Steaua Roşie, iulie 1955 (Anul 4, nr. 295-303)

1955-07-02 / nr. 295

4 pagini 20 bani Anu! IV. Nr. 295 Sîmbătă, 2 iulie 1955 gazetele de perete, triUne de agîiafie la safe Gazetele de perete, tribune de răspindire a experienţei înainta­te, arme pentru combaterea lip­surilor existente constituie {ac­tori de seama in mobilizarea oa­menilor muncii în lupta pentru obţinerea de rezultate din ce in ce mai frumoase. Ele sínt che­mate să lege sarcinile generale ale oamenilor muncii cu obiecti­vele imediate, dînd glas celor mai fierbinţi năzuinţe ale omu­lui în munca lui de zi cu zi pen­tru binele patriei. Pe gazetele de perete ce îm­­pînzesc satele regiunii noastre apar tot mai des şi mai clare, cuvintele ţăranului muncitor fruntaş în muncile agricole, ale tehnicianului agronom, călăuzi­torul ţărănimii muncitoare, care aduce lumină şi cunoştinţe teh-­­nice, desleginri înţelesul atîtor minunate experienţe agrotehnice, necesare unei abundenţe de pro­duse agricole.­In această perioadă a lucrări­lor de , întreţinere a culturilor, gazetele de perete sínt chemate să sprijine continuu şi temeinic e­­forturile oamenilor muncii. Co­mitetele de redacţie ale acestora trebuie să-şi îndrepte atentia a­­supra îmbunătăţirii conţinutului articolelor. Ele trebuiesc astfel întocmite îneît să prezinte sub. o fermă vie aspecte din viaţa sa­tului, din munca pentru îndepli­nirea sarcinilor, să oglindească probleme ce preocupă îndeosebi pe ţăranii muncitori, să măreas­că, prin conţinutul' lor, interesul şi dragostea oamenilor pentru a­­vutul obştesc. Pe gazeta de perete din co­muna Breaza (raionul Reghin), au apărut de curînd portretele fruntaşilor în muncile de între­ţinere. a culturilor. In articolul întitulat „Să luptăm pentru a ridica producţia la hectar“.sínt tratate pe larg sarcinile ce revin fiecărui ţăran muncitor în lucră­rile ce condiţionează belşugul, evidenţiind oameni harnici şi conştienţi ca : László Szabó şi Kosa Imre care au terminat de­ja şi praşiia Il-a, la toate cultu­rile prăşitoare. Pentru ca gazetele de perete să fie într-adevăr tribune de răspîndire a experienţei înainta­te, în colectivele acestora trebu­iesc antrenaţi ţărani muncitori cu experienţă în lucrarea pămîn­­tului după metode avansate, in­gineri şi tehnicieni agronomi care să explice, pe larg maselor diferitele avantaje ale lucrării pămîntului după prevederile, ştiinţei, minunatele rezultate ce se pot obţine prin transforma­rea agriculturii într-o agricul­tură modernă, socialistă. Astfel, procedează colectivul de redacţie al gazetei de perete din comuna Ghindari (raionul Sîngeorgiu de Pădure) unde a­­par periodic articole semnate de fruntaşi ai recoltélor bogate ca: Obodi Francisc, Farkas Lukács şi alţii, sau colectivul gazetei de serete a gospodăriei agricole co­lective din Ideciul de Sus care a antrenat pe inginerul agronom Octavian Fodor să scrie siste­matic la gazeta de perete arti­cole de îndrumare. De curînd el a scris articolul: ,.Să combatem dăunătorii periculoşi din agri­cultură“ articol ce s-a bucurat de interesul tuturor ţăraniior muncitori. Pe lingă celelalte ar­ticole ce vorbesc despre intreţi­: nerea culturilor, articolul „Bun- îngrijitori de animale“ trateaz; ■ cu căldură problema îngrijirii a- nimalelor şi stimulează pe frun ■ taşii din această muncă. Ceea ci I sporeşte preţuirea şi interesu I colectiviştilor faţă de gazeta Io: • este tocmai stilul, forma în ca ■ re articolele sínt întocmite. Mai sínt însă cazuri cînd u ■ nele colective nu-şi iau în serios . sarcinile; atitudine condamnabi . ia are colectivul gazetei de pere te a gospodăriei agricole colec­tive din comuna Petelea (raio­nul Reghin) care lasă gazetz de perete goală zile şi săptămîn întregi, ca şi cînd în gospodării lor n-ar exista realizări frumoa­se, demne de popularizat. La ga­■ zeta de perete „Ogorul nou“ dir • comuna Ideciul de Sus, deşi oa­menii scriu articole interesante şi se afişează caricaturi expre­sive, acestea dispar peste noapte pentru că colectivul dé conduce­re nu se îngrijeşte să pună sticlă gazetei de perete. Lovász Árpád instructorul Comitetului raional de partid Reghin, pentru acest sector, nu s-a sezisat de aceste stări de lucruri, lăsind ca aceste lipsuri să dăinuie şi pe mai de­parte. Colectivul gazetei de perete din comuna Dumbrăvioara (ra­ionul Tg. Mureş) s-ar putea mindri — din punct- de vedere al varietăţii temelor articole­lor — cu o bogată activitate.To­­tuşi, calitatea acestora lasă mult de dorit. Ele sínt scrise su­perficial, fără să trateze proble­mele cu competenţă, fără exem­plificări concrete luate din viaţa satului — fapt care duce la dez­interesarea oamenilor faţă de gazeta lor. Astfel articolele: „Despre întreţinerea culturilor“; „Congresul mamelor”, „Acţiu­nea de colectare a fierului vechi” nu evidenţiază figuri de oameni fruntaşi în muncă, nu oglindesc realizări din activitatea femei­lor în cinstea Congresului ma­melor, nu arată cantitatea de fier colectată de tineretul comu­nei, din care cauză articolele sínt seci, lipsite de viaţă, forma­le- Colectivul de redacţie în frun­te cu Béla Mihai trebuie să de­pună eforturi pentru îmbunătă­ţirea radicală a conţinutQlui ar­ticolelor, pentru mărirea' efica­cităţii lor. Comitetele raionale de partid, organizaţiile de bază săteşti, tre­buie să ajute colectivele gazete­lor de perete să-şi organizeze mai bine munca, să înceapă de pe acum acţiunea pentru spriji­nirea pregătirii recoltării şi tre­­ierişului. Ele trebuiesc să-şi fi­xeze obiectivele principale în sensul informării şi îndrumării ţăranilor muncitori asupra sta­bilirii şi amenajării ariilor, a organizării grupelor de intr-aju­torare in timpul recoltării şi tre­­ierişului. O problemă importan­tă ce stă de asemenea în faţa colectivelor gazetelor de perete este afişarea articolelor de de­mascare, oriunde se iveşte cazul, ştiut fiind că, duşmanul va în­cerca să saboteze şi să se sustra­gă de la diferite obligaţiuni. Membrii de partid, propagan­diştii şi agitatorii de la sate tre­buie să sprijine efectiv activita­tea gazetelor de perete pentru crcş.crea contribuţiei lor la lup­ta ţăranilor muncitori pentru ob­ţinerea de recolte bogate. ADUNAREA MONDIALA A FACH Hpelul de l Helsinki Datorită eforturilor opiniei publice se vor în­­tîlni pentru prima oară după zece ani, în condiţiile unei lumi scindate, şefii celor patru mari puteri. Lumea întreagă îşi îndreaptă speranţele spre ei. Prima lor datorie este de a învinge neîncrederea reciprocă-Adunarea Mondială a Păcii, care a reunit pe reprezentanţii a 68 de ţări, a creat certitudinea că, cu toate divergenţele profunde şi diversitatea opi­niilor, un acord asupra unor probleme importante poate fi realizat şi numeroase probleme pot fi re­zolvate astăzi prin tratative. Opinia publică mondială s-a ridicat împotriva politicii de forţă, împotriva blocurilor militare, împotriva cursei înarmărilor şi a înspăimintătoa-, rei primejdii a războiului atomic. Acordurile de la Geneva, încetarea războiului - în Indochina, conferinţa de la Bandung, neutrali­tatea Austriei consfinţită printr-un tratat, decla­raţia de la Belgrad — toate acestea sînt roade ale trezirii opiniei publice care şi-a găsit expresia în poziţia guvernelor. In problema dezarmării şi a armelor atomice care a rămas nerezolvată din cauza unor contradicţii ireductibile pînă în prezent punctele de vedere s-au apropiat .atit de mult in­cit un acord nu mai este decit o chestiune de bu­năvoinţă.' In problema securităţii principiile adop­tate la conferinţa de la Bandung au arătat că pe un întreg continent colaborarea paşnică între ţări cu orinduiri sociale diferite poate fi întemeiata pe­­concepţii de felul acelora care au fost proclamate de China şi India. Adunarea de la Helsinki a demonstrat că dacă conferinţa celor patru va ţine seama de opi­nia publica,, ea va constitui o primă etapă în con­struirea unei Europe în care să fie garantată se­curitatea tuturor-statelor europene, în care aces­tea să păşească pe calea unei strînse colaborări economice şi culturale. Această operă este legată de reunificarea Germaniei, în afara oricărei coaliţii militare, a unei Germanii ferite de renaşterea mi­litarismului. Tot în acest spirit, conferinţa celor patru puteri are misiunea de a pregăti prin tra­tative evacuarea trupelor străine de pe insula chineză Taivan (Formoza). Conferinţa trebuie să vegheze la stricta res­pectare a acordurilor de la Geneva cu privire la Indochina. Ea trebuie să dea’ Organizaţiei Na­ţiunilor Unite posibilitatea de a dobîndi un ca­racter cu adevărat universal, prin includerea Re­publicii Populare Chineze. Mai există însă forţe cărora le covine răz­boiul rece şi acţionează împotriva unei apropieri între cele - patru mari puteri. Adunarea de la Hel­sinki cheamă opinia publică a tuturor naţiunilor lumii să se împotrivească acestor forţe şi să spri­jine pe participanţii la tratative. Cauza păcii va fi pînă în cele din urmă încu­nunată de succes dacă forţele, iubitoare de pace, care au ţeluri comune, şi îndeosebi diferitele miş­cări pentru apărarea păcii, marile organizaţii pa­cifiste. de orientare creştină şi social-democrată vor întreprinde acţiuni unite pentru a risipi neîn­crederea şi a apăra pacea. Contradicţiile internaţionale pol fi rezolvaie, pas cu. pas. Speranţele popoarelor pot fi împlinite. Comisiile de femei de pe lin­gă comitetele executive ale sfa­turilor populare din raionul To­­pliţa depun o activitate însufleţi­tă în vederea întîmpinării cu. noi victorii a Congresului mondial al • mamelor. Datorită muncii intense a co­misiilor de femei din raion în frunte cu comisia der femei de pe lingă comitetul executiv al sfatului popular raional au mai fost crescute peste numărul o­­bişnuit încă 100.200 bucăţi pă­sări de curte. In munca pentru dezvoltarea creşterii păsărilor s-au eviden­ţiat Gafina Buta, Măriuca Mera, din comuna Dumbrava care au încheiat contracte cu O.R.A.C.A. pentru creşterea şi îngrăşarea a cite 10 bucăţi raţe, iar Veronica Stroia din aceeaşi comună pen­tru 20 de raţe şi 2 porci- Fru­moase realizări a obţinut şi Ga­fina Mircea din comuna Deda în creşterea păsărilor de curte. Femeile din acest raion luptă hoiărît şi pentru ridicarea pro­ducţiei culturilor. Ţărance mun­citoare ca Ana Hîrlav din comu­na Bilbor şi altele au executat deja a 4-a praşilă la porumb. Astfel înţeleg să lupte femeile raionului Topliţa pentru a în­­tîmpina Congresul mondial al mamelor. cununa Femeile din comuna Dumbră­vioara (raionul Tg. Mureş) în­deplinesc cu cinste angajamen­tele luate în cinstea Congresu­lui mondial al mamelor. Responsabila comisiei de fe­mei din această comună, Piros­ka Vajda, a crescut peste 100 de păsări. Exemplul ei a fost urmat de multe femei din comună. Ast­fel numărul păsărilor de curte a crescut în ultimele luni în mod considerabil depăşind cu 1.000 bucăţi pe cel din aceeaşi perioa­dă a anului 1954. Pînă în prezent femeile din a­­céasta' comună, au în.cheiat con­tracte cu cooperativele şi cu O.R.A.C-A. pentru creşterea şi îngrăşarea a peste 600 gîşte, ra­ţe şi curci. Numai tărăncile muncitoare Csiszér Rozalia a în­cheiat contract pentru îngrăşa­rea a 20 de raţe şi curci, iar Ma­ria Vajda pentru 10 gîşte. Gospodinele din această co­mună pun o mare bază pe culti­varea plantelor medicinale. In acest an ele au plantat aseme­nea plante pe 25,50 ha. In a­­ceastă muncă s-au evidenţiat în mod deosebit Vajda Réti Roza­lia şi Berekméri Vajda Ilona, care au plantat „Digitalis Lana­­ta“ şi alte plante medicinale, pe o suprafaţă de. 36 ari respectiv 26 ari. 7h pămui&c Femeile de la crescătoria de păsări din cadrul gospodăriei a­­gricole de stat „Stahanov” din Reghin, lucrează cu dragoste pentru a putea îndeplini cu cin­ste angajamentele luate în vede­rea 'Congresului mondial al ma­­■ nielor. • Prin buna îngrijire a păsări­lor producţia de ouă creşte ne­contenit. Aplicînd metodele cele mai înaintate la îngrijirea păsă­rilor, îngrijitoarea de păsări Mi­hály luliana de exemplu, a obţi­nut depăşiri ale prevederilor planului de producţie cu 2.557 ouă. Asemenea realizări au fost obţinute şi de Clara Dobai, Ro­zalia Vizi şi alte îngrijitoare de păsări care -au depăşit cu mult prevederile planului de produc­ţie la ouă. jCa IcUc-ud de Su& ln cinstea Congresului mon­dial al mamelor, harnicele colec­tiviste de la gospodăria agricolă colectivă „Partizanul păcii'“ din [deciül de Sus (raionul Reghin) au înfiinţat o crescătorie de pă­sări cu 300 gîşte şi 100 raţe- In această muncă s-au evidenţiat în mod deosebit îngrijitoarele de păsări Gafina Precup şi Maria Tătar, care nu precupeţesc nici o clipă şi luptă continuu pentru a dezvolta şi mai mult această crescătorie de păsări în aşa fel ca pînă la sfîrşitul anului să a­­ducă venituri de peste 25.000 lei. In- cinstea Congresului mon­dial al mamelor colectivistele au mai crescut pe lingă gospo­dăria lor personală peste 3.000 păsări, pe care le vor valorifica prin cooperativă. Pregătiri pentru strînsul recoltei raionului a lost, fixat locul a 76 arii., de treier,, din care 9 vor fi electrificate. Dotarea ariilor cu utilajul necesar este în curs. Pentru a asigura buna depo­zitare a cerealelor, bazele de re­cepţie din Sîngeorgiu de Pădu­re, Bălăuşeri şi Praid au fost pregătite pentru înmagazmarea cerealelor colectate- La Bălău­­şeri şi Sîngeorgiu de Pădure se construiesc arioaie pentru de­pozitarea porumbului. PROLETARI DIN T^ATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA Pe marginea j consfătuirii cadrelor din industria forestieră - (pag. 3-a). Pregătiri. în vederea festivalului (pag. 4-a). Adunarea Mondială a Păci! de la Helsinki şi-a încheiat lucrările (pag. 4-a). Paralel cu muncile de întreţi­nere a culturilor, lucrătorii de pe ogoare din raionul Sîngeorgiu de Pădure se pregătesc intens pentru recoltatul şi treieratul pă'ioaselor. Pe intreg cuprinsul IN NUMĂRUL' DE AZT? Calendar agrieisl (pag 2-a). Să combatem omida păroasa a du­dului — dăunător primejdios (pag. 2-a; Respectarea democraţiei interne principiu de -bază în viata. G.A.C (pag- 3-a)-

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék