Steaua Roşie, ianuarie 1956 (Anul 5, nr. 353-360)
1956-01-03 / nr. 353
3 ianuarie 1956 - STEAUA ROȘIE ___ 4 -Statutul Partidului Muncitoresc Român (Urmare din pag. 2 a)sigure maximum de precauţiune şi grijă tovărăşească, trebuie se cerceteze cu multă atente şi simţ de răspundere temeinicia învinuirilor aduse membrului de partid. 14. Pentru fapte mai puţin grave se pot hotărî sancţiuni cu caracter educativ, care să dea posibilitatea membrilor de partid de a se îndrepta fără a-şi pierde calitatea de membru de partid. Sancţiunile ce se pot da în aceste cazuri sunt: mustrare, vot de blam, vot de blam public, interzicerea pe timp limitat de a ocupa munci de răspundere de partid şi de stat, vot de blam cu avertisment. Organizaţia de bază poate hotărî sancţionarea unui membru de partid prin trecerea sa în rîndurile candidaţilor pe termen pină la un an. Această hotărîre trebuie supusă aprobării comitetului raional sau orăşenesc al partidului. După trecerea termenului stabilit, cel trecut în rindul candidaţilor se primeşte în partid conform normelor obişnuite şi i se menţine stagiul de partid anterior. 15. Cel exclus are dreptul de a face apel la organele superioare ale partidului. Apelurile făcute de cei excluşi din partid, precum şi hotărîrile luate de organizaţiile de partid cu privire la excluderea din partid trebuie să fie examinate de organele de partid respective în termen de cel mult o lună de la primirea lor. 16. In cazul cînd o organizaţie de partid a săvîrşit încălcări grave ale programului şi Statutului partidului sau ale liniei politice a partidului. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român poate hotărî dizolvarea organizaţiei de partid respective şi reînregistrarea generală a membrilor ei. II. Candidaţii de partid 17. Toţi cei care doresc să intre în partid trebuie să facă un stagiu de candidat. Stagiul de candidat este necesar pentru a da candidatului posibilitatea să cunoască programul partidului, Statutul şi tactica partidului şi pentru ca organizaţia de partid să poată verifica în acest timp calităţile personale ale candidatului. 18. Regulile de primire în rindurile candidaţilor sînt identice cu regulile de primire în rîndurile membrilor de partid (primirea individuală, prezentarea de recomandări, hotărîrea de primire luată de organizaţia de bază şi confirmarea acestei hotărîri). 19. Stagiul de candidat se stabilește la un an pentru persoanele din categoria I-a, un an și 6 luni pentru persoanele din categoria a II-a și doi ani pentru persoanele din categoria a 111-a. Observaţie: Cei care au făcut parte din alte partide, indiferent de starea lor socială, fac un stagiu de doi ani. Pentru ca stagiul de candidat să nu rămînă o simplă formalitate, organizaţia de partid este datoare să se îngrijească necontenit de educarea şi creşterea nivelului politic al candidaţilor, să-i atragă la întreaga muncă a organizaţiei de partid, să ajute candidaţilor să se pregătească în vederea intrării lor în partid. După expirarea stagiului de candidat, organizaţia de partid trebuie să examineze în adunare situaţia candidatului de partid. Stagiul de candidat poate fi redus de către organizaţia de bază cu cel mult 6 luni pentru muncitorii din industrie care lucrează nemijlocit în producţie de cel puţin 5 ani şi care dovedesc prin fapte că îndeplinesc condiţiile pentru a fi membri de partid. Dacă în timpul stagiului candidatul nu a reuşit încă, din motive pe care organizaţia le consideră valabile, să se ridice la nivelul cerinţelor ce se pun unui membru de partid, organizaţia de bază va putea hotărî prelungirea stagiului de candidat cu cel mult un an. In acele cazuri cînd în timpul stagiului de candidat s-a constatat că, sub raportul calităţilor sale personale, candidatul nu este demn să fie primit în partid, organizaţia de bază va hotărî excluderea lui din rîndurile candidaţilor de partid. Hotărîrea organizaţiei de bază a partidului cu privire la reducerea sau prelungirea stagiului de candidat, precum şi la excluderea din rîndurile candidaţilor, intră în vigoare după confirmarea ei de către comitetul raional sau orăşenesc al partidului. 20. Candidaţii de partid participă cu drept de vot consultativ la adunările organizaţiei de bază din care fac parte. 