Steaua Roşie, ianuarie 1955 (Anul 4, nr. 243-250)
1955-01-05 / nr. 243
5 Ianuarie 1955 Dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani, sarcină izvorîtă din proiectul Directivelor Congresului al II-lea al P.M.R., cere oamenilor munciidin agricultură să lupte pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale. Un rol deosebit de important revine in această direcţie staţiunilor de maşini şi tractoare, ca posturi avansate ale clasei muncitoare la sate. S.M.T.-urile trebuie să îmbunătăţească necontenit calitatea lucrărilor executate, să lărgească mecanizarea lucrărilor agricole. In acest scop, conducerile SM.T.urilor trebuie să organizeze în această perioadă în cele mai bune condiţiuni reparatul maşinilor agricole şi tractoarelor. Organizaţia de bază de la S.M.T. Tg.-Mureş a analizat in mai multe rînduri felul în care se desfăşoară reparaţiile, trasînd sarcini în legătură cu această problema membrilor şi candidaţilor de partid. La adunarea din ziua de 20 decembrie pe baza lipsurilor arătate de Árpád András, şeful atelierului de reparaţii, s-a hotărît printre altele să se ţină legături şi mai strînse între conducerea S.M.T.ului şi întreprinderile din oraş care pot ajuta staţiunea cu diferite piese de schimb şi specialişti. S-a mai hotărît trecerea de la sistemul condicilor la metoda cu mărci, în scopul întăririi disciplinei în muncă. Pentru bunul mers al lucrărilor de reparaţii s-au organizat pe baza metodei Bugacev 12 posturi de lucru. Îndrumată de organizaţia de bază, conducerea S.M.T.-ului şi-a întocmit planul de reparaţii, eşalonat pe luni şi săptămîni. S.M.T. Tg.Mureş a primit în folosinţă multe construcţii noi, printre care şi un atelier mecanic, creîndu-se astfel condiţii noi de muncă şi de viaţă mecanizatorilor şi tractoriştilor. S a luat legătura cu fabrica „Encse Maurîciu“ care a confecţionat pentru S.M.T. 200 bucăţi arcuri pentru pompe de injecţie. A fost instalat un aparat de sudură electrică, care uşurează mult operaţiunile de sudură. Un ajutor preţios îl acordă în munca de reparaţii muncitorii, maiştrii şi inginerii, care au venit de la I.R.T.A. Tg.-Mureş, de la cooperativa „Ciocanul“, etc. pentru a lucra în agricultură. La propunerea organizaţiei de bază, la 29 decembrie, a avut loc o consfătuire la care au participat directorii staţiunii, şefii de secţii, activiştii secţiei politice, muncitorii şi inginerii veniţi din industrie şi secretarul organizaţiei de bază. Cu acest prilej s-a discutat şi despre greutăţile care frînează mersul lucrărilor de reparaţii. In urma discuţiilor s-a hotărît ca primă măsură dublarea posturilor de lucru înfiinţate şi organizarea reparaţiilor la unele posturi de lucru pe două schimburi, condiţiunile tehnice permiţînd acest lucru. Una din piedicile cele mai serioase în desfăşurarea reparaţiilor o constituie faptul că Baza de aprovizionare nr. 5 din Oraşul Stalin, aparţinînd Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, nu trimite la timp piesele cerute, piese speciale care nu se pot procura pe plan local. La S.M.T. Tg.-Mureş sunt însă lipsuri grave şi în munca politică, lipsuri care trebuiesc grabnic lichidate. Deşi staţiunea acordă unor tractorişti ca Albert Magyari peste 3.000 lei premiu pentru depăşiri de plan şi realizarea de economii, tînărului tractorist Dănilă Nemeş aproape 2.000 lei premiu, şefului de brigadă Petru Kiss aproape 1.500 lei premiu, acest stimulent de valoare cît şi metodele de muncă ale tractoriştilor şi mecanicilor fruntaşi premiaţi, nu sunt popularizate de către secţia politică şi de către organizaţia de bază. Gazeta fulger nu a mai fost reîmprospătată de la 25 septembrie 1954, staţiunea nu are un local pentru club, cursurile profesionale încă n-au luat fiinţă. Acest fel de a munci cu oamenii nu contribuie la întărirea disciplinei în muncă, a spiritului de răspundere faţă de sarcini, nu garantează îndeplinirea la timp a planului de reparaţii şi executarea unor lucrări de bună calitate. Organizaţia de bază şi secţia politică de la acest S.M.T. trebuie să ia măsurile politice necesare, să asigure desfăşurarea unei largi activităţi politico- educative în perioada de iarnă, contribuţie de seamă în realizarea ritmului stabilit la reparaţii, pentru ca în primăvară să se poată începe lucrările agricole la timpul optim, cu maşini şi unelte în perfectă stare de funcţionare. Comitetul de întreprindere trebuie îndrumat să urmărească îndeplinirea obiectivelor întrecerii, făcînd din aceasta o acţiune largă, în aşa fel ca tot mai mulţi muncitori de la SMT să devină fruntaşi, iar în raza de activitate a staţiunii să se execute numai lucrări de calitate superioară. VIAŢA DE PARTID La SMT Tg.-Mureş munca politică trebuie îmbunătăţită STEAUA ROȘIE Din lucrările celui de al ll-lea Congres Unional al scriitorilor sovietici De curînd s-au încheiat lucrările celui de al Il-lea Congres Unional al scriitorilor sovietici. Din dezbaterile congresului se desprinde lupta activă a scriitorilor sovietici, pentru a pune la îndemîna cititorilor opere care să zugrăvească viaţa nouă, chipul omului nou sovietic in lupta pentru binele şi fericirea omenirii, ca un preţios ajutor al partidului în lupta pentru comunism. Dăm mai jos fragmente din lucrările Congresului: ...„Un duşman serios, împotriva căruia au trebuit să lupte necontenit cercurile noastre literare, a fost naţionalismul burghez — a spus printre altele scriitorul sovietic Alexei Surkov. Fiind intransigenţi faţă de toate manifestările ideologiei străine, în acelaşi timp, în interesul dezvoltării literaturii, nu trebuie — atunci cind criticăm lucrările sau articolele in care există greșeli — să transformăm critica în campanii zgomotoase de „nimicire". Trebuie să subliniem că criticii noștri nu au găsit întotdeauna un ton și un stil potrivit intereselor literaturii. Cind este vorba de un critic sau un scriitor sovietic care greşeşte in anumite probleme, sintem datori să depunem toate eforturile pentru a explica lui şi cititorului natura greşelilor săvîrşite — indicînd în felul acesta calea spre lichidarea greşelilor. Trebuie să ne întipărim bine in minte că, avind de a face cu un literat viu, a cărui activitate este folositoare pentru literatură şi societate, noi nu luptăm împotriva lui ci împotriva greşelilor săvîrşite de el, şi, în felul acesta, luptăm pentru el ca literat sovietic. Avem nevoie de o asemenea atmosferă in activitatea noastră critică, ca şi in atitudinea faţă de cărţile sovietice ale autorilor sovietici, care să desfiinţeze din practica noastră — odată pentru totdeauna — o asemenea manifestare a concepţiei mic burghezi ca nimicirea, chiar in cazurile cind in cărţile sau manuscrisele respective există greşeli care trebuiesc criticate cu asprime şi fără compromis. După cum se ştie, noi toţi, scriitori şi critici, suntem de acord cu faptul că noul conţinut trebuie exprimat în operele literare intr-o formă artistică corespunzătoare caracterului său nou. Totuşi, practica de fiecare zi a literaturii noastre, în anii dinainte şi de după război, arată din păcate că ne permitem prea adeseori să călcăm regu-rile de aur ale intransigenţei faţă de calitatea artistică a muncii scriitoriceşti, mai ales când este vorba