Steaua Roşie, mai 1955 (Anul 4, nr. 278-285)
1955-05-04 / nr. 278
4 mai 1955 Cinste corespondenţilor muncitori şi ţărani! Călăuzindu-se după presa sovietică, presa noastră de partid militează cptinuu pentru întărirea legăturii cu masele largi de oameni ai muncii şi pentru atragerea acestora la o participare cit mai activă la conducerea treburilor obşteşti, la făurirea unei vieţi mai bune şi îmbelşugate. Educaţi de partid in spiritul patriotismului fierbinte, corespondenţii voluntari duc o luptă hotărîtă pentru izbînda cauzei comune a oamenilor muncii din patria noastră. Ei sînt animatori a tot ceea ce este nou şi progresist. Ei sunt aceia care prin scrisorile lor ajută regimului nostru democrat-popular să facă viaţa să pulseze din plin in cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. In cadrul reţelei de corespondenţi voluntari ai presei comuniste se încadrează noi şi noi detaşamente de oameni ai muncii din fabrici, uzine şi de pe ogoare. Numai de la 1 Mai 1954, au început să scrie şi continuă să trimită scrisori redacţiei noastre peste 50 de noi corespondenţi voluntari, datorită acestui fapt precum şi activizării vechilor corespondenţi numărul scrisorilor primite de ziarul nostru în acest an a crescut cu mai mult de 14 la sută faţă de anul precedent. Ca oameni înaintaţi, corespondenţii Ştefan Czvikker, Teodor Medveşan, Dumitru Grama şi mulţi alţii, prin scrisorile lor au dus o activitate intensă pentru popularizarea metodelor avansate aplicate de muncitori la locurile lor de producţie. Lupta corespondenţilor pentru triumful noului îşi găseşte expresia şi insezisările critice trimise redacţiei, in care sunt combătute anumite manifestări de birocratism, rutină ele, ce îngreunează mersul înainte. Este cunoscută poziţia consecventă a corespondenţilor Vasile Dogaru, Petru Kiss, Géza Orbán, Leonida Dimache şi a altora care prin scrisorile lor semnalează şi luptă pentru înlăturarea lipsurilor de la locul lor de muncă sau demască anumite manevre ale duşmanului de clasă. De ziua presei comuniste colegiul redacţional premiază pe cei mai activi corespondenţi ai ziarului, pentru activitatea rodnică depusă in acest an. Astfel, se acordă: Premiul lui Petru Kiss, din comuna Gurghiu, raionul Reghin; Premiul II lui Petre Gheorghiţă, de la S.M.T. Tg.-Mureş; Premiul III lui Simion Vultur, activist al Comitetului raional de partid Reghin şi lui Teodor Medveşan, agronom de sector la S.M.T. Reghin. Pe Ungă aceste premii, se mai acordă, menţiuni corespondenţilor: Ştefan Czvikker, Iosif Huszár, Gavril Cristea, Dumitru Grama, Ioan Blaga, Vasile Dogaru și Mihai Mezei. Timpul scurt nu împiedică aplicarea metodelor avansate Anul trecut, colectiviştii din Curteni au aplicat pentru prima oară metoda însâminţării prăşitoarelor în cuiburi aşezate în pătrat. Superioritatea acestei metode s-a dovedit din plin toamna, la culesul porumbului. La porumbul însăminţat cu maşina în rinduri obişnuite, ei au cules în medie 3.800 kg. porumb-ştiuleţi la hectar, în timp ce de pe suprafeţele însămînţate în cuiburi dispuse în pătrat, recolta medie obţinută a fost de 5.700 kg. porumb-ştiuleţi la hectar. Anul acesta colectiviştii din Curteni au hotărît să mărească suprafaţa cultivată cu plante însămînţate în cuiburi dispuse în pătrat. Timpul nefavorabil a întîrziat desfăşurarea muncilor agricole de primăvară. Totuşi colectiviştii din Curteni nu şi-au schimbat hotărîrea luată. Folosind fiecare ceas, fiecare zi bună de lucru, ei au terminat insămîntatul orzului, ovăzului, borceagului, al sfeclei de zahăr, al florii soarelui și plantatul cartofilor, încă în jurul zilei de 25 aprilie. Deîndată ce temperatura solului s-a ridicat la 8—10 grade C, colectiviștii din Curteni au început insămîntatul porumbului. Terenul a fost împărţit pe brigăzi şi echipe. Membrii echipelor au fost repartizaţi pe faze de lucrări. Astfel, la sfoara de marcat lucrau cîte 2 colectivişti: unii făceau cuiburile, alţii puneau în cuiburi gunoi de grajd bine dospit. In cuiburile astfel pregătite cîţiva colectivişti aruncau cîte 4—5 boabe de porumb, iar alţii, care veneau din urmă astupau cuiburile. Lucrînd cu încordare, în numai cîteva zile colectiviştii din Curteni au însămânţat în cuiburi aşezate în pătrat 72 ha. teren. .Unii colectivişti ca Pál Székely,Rozalia Balázs, IosifVajda, Ludovic Ráduly şi alţii au lucrat cu deosebită rîvnă, situîndu-se pe loc de frunte în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cadrul gospodăriei. Zilnic, în această gospodărie s-au însămînţat cîte 9—10 hectare cu porumb. Membrii gospodăriei colective din Curteni nu s-au oprit la acest rezultat. Anul trecut brigadierul Ştefan Baki a experimentat obţinerea porumbului hibrid. Prin încrucişarea a două soiuri de porumb, — Phister şi dinte de cal, — ei au cules de pe un hectar 9.600 kg. porumb ştiuleţi. Anul acesta, colectiviştii din Curteni vor aplica metoda de hibridare a porumbului de pe o suprafaţă de 4 hectare, asigurîndu-şi astfel sămînţa necesară pentru ca în anul viitor întreaga suprafaţă cultivată cu porumb să fie însămînţata în cuiburi dispuse în pătrat şi cu săminţă hibridă. Pe lingă lucrările de insămîntare, la Curteni s-au făcut şi alte munci agricole. Astfel s-au dezgropat 6 hectare vie, unde deja a şi început sapa mare de primăvară, s-au curăţit 40 hectare păşune, etc. Acum colectiviştii din Curteni se străduiesc să termine în întregime însămînţatul porumbului, fiindcă în cursul acestei săptămîni ei vor să înceapă prăşitul sfeclei de zahăr, care a răsărit deja şi plivitul păioaselor de toamnă şi primăvară. Timpul pierdut din cauza ploilor îndelungate a fost recuperat prin munca plină de elan a colectiviştilor, executîndu-se în acelaşi timp lucrări la un înalt nivel agrotehnic. Astfel, în gospodăria colectivă din Curteni prima fază — însă cea hotărîtoare — a luptei pentru o recoltă îmbelşugată este pe terminate. Ea se termină cu succes datorită muncii însufleţite a colectiviştilor. STEAUA ROȘIE Muncitorii forestieri raportează partidului... Cu mare elan în muncă au intîmpinat muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I.F . L. Reghin marea sărbătoare a proletariatului internaţional, ziua de 1 Mai, depâşindu-şi planul global de producţie pe trimestrul I în proporţie de 11,9 la sută şi ridicînd productivitatea muncii cu 12,2 la sută. Menyhárt István de la secţia ambarcaţiuni sportive şi-a depăşit planul cu 130 la sută, Montik Mihály, de la secţia timplărie cu 193 la sută, Ráduly Ioan de la hala de gatere cu 125 la sută, Tártök Eugen de la depozitul de cherestea cu 198 la sută,Iugaru Pavel de la secţia butoaie cu 19 la sută, etc. Acestea sunt numai cîteva nume, citeva date grăitoare despre atitudinea faţă de muzică, despre eforturile conştiente şi unite pentru ridicarea producţiei, depuse de muncitorii din Reghin. LUDOVIC DAN, corespondent AjutîndU-Se reciproc Ajutîndu-se între ei, ţăranii muncitori din comuna Simnihanul de Pădure (raionul Reghin) au reuşit ca în cîteva zile bune de lucru să are peste 115 ha. şi să însămînţeze 95 ha. Un asemenea exemplu îl constituie şi cei 24 de ţarani muncitori din comuna Ibaneşti (acelaşi raion), care s-au înţeles între ei pentru a se ajuta unii pe alţii la arat şi semănat. Pînă la 24 aprilie ei au arat 60 ha. şi au însămînţat 54 ha. cu griu, orz, ovăz, zarzavaturi şi porumb. Ţăranii muncitori Mircea Morar, Simion Moldovan, Tropotei Dumitru constituie un exemplu in muncă pentru ceilalți țărani muncitori. LUDOVIC R EICHEN DL RGER, corespondent 50.000 bucăţi viţă altoită Adunarea generala a gospodăriei agricole colective „Gheorghe Doja“ din Chendul Mare (raionul Singeorgiu de Pădure), a hotârit să înfiinţeze o pepinieră viticolă. Nu de mult această hotărire a fost tradusă in viaţă. Membrii gospodăriei au altoit 50.000 bucăţi viţă de vie. In această muncă s-au evidenţiat colectiviştii Dénes Sütő, Iosif Koncz, Mihai Magyarosi şi alţii. Exemplul colectiviştilor a fost urmat şi de către 10 ţărani muncitori cu gospodării individuale. MIHÁLY SÜTŐ, corespondent Angajamente îndeplinite Răspunzînd chemării lansate de gospodăria agricolă cofectivă „Schiteia“ din Crăciuneşti, colectiviştii din Singeorgiu de Mureş au intensificat întrecerea socialistă pentru obţinerea unei recolte bogate în acest an. Muncind cu eforturi sporite, colectiviştii din Singeorgiu de Mureş au reuşit ca la 1 Mai să termine însâmînţatul culturilor din epoca s-a. Pe lingă aceste munci, ei au plantat 409 pruni şi au grăpat arăturile şi semănăturile de toamnă. In întrecerea socialistă, pe loc de frunte s-a situat echipa 3-a, frumoase rezultate au obţinut colectiviştii Iosif Görgényi, din această echipă, Gheorghe Ciocuţă din echipa 2-a şida Eoni din echipa l-a. IOSIF HUSZAR, corespondent Au învins timpul E mult de cînd muncitorii noştri au lăsat in urmă calendarul... El nu mai constituie pentru ei decît un indice al victoriilor zilnice, o dovadă că au învins timpul. In rîndul celor care lucră în contul anilor viitori au intrat şi muncitorii şi tehnicienii de la Atelierul de zonă C. F. R. din Tg.-Mureş. Antrenaţi în întrecerea socialistă, ei au realizat la 26 aprilie sarcinile ce le reveneau din planul cincinal. Datorită bunei organizări a muncii, în ultimele două luni, productivitatea muncii a crescut cu 31 la sută, preţul de cost a scăzut cu 3,9 la sută, realizîndu-se în acelaşi timp economii în valoare de 57.094 lei. In lupta pentru reducerea preţului de cost la manoperă s-au obţinut 20.852 lei economii, iar normele de consum la materiale au fost reduse cu 8,3 la sută. S-au evidenţiat printr-o muncă susţinută Kovács Nicolaie fierar, Bányai Ludovic strungar, Sîngeorzean loan lăcătuş, etc. STEFAN CZVIKKER, corespondent rea de forţele pentru primdirea muncilor agricole! Timpul pe deplin favorabil ce se menţine în ultimele zile, precum şi hotărîrea fermă a lucrătorilor de pe ogoare, a făcut posibil ca însămînţările de primăvară să se desfăşoare într-un ritm viu, recuperîndu-se în bună parte timpul pierdut din cauza ploilor. In raionul Tg.-Mureş, datorită muncii bine organizate şi îndrumate, ritmul de însămînţare este realizat zilnic, reuşindu-se ca pînă la 2 mai să se execute 80,9 la sută din planul însămînţărilor de primăvară. Frumoase rezultate au fost obţinute şi în raionul Odorhei. Aici, pînă la 29 aprilie s-a realizat 50,5 la sută din plan, situîndu-se pe primul loc în realizarea însămînţărilor. Acest succes a cauzat însă o stare de autoliniştire. Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al statului popular raional au slăbit munca de îndrumare şi control, din care cauză pînă la 2 mai s-a însămînţat 74,4 la suta din plan. Râmase în urmă la insămînţări sînt şi raioanele Gheorgheni, Topliţa şi Reghin. Pînă la 2 mai, în raionul Gheorgheni s-a însâmînţat doar 38,2 la sută din planul insămînţărilor de primăvară. Timpul este înaintat. Trebuie folosit din plin fiecare ceas bun de lucru pentru terminarea grabnică a însămînţărilor de primăvară, în numai cîteva zile, pentru a asigura o recoltă îmbelşugată. Situaţia insămînţărilor de primăvară la 2 mai 1955 3 Frumoasă şi variată e munca corespondentului voluntar, muncă nouă izvorîtă din concepţiile noi ce-l caracterizează pe omul zilelor noastre. Sute de oameni ai muncii din fabricile şi de pe ogoarele regiunii noastre au îmbrăţişat cu dragoste şi căldură această muncă şi s-au făcut vestitori ai succeselor, bucuriilor şi năzuinţelor lor. Imbilind vorba cu fapta, corespondentul voluntar — el însuşi fruntaş in muncă — e înconjurat de simpatia oamenilor cărora le împărtăşeşte din metodele înaintate de muncă, din industrie, agricultură, viaţă culturala. Printre corespondenţii ziarului nostru se numără şi Teodor Medveşan — unul dintre absolvenţii primei promoţii a şcolii de agronomi de sector din Timişoara. Un tinăr cu figura veselă, cu ochi vioi şi totodată hotărîţi, aşa iţi apare la prima vedere, şi, deşi la timp de anii au început să-şi presare argintul cam timpuriu, privirea-i deschisă, obişnuită să cuprindă itreaga zare însorită, te face să nu te gindeşti la vîrstă. Unde e ogor şi oameni, acolo îl întilneşti. Aşa l-au cunoscut şi l-au îndrăgit oamenii din sectorul lui — de o parte şi de alta a cursului Mureşului, de la Pelelea pina la Deda. Cei din Ideciul de Jos l-au avut aproape, mereu, timp de doi ani, in serile de cursuri agrozootehnice, cinci tirziu, în noapte învăţau despre metode noi de lucrare a păntimului, metode care sâ-i ajute să smulgă naturii îndărătnice mod mult decit ar vrea să dea. Şi an de an colectiviştii din Ideciul de Jos au reuşit să ■ facă tot mai bine acest lucru. — ,,Eu cunosc oamenii şi convingerile lor — iţi povesteşte el bucuros — şi mi-e tare drag să mi-i, apropii, i-s mulţumiţi, cu toţi de roadele gospodăriei şi iată, numai, anul acesta gospodăria şi-a deschis porţile la încă 18 familii. Povestindu-ţi se frămlntă pe scaun. — „Cit a ţinut vremea urîtă, am stat ca pe spini.Zilnic mă repezeam in cite o comună, la „ţăranii mei" să ne mai sfătuim. In mijlocul lor mă simt mai puternic. Acum bine că s-a înseninat, începem bătălia ,şi vom arăta noi ce putem...". Din dragostea asta faţă de oameni şi năzuinţele lor a izvorit in Medveşan dorinţa fierbinte de a duce solia rezultatelor lor. — „Cînd am venit la S.M.T.ul din Reghin acesta abia luase fiinţă, încă de atunci am început să mă ocup cu gazeta de perete, apoi cu foaia volantă a staţiunii. Acestea m-au făcut să prind gust de ale scrisului. Parcă inima mi se umple de bucurie cind aştern pe hirtie cifre şi fapte, oameni, viaţa, cînd pot să-mi pun condeiul in slujba luptei pentru combaterea neregulilor, delăsării in muncă, birocratismului. „Imediat ce ploile au contenit — ne scrie el într-una din scrisori — colectiviştii din Lueriu s-au şi avîntat la lucru. Atelajele erau pregătite din timp, şi încă odată hărnicia lor a dat rezultate frumoase. In cîteva zile însorite au fost însămînţate peste 3 hectare cu porumb, 6 hectare cu sfeclă de zahăr, griu iarovizat, mazăre, floarea soarelui, etc.". Lui Medveşan ii e tare dragă și munca culturală. Scrisorile lui oglindesc, rind pe rind, activitatea bogată a echipei culturale din Ideciul de Sus, sau pregătirile intense in cinstea zilei de Mai ale echipei din G.A.C. Lueriu. — „Eh, muncă frate, in fiecare seară, nu glumă — spune el. Cit e de minunat să descoperi şi să desprinzi cu măiestrie din viaţă fapte mărunte de fiecare zi, dar care oglindesc pulsaţiile ei vii"; ca prin glasul tău ţăranul muncitor din cel mai îndepărtat colţ al regiunii să cunoască realizările oamenilor din satul tău. Şi Teodor Medveşan ştie aceasta... VIORICA GICAN Prin glasul corespondentului voluntar...