse stâpinire pe întrea­ga fabrică de mobile „Sim­a Gé­za" din Tg.-Mureş. Sarcina cu care au pornit la lucru munci­torii, in prima zi a anului 1955 este deosebit de importantă. In citeva zile ei trebuie să termine fabricarea ultimelor 809 de gar­nituri „Ardealul",­­ mobile cu placaj dublu şi de mare rezis­tenţă şi să pregătească în ace­laşi timp piesele necesare celor 1.000 de garnituri de mobile „Ardealul B", din prima serie, şi mai elegante şi mai rezisten­te decit cete fabricate anterior, avînd dulapurile cu cite trei uşi. Cu acest gind a pornit la treabă în prima zi de lucru a anului 1955 comunista Rozalia Gido, de la secţia de croit, ca­re la circularul ei automat şi-a depăşit norma zilnică cu 98 la sută, numai în decurs de 5 ore. „Cu voie bună am început munca în anul nou — spuse ea — deoarece ştiu că margini­le de paturi croite din cheres­teaua de brad a pădurilor noas­tre le fac pentru oameni ai muncii, care ca şi mine, privesc lupta pentru o producie sporită ca o necesitate de prim ordin“. La secţia pregătire nr. II, muncitorul Nicolae Mészáros, care bătea cuiele spirale in ra­mele mobilei „Ardealul B‘, ra­portase că la orele II a îndepli­nit două norme zilnice. Deci în 5 ore norma pe 16 ore, Iosif Jakab lucra cu multă indeminare la cleirea noptierelor „Ardealul". Pină la orele 11 el şi-a realizat norma zilnică, iar aflîndu-ne in pragul unui nou an de muncă, muncitorii din fiecare întreprindere îşi fău­resc cele mai frumoase planuri pentru a reuşi să pună la dis­poziţia populaţiei cantităţi tot mai mari de diferite produse. Dar unele fabrici, ca de pildă, cea de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor" din Tg.-Mureş, au tre­cut de mult acest prag. La 3 ianuarie, întreaga fabrică dă­dea produse in contul zilei de 17 februarie 1955. Ba mai mult, secţia de valorificare a deşeu­rilor lucrează în contul lunii ianuarie 1956. La secţia de cusut mănuşi te intim­pină ca şi altă dată, a­­celaşi zumzet plăcut al maşi­nilor de cusut. Doar feţele proaspete şi ochii care azi ex­primă o voinţă mai mare ca oricînd îţi dau de înţeles cu e o zi neobişnuită. F. prima zi de lucru din acest an. Majoritatea muncitorilor din această secţie şi-au îndeplinit şi chiar depă­şit norma zilnică. Vaporii se ridică pină sus, departe. Pe cuptorul imens sint aşezate vase mari în care clo­coteşte siropul de smeură in curs de fabricaţie. In jurul cup­torului pridideşte atent Francisc Csog, de meserie cofetar. E pri­ma zi de muncă din anul nou. Nici unul­ din muncitori nu ab­sentează de la lucru. Parcă toţi sunt mai veseli, mai minări, mai hotărâţi în vo­inţa de a produce cit mai mult cit m­ai bun. Intr-o parte a a­­telierului de produse zaharoa­se a O.C.L. „Alimentara", se fac auzite citul, nişte melodii, unduite, cinci discuţii aprinse semănînd cu ciripitul păsărele­lor. Tinerele muncitoare Ida Balázs, Margareta Demeter şi Ilona Téglás sunt pe cit de ve­sele, tot ate de indemînalice la spălatul sticlelor, pe care mai tirziu le umple cu siropul dul­ce, aburind. Conducătorul atelierului Ale­xandru Veress, este mindru de sarcina ce i s-a încredinţat. El pînă la sfîrşitul schimbului, în­că o normă. Şi la fel ca el şi ca ceilalţi muncitori ai fabricii „Simo Gé­za" utemista Margareta Ordas de la secţia lustruit şi mulţi al­ţii, au inaugurat prima zi de lucru din anul 1955, înscriin­­du-şi in calendarul zilei însem­nate victorii. Aceste victorii sunt garantate şi prin programul concret de măsuri pe care şi l-a fixat colectivul fabricii „Si­mo Géza", in lumina sarcinilor ce decurg din Hotărirea Parti­dului şi Guvernului cu privire la desfiinţarea sistemului de a­­provizionare pe bază de carte­le şi raţii. Acest program pre­vede printre altele: terminarea grabnică a construcţiilor halei de montaj nr. 2, a şase noi uscă­­torii, a halei pentru secţia pre­gătire, instalarea unui ascen­sor electric la magazia de pro­duse finite, construirea unei creşe pentru 88 copii, etc. De asemenea, în program se mai prevede instalarea unui strung nou şi a unei maşini de frezat pentru metale, procurarea unui automotor pentru manevrarea vagoanelor, instalarea a 20 mo­toare electrice noi, etc. Prin introducerea măsurilor de mai sus, colectivul fabricii de mobile „Simó Géza " şi-a propus să realizeze in cursul a­­nului 1955 o economie in va­­loare de 612.000 lei, să ridice productivitatea muncii cu 1 la sută peste sarcinile de plan si să reducă preţul de cost al pro­ducţiei globale cu 3 la sută sub nivelul realizat în 1954. Iată de pildă pe tinăra Ber­ta Csíki, care cu multă mindrie a raportat că pină la ora 10 şi-a depăşit nor­ma cu 45 la sută. „De abea a trecut o jumăta­te de zi de lucru şi am obţinut o depăşire a normei destul de frumoasă. Acest lucru mă bucu­ră mult. M-a făcut să înţeleg că pot face mult mai mult de­cit pînă acum. Mă angajez ca în acest an să dau produse mai multe şi de o calitate mai su­perioară“. La fel gindeşte şi Ana Gido­­falvi, care de asemenea şi-a re­alizat norma zilnică pînă la a­­ceeaşi oră in proporţie de 10 la sută. Munca se desfăşoară în con­tinuu ,cu acelaşi ritm cu care a pornit de dimineaţă. Un număr tot mai mare de muncitori iţi spun cu un zimbet de satisfac­ţie şi mulţumire pe buze, că şi-au­­îndeplinit deja normele zilnice, îşi iubeşte mult locul de mun­că. Din explicaţiile ce le-a dat din toată inima, am luat la cu­noştinţă că numai pină la om 12 din prima zi de lucru s-au fabricat aici peste 484 litri si­rop de smeură. In anul ce a trecut, in acest atelier s-au pro­dus două articole noi: vin de mure și de măcieşe. Numai luna trecută, s-au produs 2.735 kg. bomboane-salon, 4.792 litri si­rop de smeură, 2.328 sticle vin de mure, prăjituri diferite, etc., planul fiind nu numai îndepli­nit ci chiar şi depăşit. Ca un singur om lucrează cu toţii aici, fără preget, pentru a da oamenilor muncii in acest an mai mult sirop, mai multe şerbeturi şi prăjituri, gemsuri­­de mure şi de afine, bomboane cu ciocolată, etc. — contribuind, astfel la aplicarea în viaţă a sarcinilor prevăzute în Hotărî­­rea partidului şi guvernului cu privire la desfiinţarea sistemu­lui de aprovizionare pe bază de cartele şi rotii. Primele succese Intr-un mic atelier de produse savaroase

Next