Steaua Roşie, februarie 1955 (Anul 4, nr. 251-258)

1955-02-02 / nr. 251

in numărul de azi: — Pe teme de partid. Să ridicăm agricultura ia un nive! mai inalt (nag. 2-a). — Calendar agricol. Principalele lucrări agricole ce se execută in luna fe­bruarie (pag. 3-a)‘. — Cercetări Urologice la Institutul Medico-Farmaceutic din Tg.-IWureş (pag. 3-a). — Jos miinile de pe Taivan (pag. 4-a). Să asigurăm realizarea la timp şi în întregime a pianului de colectări Ne ridicam împotriva acelora care pregătesc războiul atomic! Chemarea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Cetăţeni ai Republicii Populare Romíné! Răspunzînd voinţei de pace a tuturor po­poarelor şi pentru a feri omenirea de grozăviile unui război atomic, Consiliul Mondial al Păcii a adresat popoarelor lumii următorul Apel: „IN PREZENT. ANUMITE GUVERNE SE PREGĂTESC SA DEZLĂNŢUIE UN RĂZBOI ATOMIC. ELE VOR SA CONVINGĂ PO­POARELE DE INEVITABILITATEA ACES­TUIA. FOLOSIREA ARMEI ATOMICE AR DUCE LA UN RĂZBOI DE EXTERMINARE. DECLARAM CA GUVERNUL CARE VA DEZLANŢUI RĂZBOIUL ATOMIC VA PIER­DE ÎNCREDEREA POPORULUI SAU ŞI VA FI CONDAMNAT DE TOATE POPOARELE. NE RIDICAM ÎMPOTRIVA ACELORA CA­RI': PREGĂTESC RĂZBOIUL ATOMIC. CEREM DISTRUGEREA ÎN TOATE ŢA RILE A STOCURILOR DE ARME ATOMICE ŞI ÎNCETAREA IMEDIATA A PRODUCŢIEI ACESTORA”. Comitetul Permanent pentru Apărarea Pă­cii din R.P.R. vă cheamă să semnaţi acest Apel! Lupta popoarelor poate împiedica dezlăn­ţuirea războiului atomic. Cele 500 milioane semnături strînse pe Apelul de la Stockholm au împiedicat folosirea bombelor atomice în Coreea şi Indochina. Prin strîngerea de noi sute de milioane de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii, vom făuri o puternică stavilă în calea organizatorilor războiului atomic. Cetăţeni ai Republicii Populare Romine, bărbaţi şi femei, tineri şi tinere, toţi acei cărora vă este scumpă pacea şi iubiţi patria, pe care vreţi s-o vedeţi mai frumoasă şi mai prosperă! Pentru a zădărnici planurile criminale ale cercurilor agresive care pregătesc războiul ato­mic, pentru a face ca energia atomică — această uriaşă descoperire a minţii omeneşti — să slu­jească nu distrugerii vieţii, ci înfloririi ei şi pro­gresului omenirii, participaţi cu fermitate alături de sutele de milioane de oameni din toate continentele glo­bului pămîntesc la lupta împotriva pregătirii războiului atomic, semnînd Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Milioanele de semnături, pe care le vom pune pe Apelul împotriva pregătirii războiului atomic, vor demonstra voinţa neclintită a între­gului nostru popor de a apăra pacea între po­poare şi civilizaţia umană! Să apărăm activ cauza păcii, întărind sem­năturile pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii prin sporirea eforturilor în munca pentru înflo­rirea scumpei noastre patrii! Pacea poate fi salvată! Pacea trebuie să fie salvată! comitetele executive ale siaturilo populare raionale şi împuterni citii raionali ai C.S.C.P.A. tre buie să exercite un control rigu ros pe teren în scopul ca impu nerea şi înminarea obligaţiile de predare să se desfăşoare, or ganizat şi în termen cit ma scurt. Lin asemenea control poa te preveni abaterile ce se ma săvîrşesc în unele comune. It comuna Porceşti (raionul Re ghin) de pildă, in ziua de 2! ianuarie, ţăranii muncitori ai aşteptai ore în şir pînă cîn< tovarăşul Pintilie Gliga secretai şi Pamfi! Precup vice-preşedin