Steaua Roşie, mai 1955 (Anul 4, nr. 278-285)

1955-05-04 / nr. 278

4 mai 1955 Cinste corespondenţilor muncitori şi ţărani! Călăuzindu-se după presa sovietică, presa noastră de part­id militează cptinuu pentru întărirea legăturii cu masele largi de oameni ai muncii şi pentru atragerea acestora la o participa­re cit m­ai activă la conducerea treburilor obşteşti, la făurirea unei vieţi mai bune şi îmbelşugate. Educaţi de partid in spiritul patriotismului fierbinte, co­respondenţii voluntari duc o luptă hotărîtă pentru izbînda cau­zei comune a oamenilor muncii din patria noastră. Ei sînt ani­matori a tot ceea ce este nou şi progresist. Ei sunt aceia care prin scrisorile lor ajută regimului nostru democrat-popular să facă viaţa să pulseze din plin in cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. In cadrul reţelei de corespondenţi voluntari ai presei comu­niste se încadrează noi şi noi d­etaşamente de oameni ai muncii din fabrici, uzine şi de pe ogoare. Numai de la 1 Mai 1954, au început să scrie şi continuă să trimită scrisori redacţiei noas­tre peste 50 de noi corespondenţi voluntari, datorită acestui fapt precum şi activizării vechilor corespondenţi numărul scri­sorilor primite de ziarul nostru în acest an a crescut cu mai mult de 14 la sută faţă de anul precedent. Ca oameni înaintaţi, corespondenţii Ştefan Czvikker, Teo­dor Medveşan, Dumitru Grama şi mulţi alţii, prin scrisorile lor au dus o activitate intensă pentru popularizarea metodelor a­­vansate aplicate de muncitori la locurile lor de producţie. Lupta corespondenţilor pentru trium­ful noului îşi găseşte expresia şi in­sezisările critice trimise redacţiei, in care sunt combătute anumite manifestări de birocratism, rutină ele, ce îngreunează mersul înainte. Este cunoscută poziţia consecventă a corespon­denţilor Vasile Dogaru, Petru Kiss, Géza Orbán, Leonida Di­­mache şi a altora care prin scri­sorile lor semnalează şi luptă pentru înlăturarea lipsurilor de la locul lor de muncă sau de­mască anumite manevre ale duş­manului de clasă. De ziua presei comuniste colegiul redacţional premiază pe cei mai activi corespondenţi ai ziarului, pentru activitatea rod­nică depusă in acest an. Astfel, se acordă: Premiul­­ lui Petru Kiss, din comuna Gurghiu, raionul Reghin; Premiul II lui Petre Gheorghiţă, de la S.M.T. Tg.-Mureş; Premiul III lui Simion Vultur, activist al Comitetului raio­nal de partid Reghin şi lui Teodor Medveşan, agronom de sec­tor la S.M.T. Reghin. Pe Ungă aceste premii, se mai acordă, menţiuni corespon­denţilor: Ştefan Czvikker, Iosif Huszár, Gavril Cristea, Dumitru Grama, Ioan Blaga, Vasile Dogaru și Mihai Mezei. Timpul scurt nu împiedică aplicarea metodelor avansate Anul trecut, colectiviştii din Curteni au aplicat pentru prima oară metoda însâminţării prăşi­­toarelor în cuiburi aşezate în pă­trat. Superioritatea acestei me­tode s-a dovedit din plin toam­na, la culesul porumbului. La porumbul însăminţat cu maşina în rinduri obişnuite, ei au cules în medie 3.800 kg. porumb-ştiu­­leţi la hectar, în timp ce de pe suprafeţele însămînţate în cui­buri dispuse în pătrat, recolta medie obţinută a fost de 5.700 kg. porum­b-ştiuleţi la hectar. A­­nul acesta colectiviştii din Curteni au hotărît să mărească suprafaţa cultivată cu plante în­sămînţate în cuiburi dispuse în pătrat. Timpul nefavorabil a întîrziat desfăşurarea muncilor agricole de primăvară. Totuşi colectiviş­tii din Curteni nu şi-au schim­bat hotărîrea luată. Folosind fie­care ceas, fiecare zi bună de lu­cru, ei au terminat insămîntatul orzului, ovăzului, borceagului, al sfeclei de zahăr, al florii soa­relui și plantatul cartofilor, încă în jurul zilei de 25 aprilie. Deîndată ce temperatura solu­lui s-a ridicat la 8—10 grade C, colectiviștii din Curteni au în­ceput insămîntatul porumbului. Terenul a fost împărţit pe bri­găzi şi echipe. Membrii echipe­lor au fost repartizaţi pe faze de lucrări. Astfel, la sfoara de mar­­cat lucrau cîte 2 colectivişti: u­­nii făceau cuiburile, alţii puneau în cuiburi gunoi de grajd bine dospit. In cuiburile astfel pregă­tite cîţiva colectivişti aruncau cîte 4—5 boabe de porumb, iar alţii, care veneau din urmă astu­pau cuiburile. Lucrînd cu încordare, în nu­mai cîteva zile colectiviştii din Curteni au însămânţat în cuiburi aşezate în pătrat 72 ha. teren. .Unii colectivişti ca Pál Székely,­­Rozalia Balázs, Iosif­­Vajda, Lu­dovic Ráduly şi alţii au lucrat cu deosebită rîvnă, situîndu-se pe loc de frunte în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cadrul gospodăriei. Zilnic, în a­­ceastă gospodărie s-au însămîn­­ţat cîte 9—10 hectare cu porumb. Membrii gospodăriei colective din Curteni nu s-au oprit la a­­cest rezultat. Anul trecut briga­dierul Ştefan Baki a experimen­tat obţinerea porumbului hibrid. Prin încrucişarea a două soiuri de porumb, — Phister şi dinte de cal, — ei au cules de pe un hectar 9.600 kg. porumb ştiu­­leţi. Anul acesta, colectiviştii din Curteni vor aplica metoda de hibridare a porumbului de pe o suprafaţă de 4 hectare, asigu­­rîndu-şi astfel sămînţa necesară pentru ca în anul viitor întreaga suprafaţă cultivată cu porumb să fie însămînţata în cuiburi dis­puse în pătrat şi cu săminţă hi­bridă. Pe lingă lucrările de insă­­mîntare, la Curteni s-au făcut şi alte munci agricole. Astfel s-au dezgropat 6 hectare vie, unde deja a şi început sapa ma­re de primăvară, s-au curăţit 40 hectare păşune, etc. Acum colectiviştii din Curteni se străduiesc să termine în în­tregime însămînţatul porumbu­lui, fiindcă în cursul acestei săp­­tămîni ei vor să înceapă prăşi­­­tul sfeclei de zahăr, care a răsă­rit deja şi plivitul păioaselor de toamnă şi primăvară. Timpul pierdut din cauza ploilor îndelungate a fost recu­perat prin munca plină de elan a colectiviştilor, executîndu-se în acelaşi timp lucrări la un înalt nivel agrotehnic. Astfel, în gospodăria colectivă din Curteni prima fază — însă cea hotărîtoa­­re — a luptei pentru o recoltă îmbelşugată este pe terminate. Ea se termină cu succes datori­tă muncii însufleţite a colectiviş­tilor. STEAUA ROȘIE Muncitorii forestieri raportează partidului... Cu mare elan în muncă au intîmpi­­nat muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I.F . L. Reghin marea sărbătoa­re a proletariatului internaţional, ziua de 1 Mai, depâşindu-şi planul global de producţie pe trimestrul I în propor­ţie de 1­1,9 la sută şi ridicînd produc­tivitatea muncii cu 12,2 la sută. Menyhárt István de la secţia am­barcaţiuni sportive şi-a depăşit planul cu 130 la sută, Montik Mihály, de la secţia timplărie cu 193 la sută, Ráduly Ioan de la hala de gatere cu 125 la sută, Tártök Eugen de la depozitul de che­restea cu 198 la sută,­­Iu­garu Pavel de la secţia butoaie cu 19 la sută, etc. Acestea sunt numai cîteva nume, ci­­teva date grăitoare despre atitudinea faţă de muzică, despre eforturile con­ştiente şi unite pentru ridicarea pro­­ducţiei, depuse de muncitorii din Re­ghin. LUDOVIC DAN, corespondent AjutîndU-Se reciproc Ajutîndu-se între ei, ţăranii munci­tori din comuna Simnihanul de Pădure (raionul Reghin) au reuşit ca în cîte­­va zile bune de lucru să are peste 115 ha. şi să însămînţeze 95 ha. Un ase­menea exemplu îl constituie şi cei 24 de ţarani muncitori din comuna Iba­­neşti (acelaşi raion), care s-au înţeles între ei pentru a se ajuta unii pe alţii la arat şi semănat. Pînă la 24 aprilie ei au arat 60 ha. şi au însămînţat 54 ha. cu griu, orz, ovăz, zarzavaturi şi porumb. Ţăranii muncitori Mircea Mo­rar, Simion Moldovan, Tropotei Du­mitru constituie un exemplu in mun­că pentru ceilalți țărani muncitori. LUDOVIC R EICHEN DL RGER, corespondent 50.000 bucăţi viţă altoită Adunarea generala a gospodăriei a­­gricole colective „Gheorghe Doja“ din Chendul Mare (raionul Singeorgiu de Pădure), a h­otârit să înfiinţeze o pe­pinieră­ viticolă. Nu de mult această hotărire a fost tradusă in viaţă. Mem­brii gospodăriei au altoit 50.000 bu­căţi viţă de vie. In această muncă s-au evidenţiat colectiviştii Dénes Sütő, Io­sif Koncz, Mihai Magyarosi şi alţii. Exemplul colectiviştilor a fost ur­mat şi de către 10 ţărani muncitori cu gospodării individuale. MIHÁLY SÜTŐ, corespondent Angajamente îndeplinite Răspunzînd chemării lansate de gospodăria agricolă co­fectivă „Schite­­ia“ din Crăciuneşti, colectiviştii din Singeorgiu de Mureş au intensificat întrecerea socialistă pentru obţinerea unei recolte bogate în acest an. Muncind cu eforturi sporite, colecti­viştii din Singeorgiu de Mureş au reu­şit ca la 1 Mai să termine însâm­înţa­­tul culturilor din epoca s-a. Pe lingă aceste munci, ei au plantat 409 pruni şi au grăpat arăturile şi semănăturile de toamnă. In întrecerea socialistă, pe loc de frunte s-a situat echipa 3-a, frumoase rezultate au obţinut colectiviştii Iosif Görgényi, din această echipă, Gheor­ghe Ciocuţă din echipa 2-a şi­­da Eo­ni din echipa l-a. IOSIF HUSZAR, corespondent Au învins timpul E mult de cînd muncitorii noştri au lăsat in urmă calendarul... El nu mai constituie pentru ei decît un indice al victoriilor zilnice, o dovadă că au în­vins timpul. In rîndul celor care lucră în contul anilor viitori au intrat şi muncitorii şi tehnicienii de la Atelierul de zonă C. F. R. din Tg.-Mureş. Antrenaţi în întrecerea socialistă, ei au realizat la 26 aprilie sarcinile ce le reveneau din planul cincinal. Datorită bunei organi­zări a muncii, în ultimele două luni, productivitatea muncii a crescut cu 31 la sută, preţul de cost a scăzut cu 3,9 la sută, realizîndu-se în acelaşi timp economii în valoare de 57.094 lei. In lupta pentru reducerea preţului de cost la manoperă s-au obţinut 20.852 lei economii, iar normele de consum la materiale au fost reduse cu 8,3 la sută. S-au evidenţiat printr-o muncă susţinută Kovács Nicolaie fie­rar, Bányai Ludovic strungar, Sîn­­georzean loan lăcătuş, etc. STEFAN CZVIKKER, corespondent rea de forţele pentru primdirea muncilor agricole!­­ Timpul pe deplin favorabil ce se menţine în ultimele zile, precum şi ho­­tărîrea fermă a lucrătorilor de pe o­­goare, a făcut posibil ca însămînţările de primăvară să se desfăşoare într-un ritm viu, recuperîndu-se în bună par­te timpul pierdut din cauza ploilor. In raionul Tg.-Mureş, datorită mun­cii bine organizate şi îndrumate, rit­mul de însămînţare este realizat zilnic, reuşindu-se ca pînă la 2 mai să se e­­xecute 80,9 la sută din planul însămîn­­ţărilor de primăvară. Frumoase rezul­tate au fost obţinute şi în raionul O­­dorhei. Aici, pînă la 29 aprilie s-a rea­lizat 50,5 la sută din plan, situîndu-se pe primul loc în realizarea însămînţă­­rilor. Acest succes a cauzat însă o stare de autoliniştire.­ Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sta­tului popular raional au slăbit munca de îndrumare şi control, din care cau­ză pînă la 2 mai s-a îns­ămînţat 74,4 la suta din plan. Râmase în urmă la insămînţări sînt şi raioanele Gheorgheni, Topliţa şi Re­ghin. Pînă la 2 mai, în raionul Gheor­gheni s-a însâmînţat doar 38,2 la sută din planul insămînţărilor de primăvară. Timpul este înaintat. Trebuie folosit din plin fiecare ceas bun de lucru pen­tru terminarea grabnică a însămînţă­­rilor de primăvară, în numai cîteva zi­le, pentru a asigura o recoltă îmbelşu­gată. Situaţia insămînţărilor de primăvară la 2­ mai 1955 ­­3 Frumoasă şi variată e munca corespondentului voluntar, mun­că nouă izvorîtă din concepţiile noi ce-l caracterizează pe omul zilelor noastre. Sute de oameni ai muncii din fabricile şi de pe ogoarele re­giunii noastre au îmbrăţişat cu dragoste şi căldură această mun­că şi s-au făcut vestitori ai suc­ceselor, bucuriilor şi năzuinţelor lor. Imbilind vorba cu fapta, corespondentul voluntar — el însuşi fruntaş in muncă — e în­conjurat de simpatia oamenilor cărora le împărtăşeşte din me­todele înaintate de muncă, din industrie, agricultură, viaţă cul­turala. Printre corespondenţii ziaru­lui nostru se numără şi Teodor Medveşan — unul dintre absol­venţii primei promoţii a şcolii de agronomi de sector din Timi­şoara. Un tinăr cu figura vese­lă, cu ochi vioi şi totodată hotă­­rîţi, aşa iţi apare la prima vede­re, şi, deşi la timp de anii au în­ceput să-şi presare argintul cam timpuriu, privirea-i deschisă, o­­bişnuită să cuprindă itreaga zare însorită, te face să nu te gindeşti la vîrstă. Unde e ogor şi oameni, acolo îl întilneşti. A­­şa l-au cunoscut şi l-au îndrăgit oamenii din sectorul lui — de o parte şi de alta a cursului Mu­reşului, de la Pelelea pina la De­da. Cei din Ideciul de Jos l-au a­­vut aproape, mereu, timp de doi ani, in serile de cursuri agrozoo­tehnice, cinci tirziu, în noapte învăţau despre metode noi de lucrare a păntimului, metode ca­re sâ-i ajute să smulgă naturii îndărătnice mod mult decit ar vrea să dea. Şi an de an colecti­viştii din Ideciul de Jos au reu­şit să ■ facă tot mai bine acest lucru. — ,,Eu cunosc oamenii şi con­vingerile lor — iţi povesteşte el bucuros — şi m­i-e tare drag să m­i-i, apropii, i-s mulţumiţi, cu toţi de roadele gospodăriei şi ia­tă, numai, anul acesta gospodă­ria şi-a deschis porţile la încă 18 familii. Povestindu-ţi se frămlntă pe scaun. — „Cit a ţinut vremea urîtă, am stat ca pe spini.Zilnic mă repezeam in cite o comun­ă, la „ţăranii mei" să ne mai sfă­tuim. In mijlocul lor mă simt mai puternic. Acum bine că s-a înseninat, începem bătălia ,şi vom arăta noi ce putem...". Din dragostea asta faţă de oameni şi năzuinţele lor a­­ izvo­­rit in Medveşan dorinţa fierbinte de a duce solia rezultatelor lor. — „Cînd am venit la S.M.T.­­ul din Reghin acesta abia luase fiinţă, încă de atunci am început să mă ocup cu gazeta de perete, apoi cu foaia volantă a staţiunii. Acestea m-au făcut să prind gust de ale scrisului. Parcă ini­ma mi se umple de bucurie cind­ aştern pe hirtie cifre şi fapte, oameni, viaţa, cînd pot să-mi pun condeiul in slujba luptei pentru combaterea neregulilor, delăsării in muncă, birocratismului. „Imediat ce ploile au contenit — ne scrie el într-una din scri­sori — colectiviştii din Lueriu s-au şi­ avîntat­ la lucru. Atelaje­le erau pregătite din timp, şi încă odată hărnicia lor a dat rezultate frumoase. In cîteva zi­le însorite au fost însămînţate peste 3 hectare cu porumb, 6 hectare cu sfeclă de zahăr, griu iarovizat, mazăre, floarea soa­relui, etc.". Lui Medveşan ii e tare dragă și munca culturală. Scrisorile lui oglindesc, rind pe rind, acti­vitatea bogată a echipei cultu­rale din Ideciul de Sus, sau pre­gătirile intense in cinstea zilei de­­ Mai ale echipei din G.A.C. Lueriu. — „Eh, muncă frate, in fiecare seară, nu glumă — sp­u­­ne el. Cit e de minunat să descoperi şi­ să desprinzi cu măiestrie din viaţă fapte mărunte de fiecare zi, dar care oglindesc pulsaţiile ei vii"; ca prin glasul tău ţăra­nul muncitor din cel mai înde­părtat colţ al regiunii să cu­noască realizările oamenilor din satul tău. Şi Teodor Medveşan ştie a­­ceasta... VIORICA GICAN Prin glasul corespondentului voluntar...

Next