Steaua Roşie, martie 1955 (Anul 4, nr. 259-267)

1955-03-02 / nr. 259

2 martie 1955 STEAUA ROȘIE VIAŢA DE PARTID Problemele producfiei în discufia adunărilor de dare de seamă si alegeri Proiectul de Directive ale celui de al II-Iea Congres al Partidului cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii in ur­mătorii 2—3 ani, pune sarcini deose­bit de mari in faţa oamenilor muncii. Alegerea organelor conducătoare de­ partid constituie pentru organizaţiile de bază un prilej de analiză a sarci­nilor politice şi economico-culturale în vederea dezvoltării agriculturii, pre­cum şi a muncii fiecărui membru şi candidat de partid in parte, în lupta pentru ridicarea agriculturii la un ni­vel tot mai înalt, pentru mărirea şep­­telului şi generalizarea metodelor îna­intate. Printre măsurile luate în vederea pregătirilor adunărilor de dări de sea­mă şi de alegere a organelor de con­ducere, Comitetul raional de partid Ciuc, a pus în centrul preocupărilor sale un mare accent pe problemele a­­gricole. Activiştii Comitetului raional de partid, delegaţi la S.M.T. Miercurea- Ciuc, la gospodăria agricolă colectivă din comuna Dăneşti, la I.A.R.T., la întreprinderea „Amilemn" şi la alte or­ganizaţii, au reuşit să obţină frumoa­se succese în pregătirea comuniştilor pentru alegerea birourilor. In dările de seamă s-au analizat rezultatele obţinu­te în muncile agricole, respectarea mă­surilor luate în vederea măririi pro­ducţiei agricole la hectar, s-au scos în evidenţă şi s-au combătut lipsurile manifestate în munca organizaţiilor de bază. In comuna Cozmeni adunarea organizaţiei de bază a analizat înde­plinirea prevederilor Plenarei C.C. din august 1953. Din darea de seamă şi din discuţiile purtate a reieşit că pro­ducţia de cereale a crescut aici in a­­nul 1954, faţă de 1953, la grîu cu 25 la sută, la cartofi cu 30 la sută, la sfeclă de zahăr cu 45 la sută, etc. In vederea măririi bazei furajere s-au desţelenit 40 ha. păşune neproductivă, care va fi insămînţată cu sparcetă. Darea de seamă a scos in evidenţă că, datorită muncii politice dusă de co­muniştii din această comună şi spri­jinului primit din partea Comitetului ra­ional de partid,planul de colectări a fost realizat pe 1954 in proporţie de IOC la sută la toate produsele. Pentru buna desfăşurare a muncilor agricole pe anul 1956, organizaţia de bază a sprijinit înfiinţarea unui cerc agrotehnic, in care se pregătesc peste 50 de ţărani muncitori. In mobilizarea cursanţilor şi frecventarea cu regula­ritate a cursurilor s-au evidenţiat mulţi ţărani muncitori printre care loan Hadnagy, Imre Nardirosz, loan Albert, Miklós Fogas şi alţii. Din darea de seamă a organizaţiei de bază din gospodăria agricolă co­lectivă din comuna Dăneşti a reieşit că alți 4 ha. cartofi s-au plantat in cuiburi dispuse în pătrat, s-au aplicat regulile agrotehnice şi s-a obţinut o recoltă medie de 28.000 kg. cartofi la hectar, faţă de 16.000 kg. obţinute în medie la hectar la plantările făcute in mod obişnuit. In anul acesta cantitatea cartofilor plantaţi în cuiburi dispuse în pătrat se va dubla. In adunarea organizaţiei de bază din S.M.T. Miercurea-Ciuc, darea de seamă a scos în evidenţă fap­t­ că re­pararea uneltelor agricole a fost ter­minată cu 8 zile înainte de termen. Cei care au luat cuvîntul la discuţii au arătat că, munca executată de tractorişti în anul 1954 a fost mult superioară anului precedent, ceea ce a dus la creşterea producţiei agricole la hectar. Producţia medie la hectar în gospodăria agricolă colectivă din Cozmeni a fost de 2.573 kg. orz, fa­ţă de 1.670 kg. cît au obţinut ţăranii cu gospodării individuale. Organizaţia de bază de aici, a considerat ca o sarcină primordială întărirea per­manentă a vieţii de partid, antrenarea membrilor de partid pen­tru îndeplinirea planului şi pentru a­­sigurarea calităţii lucrărilor. O dova­dă elocventă că organizaţia de bază se ocupă intens de ducerea la îndepli­nire a tuturor sarcinilor, este şi fap­tul că învăţămîntul de partid ca şi cel politic de U.T.M. se desfăşoară aici bine In ultimul timp au fost primiţi în rindurile candidaţilor de partid , utemişti. Cu ocazia alegerilor organelor con­ducătoare, in darea de seamă a orga­nizaţiei de bază de la I.A.R.T. s-a a­­rătat că una din principalele sarcini a fost munca politică în vederea înde­plinirii planului de producţie, pentru îmbunătăţirea calităţii, ridicarea pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţu­lui de cost, în domeniul căreia organi­zaţia de bază a obţinut unele succese. Planul de producţie pe luna ianuarie s.c. a fost red­ Abat aici în proporţie de­­69 la sută Trebuie să arătăm însă că Comite­tul raional de partid Ciuc n-a acordat în toate cazurile o atenţie corespunză­toare pregătirii politice în vederea a­­legerilor, fapt care a făcut ca în une­le organizaţii de bază adunările de dări de seamă şi alegeri să decurgă la un nivel scăzut. De exemplu, adunările din organizaţiile de bază din locali­tăţile Cîceu, Sîncrăieni şi altele au fost slab pregătite. In aceste locuri nu s-a discutat temeinic problema dez­voltării agriculturii, iar celelalte pro­bleme discutate au fost rupte de mun­ca politică. Nivelul scăzut la care au decurs a­­ceste adunări se datoreşte în mare parte activiştilor Comitetului raional de partid Ştefan Karda şi Iuliu Nagy care au subapreciat munca de pregă­tire politică a alegerilor, rezumîndu-se la pregătirea tehnică a acestora. Comitetul raional de partid a con­vocat la 17 februarie a.c. activiştii în­sărcinaţi cu pregătirea alegerilor în organizaţiile de bază, analizîndu-se cu ei munca depusă pe teren. In cadrul acestei analize s-au scos în evidenţă lipsurile, arătîndu-se calea înlăturării lor, şi s-a prelucrat din nou instrucţiu­nile şi precizările C.C. al Partidului. Comitetul raional de partid a hotărît să-şi întărească activitatea de îndru­mare şi control, asigurînd totodată desfăşurarea la un nivel mai înalt al adunărilor de dare de seamă şi alegeri ale organelor de conducere. IOSIF NEMET, prim-secretar al Comitetului raional de partid Ciuc Să întărim necontenit disciplina financiară în întreprinderi şi instituţii Pentru ca statul nostru democrat­­popular să-ţi poată îndeplini cu suc­ces sarcinile importante de ordin fi­nanciar, puse de Plenara lărgită din august 1953 a CC. al P.M.R., privind dezvoltarea continuă a economiei na­ţionale, ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, este necesar ca în fiecare întreprindere şi instituţie să fie introdusă o strictă disciplină finan­ciară. Disciplina financiară este o trăsătu­ră caracteristică metodelor de gospo­dărire socialistă. Ea presupune înde­plinirea riguroasă de către întreprin­deri şi organizaţii economice a planu­rilor financiare, concordanţa acestora cu planurile de producţie, respectarea legalităţii socialiste în toate operaţiu­nile financiare. Una din principalele cerinţe ale dis­ciplinei financiare este Îndeplinirea la timp şi în întregime a obligaţiunilor financiare faţă de bugetul statului, fa­ţă de instituţiile de credit şi în dome­niul decontărilor, in relaţiile cu alte întreprinderi şi organizaţii economice. In ultimii doi ani, in Regiunea Au­tonomă Maghiară s-au înregistrat pro­grese simţitoare în domeniul întăririi disciplinei financiare. In marea lor majoritate, cadrele din economie s-au arătat capabile să conducă cu price­pere activitatea gospodărească a între­prinderilor. La întreprinderile comunale regiona­le „Electro-Gaz“ din Tg.-Mureş, de pildă, s-au obţinut realizări frumoase în unele sectoare de activitate, cum ar fi introducerea unui strict regim de economii şi respectarea regulilor dis­ciplinei financiare. Acest fapt a influ­enţat pozitiv reducerea preţului de cost pe anul 1954, la apă potabili cu peste 13 la sută, la energie electrică cu peste 16 la sută şi la gaz-metan cu peste 7 la sută. Conducîndu-se în mod organizat şi la zi evidenţele operative şi contabile privind repartizarea cheltuielilor pe elementele preţului de cost, la Între­prinderile comunale din Tg.-Mureş s-au scos la iveală cheltuielile nejusti­ficate, fiind posibilă astfel luarea u­­nor măsuri operative pentru înlătura­rea lipsurilor, întărirea disciplinei fi­nanciare şi reducerea preţului de cost. Colectivul acestei întreprinderi fiind preocupat şi de simplificarea, raţiona­lizarea şi înlăturarea operaţiunilor inu­tile, a contribuit la întărirea discipli­nei financiare, obţinînd la fondul de salarii, la cheltuielile administrativ­­gospodareşti, etc., o economie anuală de peste 40.000 lei. Cu toate acestea, în întreprinderi şi organizaţii economice există încă mari şi serioase lipsuri. Sînt numeroase cazurile cînd unii directori de între­prinderi încalcă în mod grosolan dis­ciplina financiară. Astfel, la Baza nr. 805 ateliere şi montaj şi la întreprin­derea „808 transport" din cadrul Trus­tului nr. 8 „Construcţii", cooperativa „Lemn-Mobilă", cooperativa „Textila- Mureş“. „Agevacoop“, toate din Tg.­­Mureş, nu s-au vărsat la timp impo­zitele cuvenite bugetului de stat pe anul 1954, întreprinderile „Lázár Ödön", ILEFOR, întreprinderea regională ci­nematografică, Baza M.I.A­, Întreprin­derile „Ludovic Minschi", din Tg.­­Mureș, n­-au vărsat la timp cotele de beneficii cuvenite bugetului de stat pe aceeași perioadă. Întreprinderea raională „7 Noiem­brie" din Miercurea-Ciuc, întreprinde­rea minieră „Harghita", IFET-urile din Odorhei, Miercurea-Ciuc şi Topli­­ţa, întreprinderea raională „Republica" Reghin, fabrica de spirt din Gheorgheni, topitoria de in din Ghindari (raionul Sîngeorgiu de Pădure) şi altele, n-au vărsat în totalitate şi la timp la buge­tul statului cotele de amortisment pe anul 1954. O formă gravă de nerespectare a disciplinei financiare este acea a sto­cării de materii prime şi materiale cu mult peste nevoile reale ale produc­ţiei, lucru care împiedică nu numai a­­provizionarea normală a altor fabrici, dar duce şi la blocarea unor sume im­portante din fondurile de rulment ale întreprinderilor respective. In această situaţie se bălăcesc: întreprinderea ra­ională „7 Noiembrie“ din Miercurea- Ciuc, întreprinderea raională „Mure­şul“ din Gheorgheni“, IFET Reghin, fabrica de mobile „Simo Géza“ din Tg.-Mureş, etc. întreprinderea raională „II Iunie" din Sf.­Gheorghe, a făcut angajări de personal administrativ peste statul de funcţiuni aprobat, cheltuind în mod ilegal sume de peste 36.000 lei, plătite din fondul de producţie, fapt ce a dus în mod nejustificat la majorarea pre­ţului de cost al producţiei. Directorii de întreprinderi şi şefii de instituţii,cit şi şefii contabili sînt răs­punzători pentru întreaga activitate a­ unităţilor pe care le conduc.Ei au sarci­na să se ocupe nu numai de problemele de producţie, ci şi de rezolvarea pro­blemelor financiare. Ei trebuie să cu­noască şi să urmărească zi de zi cum se îndeplineşte planul financiar al în­treprinderilor. Colectivele de condu­cere ale întreprinderilor au sarcina să creieze condiţiile tehnice şi organiza­torice corespunzătoare care să ducă la creşterea productivităţii muncii, la scăderea preţului de cost al produselor. Cheltuielile de orice fel trebuie să fie făcute în limita necesităţii producţiei. O altă datorie a conducătorilor din întreprinderi este aceea de a respecta obligaţiile financiare faţă de alte în­treprinderi şi faţă de bugetul statului. Şefii contabili şi contabilii au datoria să analizeze periodic situaţia financia­ră a întreprinderilor, a organizaţiilor economice şi a instituţiilor, să seziseze la timp orice abateri şi nereguli în cheltuirea fondurilor cu care au fost înzestrate întreprinderile, pentru a se putea lua măsuri eficace de îndreptare a lucrurilor. Respectarea cu stricteţe a discipli­nei financiare în întreprinderi şi orga­nizaţii economice de stat duce la spo­rirea acumulărilor socialiste, la dezvol­tarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. GH. STANCIULESCU Scrisori către redacţie Roadele cultivării inului La sediul Sfatului popular al raionului Topliţa a avut loc re­cent o consfătuire a fruntaşilor în cultivarea inului cu partici­parea a peste 30 ţărani munci­tori. In cadrul discuţiilor ţăranul muncitor Dumitru Mîndru din comuna Sărm­aş a expus meto­da sa de lucru, arătînd felul cum a obţinut ele pe 0,45 ha, 1.225 kg. in, pentru care a primit 1.360 lei, 205 kg. porumb, 1,50 kg. bumbac, etc. Gábor loan zis Niţa a arătat că ţăranii muncitori din comuna Ruşii-Munţi, semănînd in pe o suprafaţă de 20 ha. păşune des­ţelenită au obţinut o producţie globală de 60.000 kg. in, pentru care au primit 46.000 lei, 11.000 kg. porumb şi altele. Au mai luat cuvîntul nume­roşi ţărani muncitori, ingineri şi tehnicieni agronomi, arătînd metodele lor de cultivare a inu­lui. PAVEL CUSNEVICI, coresp. Contractarea animalelor aduce avantaje mari In urma muncii de lămurire desfăşurată de către organizaţia de bază, numeroşi ţărani munci­tori din comuna Băla (raionul Reghin), au încheiat contracte pentru îngrăşarea şi creşterea animalelor. Bucurîndu-se de mari avanta­je de pe urma contractării în anul 1954 a doi porci şi un viţel, ţăranul mijlocaş Ioan Cotoară a încheiat şi în anul acesta con­tract pentru îngrăşarea a încă doi porci şi un viţel. Au mai în­cheiat contracte ţăranul munci­tor Gavril Huza şi alţii. In to­tal s-au încheiat în această co­mună 93 contracte între ţăranii muncitori şi organele ORACA In munca politică s-au evi­denţiat tovarăşii Vasile Lazăr, Ioan Baton, Gavril Huza, Ioan Marian şi alţii. GHEORGHE FAZAKAS, coresp. Contracte pentru 8.000 litri lapte Ţăranii muncitori din satul Filpişul Mare (raionul Reghin) se conving tot mai mult de a­­vantajele ce le au dacă contrac­tează cu statul creşterea anima­lelor şi valorificarea produselor acestora. Astfel, pînă la 20 fe­bruarie, în acest sat s-au îcheiat 91 contracte pentru îngrăşarea de animale. Pe lingă acestea, au fost încheiate contracte pen­tru valorificarea prin cooperati­vă a 8.000 litri lapte. Fruntaşi în această acţiune sunt ţăranii muncitori David Boţan (Ciz­­maş), Gheorghe Nagy şi alţii. FRANCISC KUDOR coresp. 