să apreciem lucrările cu tematică actuală. Am întilnit asemenea cazuri de indulgenţă profund dăunătoare şi greşită şi în activitatea colegiilor noastre redacţionale, şi in activitatea consiliilor redacţionale ale editurilor. Asemenea indulgenţă au manifestat şi participanţii la discuţiile publice asupra noilor cărţi, şi criticii noştri care au apreciat aceste lucrări în paginile ziarelor. Intensificarea hotărîtă a activităţii criticilor literari, atragerea institutelor Academiei de Ştiinţă în rezolvarea problemelor importante ale generalizării experienţei literaturii noastre contemporane, discutarea in reviste şi ziare a problemelor de teorie şi istorie literară, a problemelor de critică curentă şi bibliografie, îmbunătăţirea activităţii secţiilor de critică literară ale editurilor, şi crearea unei reviste speciale consacrate cercetării problemelor de teorie și istorie literară v iata primele măsuri care trebuie luate neapărat pentru însuflețirea acestui atît de important domeniu din cadrul activităţii literare". 3 Prima zi de muncă a anului 1955 In luptă pentru tot mai multe mobile In ziua de 3 ianuarie, la orele 6 dimineaţa, o puternică animaţie puse stâpinire pe întreaga fabrică de mobile „Sima Géza" din Tg.-Mureş. Sarcina cu care au pornit la lucru muncitorii, in prima zi a anului 1955 este deosebit de importantă. In citeva zile ei trebuie să termine fabricarea ultimelor 809 de garnituri „Ardealul", mobile cu placaj dublu şi de mare rezistenţă şi să pregătească în acelaşi timp piesele necesare celor 1.000 de garnituri de mobile „Ardealul B", din prima serie, şi mai elegante şi mai rezistente decit cete fabricate anterior, avînd dulapurile cu cite trei uşi. Cu acest gind a pornit la treabă în prima zi de lucru a anului 1955 comunista Rozalia Gido, de la secţia de croit, care la circularul ei automat şi-a depăşit norma zilnică cu 98 la sută, numai în decurs de 5 ore. „Cu voie bună am început munca în anul nou — spuse ea — deoarece ştiu că marginile de paturi croite din cheresteaua de brad a pădurilor noastre le fac pentru oameni ai muncii, care ca şi mine, privesc lupta pentru o producie sporită ca o necesitate de prim ordin“. La secţia pregătire nr. II, muncitorul Nicolae Mészáros, care bătea cuiele spirale in ramele mobilei „Ardealul B‘, raportase că la orele II a îndeplinit două norme zilnice. Deci în 5 ore norma pe 16 ore, Iosif Jakab lucra cu multă indeminare la cleirea noptierelor „Ardealul". Pină la orele 11 el şi-a realizat norma zilnică, iar aflîndu-ne in pragul unui nou an de muncă, muncitorii din fiecare întreprindere îşi făuresc cele mai frumoase planuri pentru a reuşi să pună la dispoziţia populaţiei cantităţi tot mai mari de diferite produse. Dar unele fabrici, ca de pildă, cea de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor" din Tg.-Mureş, au trecut de mult acest prag. La 3 ianuarie, întreaga fabrică dădea produse in contul zilei de 17 februarie 1955. Ba mai mult, secţia de valorificare a deşeurilor lucrează în contul lunii ianuarie 1956. La secţia de cusut mănuşi te intimpină ca şi altă dată, acelaşi zumzet plăcut al maşinilor de cusut. Doar feţele proaspete şi ochii care azi exprimă o voinţă mai mare ca oricînd îţi dau de înţeles cu e o zi neobişnuită. F. prima zi de lucru din acest an. Majoritatea muncitorilor din această secţie şi-au îndeplinit şi chiar depăşit norma zilnică. Vaporii se ridică pină sus, departe. Pe cuptorul imens sint aşezate vase mari în care clocoteşte siropul de smeură in curs de fabricaţie. In jurul cuptorului pridideşte atent Francisc Csog, de meserie cofetar. E prima zi de muncă din anul nou. Nici unul din muncitori nu absentează de la lucru. Parcă toţi sunt mai veseli, mai minări, mai hotărâţi în voinţa de a produce cit mai mult cit mai bun. Intr-o parte a atelierului de produse zaharoase a O.C.L. „Alimentara", se fac auzite citul, nişte melodii, unduite, cinci discuţii aprinse semănînd cu ciripitul păsărelelor. Tinerele muncitoare Ida Balázs, Margareta Demeter şi Ilona Téglás sunt pe cit de vesele, tot ate de indemînalice la spălatul sticlelor, pe care mai tirziu le umple cu siropul dulce, aburind. Conducătorul atelierului Alexandru Veress, este mindru de sarcina ce i s-a încredinţat. El pînă la sfîrşitul schimbului, încă o normă. Şi la fel ca el şi ca ceilalţi muncitori ai fabricii „Simo Géza" utemista Margareta Ordas de la secţia lustruit şi mulţi alţii, au inaugurat prima zi de lucru din anul 1955, înscriindu-şi in calendarul zilei însemnate victorii. Aceste victorii sunt garantate şi prin programul concret de măsuri pe care şi l-a fixat colectivul fabricii „Simo Géza", in lumina sarcinilor ce decurg din Hotărirea Partidului şi Guvernului cu privire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii. Acest program prevede printre altele: terminarea grabnică a construcţiilor halei de montaj nr. 2, a şase noi uscătorii, a halei pentru secţia pregătire, instalarea unui ascensor electric la magazia de produse finite, construirea unei creşe pentru 88 copii, etc. De asemenea, în program se mai prevede instalarea unui strung nou şi a unei maşini de frezat pentru metale, procurarea unui automotor pentru manevrarea vagoanelor, instalarea a 20 motoare electrice noi, etc. Prin introducerea măsurilor de mai sus, colectivul fabricii de mobile „Simó Géza " şi-a propus să realizeze in cursul anului 1955 o economie in valoare de 612.000 lei, să ridice productivitatea muncii cu 1 la sută peste sarcinile de plan si să reducă preţul de cost al producţiei globale cu 3 la sută sub nivelul realizat în 1954. Iată de pildă pe tinăra Berta Csíki, care cu multă mindrie a raportat că pină la ora 10 şi-a depăşit norma cu 45 la sută. „De abea a trecut o jumătate de zi de lucru şi am obţinut o depăşire a normei destul de frumoasă. Acest lucru mă bucură mult. M-a făcut să înţeleg că pot face mult mai mult decit pînă acum. Mă angajez ca în acest an să dau produse mai multe şi de o calitate mai superioară“. La fel gindeşte şi Ana Gidofalvi, care de asemenea şi-a realizat norma zilnică pînă la aceeaşi oră in proporţie de 10 la sută. Munca se desfăşoară în continuu ,cu acelaşi ritm cu care a pornit de dimineaţă. Un număr tot mai mare de muncitori iţi spun cu un zimbet de satisfacţie şi mulţumire pe buze, că şi-auîndeplinit deja normele zilnice, îşi iubeşte mult locul de muncă. Din explicaţiile ce le-a dat din toată inima, am luat la cunoştinţă că numai pină la om 12 din prima zi de lucru s-au fabricat aici peste 484 litri sirop de smeură. In anul ce a trecut, in acest atelier s-au produs două articole noi: vin de mure și de măcieşe. Numai luna trecută, s-au produs 2.735 kg. bomboane-salon, 4.792 litri sirop de smeură, 2.328 sticle vin de mure, prăjituri diferite, etc., planul fiind nu numai îndeplinit ci chiar şi depăşit. Ca un singur om lucrează cu toţii aici, fără preget, pentru a da oamenilor muncii in acest an mai mult sirop, mai multe şerbeturi şi prăjituri, gemsuride mure şi de afine, bomboane cu ciocolată, etc. — contribuind, astfel la aplicarea în viaţă a sarcinilor prevăzute în Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi rotii. Primele succese Intr-un mic atelier de produse savaroase