21. Candidaţii de partid plătesc aceeaşi cotizaţie de partid ca şi membrii de partid. III. Structura partidului, democraţia internă de partid 22. Principiul călăuzitor a! structurii organizatorice a partidului este centralismul democratic, care înseamnă următoarele : a) toate organele conducătoare de partid, de jos şi pina sus, sunt alese; b) organele de partid sunt obligate a prezenta periodic dări de seamă in faţa organizaţiilor de partid; c) disciplina de partid — una din condiţiile de bază pentru asigurarea unităţii politice, de voinţă şi de acţiune a partidului — este obligatorie pentru toate organizaţiile şi pentru toţi membri de partid; minoritatea se supune necondiţionat majorităţii şi este obligată să aplice în practică, fără rezerve, hotărîrile luate; d) hotărîrile organelor superioare de partid sînt obligatorii necondiţionat pentru organele inferioare ale partidului. 23. Partidul este construit pe baza principiului teritorial şi al locului de producţie. Organizaţia de partid raională este superioară tuturor organizaţiilor de partid de pe teritoriul raionului respectiv. Organizaţia de partid care cuprinde membrii de partid dintr-o întreagă ramură de activitate este superioară tuturor organizaţiilor de partid care cuprind numai o parte a membrilor de partid din ramura de activitate respectivă. 24. Toate organizaţiile de partid sunt autonome în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor locale, în măsura în care hotărîrile pe care le iau nu contravin hotărîrilor partidului. 25. Fiecare organizaţie de partid are organul său conducător superior: adunarea generală — pentru organizaţia de bază; conferinţa — pentru organizaţia raională, orăşănească, regionala , congresul — pentru Partidul Muncitoresc Român. 26. Adunarea generală, conferința sau congresul aleg un birou sau un comitet care este organul executiv şi conduce întreaga muncă curentă a organizaţiei. Organele conducătoare de partid își desfăşoară întreaga activitate pe baza principiului leninist al muncii colective, principiul suprem al conducerii de partid. 27. Alegerea organelor conducătoare de partid se face prin vot secret. La alegerea organelor de partid este interzisă votarea pe liste a candidaților. Candidaturile se propun de către participanţii la adunări, conferinţe, congrese, se discută şi se votează individual. Membrii de partid au dreptul nelimitat de a propune candidaţi, de a se pronunţa pentru sau împotriva oricărui candidat şi de a-l critica. 28. Comitetele raionale şi orăşeneşti ale partidului sunt obligate să convoace cu regularitate adunări ale activului de partid pentru dezbaterea celor mai importante hotărâri ale partidului şi guvernului, a principalelor probleme ale activităţii partidului. Adunările activului de partid se vor desfăşura astfel incit să asigure dezbaterea efectivă a problemelor, să stimuleze critica ascuţită şi iniţiativa largă a activului, să atragă activul la aplicarea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului, la rezolvarea problemelor ce stau în faţa organizaţiei de partid. 29. A participa la discutarea liberă şi concretă a problemelor politicii partidului este un drept de neatins al fiecărui membru de partid, drept care decurge din democraţia internă de partid. Discuţia poate fi organizată în unele organizaţii de partid sau pe întregul partid. Numai pe baza democraţiei interne de partid poate fi desfăşurată critica şi autocritica şi poate fi întărită disciplina de partid — disciplină conştientă şi nu mecanică. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român poate organiza, atunci cînd consideră necesar, o discuţie largă pe întregul partid asupra celor mai importante probleme ale politicii partidului. O discuţie largă pe întreaga ţară cu privire la problemele politicii partidului trebuie să fie organizată în aşa fel încît să nu poată duce la încercări din partea unei minorităţi neînsemnate de a impune voinţa sa majorităţii partidului, sau la încercări de a forma grupări fracţioniste, care să spargă unitatea partidului, la încercări de sciziune, care să zdruncine forţa şi trăinicia orânduirii democratpopulare. Numai în aceste condiţii democraţia Internă de partid nu va putea fi folosită de dușmanii partidului și ai clasei muncitoare, ci va servi cauzei întăririi partidului. IV. Organele superioare ale partidului 30. Organul suprem al Partidului Muncitoresc Român este congresul partidului. Congresele ordinare se convoacă de către C.C. al partidului cel puţin odată la 4 ani. Congresele extraordinare sunt convocate de către C.C. al partidului din iniţiativa sa proprie sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor * reprezentaţi la ultimul congres al partidului. Convocarea congresului partidului şi ordinea de zi vor fi anunţate cu cel puţin o lună şi jumătate înainte de data ţinerii congresului. Congresele extraordinare sunt convocate în termen de două luni. Congresul este valabil constituit numai atunci cînd delegaţii la congres reprezintă cel puţin jumătate din numărul total al membrilor de partid reprezentați la ultimul congres ordinar. Normele de reprezentare și modul de alegere a delegaților la congresul partidului se stabilesc de Comitetul Central. 31. In cazul cînd Comitetul Central nu convoacă congresul extraordinar în termenul arătat la articolul 30, organizaţiile care au cerut convocarea congresului extraordinar au dreptul să formeze un comitet organizatoric,care se bucură de drepturile Comitetului Central în ce priveşte convocarecongresului extraordinar. 32. Congresul are următoarele atribuţii : a) ascultă şi aprobă rapoartele de activitate ale Comitetului Central al partidului, ale Comisiei centrale de revizie şi ale celorlalte organe şi instituţii centrale ale partidului; b) adoptă, revizuieşte şi modifică programul şi Statutul partidului; c) stabileşte linia tactică a partidului in problemele fundamentale ale politicii curente; d) alege Comitetul Central al partidului și Comisia centrală de revizie în numărul stabilit de congres. 33. In caz de descomplectare a Comitetului Central al P.M.R., locurile devenite vacante vor fi complectate din rindul membrilor supleanţi, în ordinea stabilită de congres la alegerea lor. 34. Comitetul Central al partidului fine şedinţe plenare cel puţin odată la patru luni. Membrii supleanţi ai C.C. participă cu drept de vot consultativ la şedinţele plenare ale Comitetului Central. 35. Comitetul Central al partidului organizează Biroul Politic pentru conducerea muncii C.C. între plenare și Secretariatul pentru conducerea muncii curente , mai ales pentru organizarea controlului executării hotărîrilor partidului și pentru selecționarea cadrelor. 36. Comitetul Central a! partidului organizează Comisia controlului de partid de pe lingă Comitetul Central. Ea are următoarele atribuţii: a) veghează la apărarea unităţii şi purităţii rîndurilor partidului, controlează respectarea disciplinei de partid şi trage la răspundere pe membrii şi candidaţii de partid care s-au făcut vinovaţi de călcarea programului partidului, a Statutului sau a liniei politice a partidului, a disciplinei de partid sau de stat, de înăbuşirea criticii, precum şi pe cei care calcă regulile morale de partid (înşelarea partidului, necinstea şi nesinceritatea faţă de partid, împăciuitorismul faţă de duşmanul de clasă, calomnia, birocratismul, depravarea în viaţa personală etc.) ; b) examinează apelurile împotriva hotărîrilor comitetelor regionale ale partidului cu privire la excluderea din pârtii şi la aplicarea altor sancţiuni de partid. 37. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român conduce întreaga activitate a partidului în intervalul dintre congrese; reprezintă partidul în relaţiile cu alte partide, organizaţii, instituţii; organizează şi conduce diferite instituţii de partid şi întreprinderi de însemnătate socială ; numeşte redacţiile organelor centrale care lucrează sub conducerea şi controlul său direct şi confirmă redactorii şefi ai organelor regionale de presă ; repartizează forţele şi mijloacele partidului şi administrează fondurile lui băneşti. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român îndrumă activitatea organelor centrale ale puterii de stat şi a organizaţiilor obsesti prin intermediul grupelor de partid din aceste organe. 38. Pentru întărirea muncii de conducere şi a activităţii politice, Comitetul Central are dreptul să creeze secţii politice şi să numească organizatori de partid ai C.C. în ramuri deosebit de importante ale construcţiei socialiste. Organizatorii de partid ai C.C. se subordonează comitetului de partid superior ierarhic organizaţiei la care sunt numiţi, răspunzînd totodată direct faţă de C.C. a partidului. Pe măsură ce secţiile politice îşi îndeplinesc sarcinile pentru care au fost create, C.C. le poate desfiinţa sau transforma în organe de partid obişnuite, constituite pe baza principiului teritorial şi al locului de producţie. Secţiile politice lucrează pe baza regulamentelor aprobate de Comitetul Central. 39. Comitetul Central informează în mod regulat organizaţiile de partid asupra activităţii sale. 40. Comisia centrală de revizie verifică: a) rapiditatea şi regularitatea examinării problemelor de către organele centrale ale partidului şi buna funcţionare a aparatului C.C.; b) gospodăria financiară şi întreprinderile Comitetului Central al partidului. Membrii Comisiei centrale de revizie nu pot fi în acelaşi timp membri ai C.C. al partidului. Comisiile de revizie regionale, orăşeneşti şi raionale au aceleaşi atribuţii şi drepturi pe scară regională, orăşenească, rronală, ca şi Comisia centrală de revizie pe scară centrală. V. Organizaţiile regionale ale partidului 41. Organul superior al organizaţiei de partid regionale este conferinţa de partid regională. Conferinţa ordinară regională se convoacă de către comitetul regional odată la 2 ani. Conferinţa extraordinară a organizaţiei de partid regionale se poate convoca de comitetul regional, de C.C. al partidului sau la cererea unei treimi din numărul total al membrilor organizaţiei de partid regionale. Convocarea conferinţei regionale şi ordinea de zi vor fi anunţate cu cel puţin 20 de zile înainte de data ţinerii conferinţei. Conferinţele extraordinare se convoacă în termen de o lună. Normele de reprezentare la conferinţele regionale se stabilesc de comitetul regional. 42. Conferinţa regională de partid are următoarele atribuţii: a) ascultă şi aprobă darea de seamă a comitetului regional, a comisiei de revizie şi a altor organe şi instituţii regionale ale partidului; b) dezbate problemele muncii de partid, problemele activităţii sfaturilor populare şi ale activităţii economice, sindicale din cuprinsul regiunii; c) alege comitetul regional, comisia de revizie regională și delegații la Congresul Partidului Muncitoresc Român. 43. Plenara comitetului regional se convoacă cel puțin odată la trei luni. 44. Comitetul regional organizează organul său executiv — biroul — compus din cel mult 11 persoane, inclusiv secretarii. Membrii biroului comitetului regional se confirmă de C.C. al partidului. Secretarii comitetului regional trebuie să aibă un stagiu de partid de cel puţin 5 ani. Biroul comitetului regional este obligat să raporteze în plenarele comitetului regional al partidului asupra activităţii depuse. Comitetul regional organizează secretariatul pentru examinarea problemelor curente și pentru controlul executării hotărîrilor. Secretariatul raportează despre hotărîrile adoptate biroului comitetului regional. Comitetele regionale ale partidului se călăuzesc în întreaga lor activitate după hotărîrile organelor de conducere ale Partidului Muncitoresc Român. 45. Comitetul regional al partidului organizează colegiul de partid de pe lingă comitetul regional, care îndeplineşte pe scară regională aceleaşi atribuţii ca şi Comisia controlului de partid de pe lingă C.C. al P.M.R. pe scară centrală. Hotărîrile colegiului de partid de pe lngă comitetul regional intră în vigoare numai după aprobarea lor de către comitetul regional al partidului. Președintele colegiului de partid se confirmă de C.C. al partidului. 46. Comitetul regional are următoarele atribuţii: asigură îndeplinirea fermă a directivelor partidului, conducînd în intervalul dintre conferinţe întreaga muncă de partid din regiune; asigură desfăşurarea criticii şi autocriticii şi educarea comuniştilor în spiritul atitudinii intransigente faţă de lipsuri; conduce studiul marxism-leninismului de către membrii şi candidaţii de partid; organizează munca de educare comunistă a oamenilor muncii; organizează şi conduce diferite instituţii de partid şi întreprinderi de însemnătate socială in regiune; numeşte redacţia ziarului regional de partid care lucrează sub conducerea şi controlul său; repartizează in cuprinsul organizaţiei sale forţele şi mijloacele partidului şi administreaza fondurile băneşti ale organizaţiei de partid regionale. Comitetul regional îndrumă activitatea organelor regionale ale puterii de stat şi a organizaţiilor obşteşti regionale prin grupele de partid din aceste organe. 47. Comitetele regionale informează sistematic Comitetul Central al partidului şi-i prezintă, în termenele stabilite, dări de seamă asupra activităţii lor. Comitetul regional informează periodic organizaţiile de partid din regiune asupra activităţii sale. (Continuare în pag 4 a)