3 Mitinguri de protest împotriva războiului atomic In raionul Odorhei s-au­­mut pînă în prezent 112 mitinguri de protest împotriva războiului ato­mic, cu participarea a peste 20.000 muncitori, ţărani munci­tori şi intelectuali, condamnînd pe imperialiştii americani care vor nimicirea vieţii pe pămînt, prin dezlănţuirea unui război a­­tomic. La mitingul de protest care s-a ţinut în căminul cultural din comuna Vîrghiş au participat 130 de cetăţeni Printre alţii, a luat cuvîntul văduva de război Ana Gábor care a spus: „Nu vreau război, vreau pace. Ajun­ge că în cel de al doilea război mondial mi-am pierdut soţul. Acum nu mai vreau să-mi pierd copiii. Cer ca stocurile de bom­be atomice şi de hidrogen să fie distruse, iar maniacii atomici pedepsiţi“. In comuna Pilea, ţăranul muncitor Rudolf Tokos a spus printre altele: „Imperialiştii a­mericani şi englezi simt că pă­­mîntul le alunecă de sub pi­cioare. De aceea, ei încearcă ori­ce manevre bestiale pentru a putea prelungi agonia lor. Dar nici o încercare a lor nu poate împiedica forţa popoarelor iubi­toare de pace. Eu am fost mar­tor ocular al distrugerilor făcu­te de banda lui Hitler la Sibiu în cel de al doilea război mon­dial. Nu rămînea în urma lor decît pustiul. Bandiţii au distrus pînă şi cele mai elementare ma­şini. Sîngele oamenilor nevino­vaţi curgea pe străzi. Acest lu­cru nu vreau să se mai repete. Din această cauză dacă va fi nevoie vom apăra cu arma în mînă libertatea noastră şi mun­ca paşnică pe care le-a cucerit clasa muncitoare în frunte cu Partidul Muncitoresc Român şi cu ajutorul Marii Uniuni Sovie­tice. Alături de toţi oamenii iu­bitori de pace semnez cu toată inima Apelul Consiliului Mon­dial al Păcii de la Viena şi chem pe toţi oamenii cinstiţi din în­treaga lume să ridice glasurile lor împotriva imperialiştilor a­mericani­ care cheltuiesc sute de dolari agonisiţi pe spinarea muncitorilor în vederea pregăti­rii unui război atomic. Agitaţia din casă în casă in raionul Odorhei 350 de e­­chipe de agitatori, dintre care numai în oraşul Odorhei 44,um­blă din casă în casă pentru strîngerea semnăturilor pe Ape­lul Consiliului Mondial al Păcii de la Viena. Pînă în prezent a­­ceste echipe au strîns peste 35.000 de semnături. Echipa de agitaţie în frunte cu Ana Soc şi Alexandru Jakab din circumscripţia nr. 31 din O­­dorhei, nu precupeţeşte nici o clipă, vizitînd fiecare casă, de cîte ori este nevoie. In caz dacă cineva din familia casei respective n-a fost găsit acasă, ei se întorc pentru a da posibi­litate şi celui care a lipsit să semneze Apelul. Această echipă a fost primită cu mare bucurie de ţăranca muncitoare văduva Berta Ilyés, în etate de 74 ani din strada „1 Mai“ din Odorhei. Cînd a semnat Apelul, ea a spus „In anii 1907 şi 1913 cînd ţăra­nii muncitori s-au răsculat îm­potriva mizeriei, soţul meu a fost nevoit să părăsească pă­­mîntul pe care s-a născut şi a plecat în America, crezînd că a­­colo va găsi de lucru pentru ca să ne poată trimite bani atît mie cît și celor 6 copii. Insă nici un folos n-a avut. A trebuit să lu­creze zi și noapte pînă cînd a putut să se reîntoarcă acasă, îmbolnăvit de plămini ca după cîteva săptămîni să înce­teze din viaţă. Eu am rămas cu 6 copii şi viaţa din acel moment a devenit foarte grea. Aceasta mi-au dat d-nii americani mie. Eu îi urăsc din toată inima şi-i consider pe­­imperialiştii ameri­cani ca duşmani de moarte ai popoarelor iubitoare de pace“.

Next