tele comitetului executiv al sfa tului popular comunal, cit şi Oc tavian Precup secretar al orga nizaţiei de bază. au binevoit si înceapă munca de impunere după o noapte de beţie. Impunerile -pentru predarei cotelor de carne şi lapte stimu­lează sporirea şi îmbunătăţires efectivului de animale. La lapte de pildă, cota descreşte. La cec de a 2—3 şi a 1-a vacă se a­­plică o reducere de cotă de 2C ia sută. iar pentru cea de a 5-a vacă, se aplică o reducere de cotă de 30 la sută. La predarea cărnii, funcţionează un sistem de echivalenţe, raportate ia gră­simea medie. Astfel, 1 kg. car­ne din cota obligatorie echiva­lează cu 0.700 kg. carne porc gras, etc. Prin aceste mă­suri sye stimulează îmbunătăţirea calităţii animalelor. Cu toate că abia au trecut doar cîteva zile de la data începerii înminării obligaţiilor de predare a cotelor de carne şi lapte, mulţi ţărani muncitori, manifes­­tîndu-şi ataşamentul şi dragos­tea faţă de statul nostru demo­crat-popular au şi predat canti­tăţi însemnate de carne şi lapte în contul cotelor pe anui 1955. In comuna Breaza (raionul Re­ghin) de pildă. loan Alexa, se­cretarul organizaţiei de bază, a predat cota de carne şi lapte pe întreg anul 1955, servind astfel ca exemplu în faţa celorlalţi ţă­rani muncitori. El a fost urmat de mulţi alţi ţărani muncitori ca Alexandru Bene, junior. Ale­xandru Brassai şi alţii. Pe în­treaga comună s-au predat de­ja cca. 2.'000 kg. carne. La fel şi în comunele Petelea (raionul Reghin), Oaia (raionul Tg.­­Mureş) şi altele, mulţi ţărani muncitori au predat cantităţi însemnate de carne şi lapte. E datoria organizaţiilor de bază de a populariza exemplul pa­triotic al acestor ţărani munci­lor i. Comitetele executive ale sfa­­urilor populare comunale şi or­ganizaţii Ie de bază săteşti au ţatoria, ca odată ce s-au stabi­­it cotele de carne şi lapte să iesfăşoare sarcinile de plan pe die, decade şi luni, să urmă­­ească şi să sprijine activitatea igenţilor colectori. Comitetele raionale de partid ;i comitetele executive ale sfa­­urilor populare raionale, sínt ibligate să analizeze periodic ictivitatea aparatului de colec­­are, să sprijine şi să controle-j ;e munca desfăşurată de aces­­a. Numai prin eforturi comune, rin urmărirea de zi cu zi a rea­­izării sarcinilor se poate asi­­;ura îndeplinirea la timp şi în în­­regime a pianului de colectare. Colectarea produselor agrico ie constituie una din principa lele mijloace cu ajutorul cărorr statul nostru democrat-populai asigură aprovizionarea popu laţiei muncitoare cu produse aii mentare şi a industriei alimen táré şi producătoare de bunuri dc larg consum cu materii prim« vegetale şi animale. In acelaş timp, colectările constituie una din pirghiile principale de în tărire a alianţei clasei munci toare cu ţărănimea muncitoare Predarea cotelor nu înseam­nă numai contribuţia pe care ţărănimea o aduce şi trebuie s-c aducă la îmbunătăţirea aprovi­zionării populaţiei, dar este şi o contribuţie la îmbunătăţirea propriului ei nivej de trai. Din produsele colectate, industria noastră socialistă produce bu nuri de larg consum, din care, mare parle ájung din nou la ţă­ranii muncitori prin .intermediul cooperativelor. In Regiunea Autonoma Maghia­ra, în anul 1954, datorită muncii politice şi organizatorice desfă­şurată de organizaţiile de partid şi sfaturile populare şi datorită creşterii nivelului de conştiinţă :-! ţărănimii muncitoare, planul de colectare a fost realizat şi chiar depăşit ia unele produse Astfel, la grîu, planul de colec­tare pe anul 1954 a fost realizat in proporţie de 101.6 la sută, la porumb în proporţie de 100,6 la sută, la cartofi 101,1 la sută, la carne 101,2 la sută, etc. In ra­ionul Sîngeorgiu de Pădure, un­de munca a fost mai temeinic organizată, planul de colectare a fost realizat pc grupuri de produse. Realizarea planului de colec­tare a contribuit la îmbunătăţi­rea aprovizionării populaţiei, la desfiinţarea sistemului de apro­vizionare pe bază de cartele şi raţii, la trecerea la comerţul desfăşurat. Acest succes trebu­ie însă consolidat şi pentru vii­tor. Comerţul desfăşurat nece­­silă un volum abundent de măr­furi. lată de ce, realizarea rit­mică şi la timp a planului de colectare este o sarcină de ma­re importanţă. Desfăşurarea colectărilor în anul 1954, a constituit un izvor de preţioase învăţăminte. Urmă­rirea impunerii juste a co­telor, înminarea la timp a obligaţiilor de predare a co­telor de carne şi lapte şi reali­zarea zilnică, decadaîă şi luna­ră a sarcinilor din planul de colectare, iată cîteva metode organizatorice care contribuie în mare măsură la realizarea pianului de colectare. In perioada actuală, pe întreg cuprinsul regiunii noastre se desfăşoară întocmirea şi înmî­­narea obligaţiilor de predare a cotelor de carne şi lapte. Ori ce impunere greşită atrage du­pă sine prejudicii realizării pla­nului de colectare. De aceea, organizaţiile de bază şi comite­tele executive ale sfaturilor popu­­lare au datoria de a urmări ca , această acţiune să se desfăşoa- . re pe bşza unei documentaţii te- \ meinice. Fiecare producător tre- , buie să se prezinte personal în \ faţa comisiei de impunere.Mem­­brii de partid şi deputaţii trebu­ie să fie aceia care sa mobilize- J ze producătorii la preluarea o- ‘ hligaţiilor de predare a cotelor, ţ Comitetele raionale de partid, t Zilele trecute întreprinderes forestieră pentru industrializa­rea lemnului din Reghin a pri­mit o scrisoare din partea Comitetului de cultură fizică şi sporf prin care se comunică că firma „Commerce Comission Mohamed Bondak“ din Beirut (Liban) se interesează de noul tip de canoe pentru două per­soane. Acesta nu este un caz izolat.Renumele ambarcaţiunilor sportive fabricate în R.P.R. a trecut dc mult peste hotarele ţării noastre. Ele şi-au dovedit superioritatea în concursurile din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului, la cursa de mare fond pe Dunăre şi la alte nume­roase competiţii sportive inter­ne şi internationale. In anul 1954 colectivul sec­ţiei ambarcaţiuni şi-a îndeplinit planul anual de producţie în proporţie de 119,6 la sută. Anul trecut, muncitorii din această secţie au început fabricarea u­­nor noi tipuri de ambarcaţiuni: tip caiac şi canoe, din furnir de mahagónit presat, printre care şi cel căutat de firma din Beirut. Produse peste plan I Bogate sortimente de bunuri de larg consuni In plănui fabricii de produse chimico - metalurgice „Ludovic Minschi“ din Tg.-Mureş figu­rează numeroase măsuri în­dreptate în spre ridicarea con­siderabilă a nivelului produc­ţiei şi productivităţii muncii in ultimul an a! cincinalului. In afară de program, colectivul a­­cestei fabrici a fabricat 10 ma­şini de prăfuit şi numeroase alte atelaje şi scule necesare punerii în funcţie a unei noi secţii pro­ducătoare de bricege. In curînd se va instala aici o nouă presă de fricţiune, ceea ce va duce la ridicarea productivităţii muncii cu 35 la sută. Concomitent cu aceste măsuri s-a organizat un curs profesinal la care iau par­te 20 muncitori care vor să se califice ca şlefuitori pentru sec­ţia bricege. La secţia matriţerie a aceleaşi fabrici a fost introdus gazul metan şi s-au confecţionat con­comitent un cuptor pentru călit oţel şi o forjă de fierărie, a că­ror intrare în funcţiune va du­ce ia o creştere de 6 la sută a productivităţii muncii. In intervalul dintre t—20 ia­nuarie muncitorii fabricii „Lu­dovic Minschi“ au depăşit pre­vederile planului global de pro­ducţie cu 38,3 la sută dînd pes­te plan,printre altele: 7.468 bri­cege, 1.302 foarfeci, 527 maşini de călcat, 1.780 bucăţi cremone, 2.420 bucăţi balamale pentru mobilă, 2.952 buc. polonice şi 850 buc. cuţite de masă niche­late, 1.796 buc. deschizători de borcane, 25.000 perechi blache­­uri, cît şi 3.474 kg. colofoniu, 98 kg. terebentină industrială 1.510 kg. vopsele de ulei, 955 kg. săpun de toaletă şi altele. In acelaşi timp colectivul fa­bricii a economisit 21.561 lei prin folosirea raţională a mate­riilor. Anui IV Nr. 251 | Miercuri, 2 februarie 1955 j 4 pag- 20 bani COMITETUL PERMANENT PENTRU AP ARAREA PĂCII DIN R.P.R Ambarcaţiuni sportive de bună calitate Caiacurfle sínt de 1, 2 şi 4 per­soane, iar canoele de 1 şi 2 persoane. Pentru prima oară în ţara noastră s-au fabricat anul trecut la această întreprindere schifuri de două persoane fără cîrmă. cu rame şi schifuri de 4 plus 1 persoane, cu vîsle din lemn de cedru. Printre produse­le realizate de muncitorii aces­tei fabrici se mai găsesc bărci lip marin din lemn de ulm. ste­jar şi frasin, luntre de salvare, canoe de 10 plus 1 persoane, ambarcaţiuni cu vele tip „Star“ de 22 m.p. şi tip „Cuter“ de 45 m.p. cu cabine şi alte ambarca­ţiuni. Tot aici se mai execută sute de bărci universale pentru lacurile din staţiunile de odihnă şi parcuri. In prezent, muncitorii sec­ţiei ambarcaţiuni lucrează la fi­nisarea unor noi serii de caia­­curi şi canoe de mahagónit pre­sat. Acum ei se pregătesc să e­­xecute ambarcaţiuni pentru cam­pionatul european de canotaj, ce va avea loc anul acesta in pa­tria noastră. a uneia de ştanţare, necesare u­­şurării fazelor de lucru ca croi­tul tălpilor şi a altor materiale destinate fabricării ghetelor. Prin introducerea acestor ma­şini, productivitatea muncii !a această fază va creşte cu 60— 65 la sută. Datorită numeroaselor mă­suri tehnico-organizatorice lua­te, cooperatorii au reuşit ca în intervalul de !a 1 ianuarie la 28 ianuarie să confecţioneze peste plan 390 perechi cizme, 140 pe­rechi ghetuţe, 190 perechi ghe­te şi 302 perechi sandale pentru ;opii, 30 perechi bocanci pentru mineri, 50 perechi pantofi da­me şi altele. Lucrînd cu însufleţire pentru a putea pune la dispoziţia oa­menilor muncii cît mai multe produse de larg consum, 92 la sută din totalul muncitorilor cooperativei de producyiv meş­teşugărească „Unitatea“ din Tg. Mureş se află antrenaţi în în­trecerea socialistă. In vederea asigurării bunei desfăşurări a transporturilor, co­lectivul cooperativei a cumpărat un autocamion de 4 tone, care începînd din 15 ianuarie efec­tuează transporturile, contri­buind mult la reducerea preţului de cost al acestora. S-au iuat de asemenea măsuri pentru in­stalarea unei maşini de şlefuit,

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék