Steaua Roşie, aprilie 1956 (Anul 5, nr. 379-386)

1956-04-04 / nr. 379

4 aprilie 1956 Aplicarea în viaţă a sarcinilor celui de-al II-lea Congres al partidului nostru este indisolubil legată de creş­terea maturităţii politice şi ideologice a membrilor şi candidaţilor de partid Congresul a subliniat faptul că po­litica partidului se bazează pe teoria marxist-leninistă, pe cunoaşterea ştiinţifică a legilor şi forţelor motrice ale dezvoltării sociale. De aceea, în­suşirea creatoare a bazelor marxism­­leninismului de către masa membri­lor de partid constituie o condiţie esenţială în ridicarea rolului de avan­gardă al organizaţiilor de partid în toate domeniile vieţii politice, econo­mice şi de stat. La începutul anului de învăţămînt, Comitetul raional de partid Topliţa a îndrumat organizaţiile de bază pentru buna selecţionare a propagandiştilor, respectarea liberului consimţămînt al celor ce participă la învăţămînt şi pentru acordarea de către birourile organizaţiilor de bază a unui ajutor mai eficace celor ce studiază. Toate acestea au avut o influenţă pozitivă asupra pregătirii şi desfăşurării în­­văţămîntului de partid. Organizaţiile de bază din raion au încadrat în în­­vâţămînt peste 85% din totalul mem­brilor şi candidaţilor de partid, pre­cum şi un însemnat număr de­ oameni ai muncii fără de partid. Multe orga­nizate de bază acordă acum o mai mare atenţie învăţămîntului decit în anii trecuţi. La I.F.E.T. Topliţa, de pildă, pe tă­­rîmul învăţămîntului de partid se obţin rezultate bune, rezultate care se răsfrîng asupra desfăşurării proce­sului de producţie şi creşterii rolului de conducător al acestei organizaţii de bază. Studiindu-se în mod creator documentele Congresului, comuniştii de aici au pornit cu iniţiative con­crete in scopul ducerii unei lupte or­ganizate în parchetele de exploatare a lemnului în vederea reducerii pier­derilor din pădure, pentru punerea în valoare a unor mai mari cantităţi de materiale ca pină acum, din aceleaşi mase lemnoase. Această iniţiativă s-a răspîndit aproape la toate sectoarele ce aparţin acestui I.F.E.T., ele înce­­pind deja să dea mai mult material şi să realizeze în acelaşi timp şi în­semnate economii băneşti Prin ce se explică faptul că această organizaţie de bază obţine rezultate bune? Prin aceea că ea analizează periodic desfă­şurarea învăţămîntului, că biroul or­ganizaţiei şi propagandista Iuliana Traian se interesează de fiecare cursant în parte, ajutîndu-l să poată studia. Astfel, interesul participanţilor faţă de învăţăm­înt a crescut. Este ştiut că de propagandist de­pinde în mare măsură buna sau slaba funcţionare a învăţămîntului de partid. Experienţa arată că acolo unde pro­pagandiştii au fost bine selecţionaţi, ei se prezintă cu regularitate la şe­dinţele de pregătire ce se ţin la ra­ion, se sfătuiesc cu birourile organi­zaţiilor de bază de care aparţin, cu cursanţii, pregătesc expunerile bine şi conduc în mod viu, legat de viaţă, discuţiile tovărăşeşti, iar cursurile şi cercurile de care răspund au o activi­tate rodnică. Exemple de acest fel dau propagandiştii Andrei Paşcanu din Deda, Rudolf Zicman de la U.I.L. Topliţa, Palaghi Mihalcea de la C.C.S Borsec şi alţii. Trebuie spus însă că mai sunt din păcate propa­gandişti care subapreciază sarcina frumoasă şi de cinste pe care le-a încredinţat-o organizaţia de bază. Propagandistul Simon Doltea din Sărmaş nu s-a prezentat decit o sin­gură dată la şedinţele de pregătire. Invăţămîntul de partid merge aici slab de tot, cursanţii se tîrăsc în ur­ma evenimentelor, iar comuna este mereu codaşă atît în muncile agricole cit şi la colectări. Propagandişti de genul lui Coltea sînt şi Pavel Nagy de la Răstoliţa, Gheorghe Vulcan de la cooperativa „Drapelul roşu“ din Topliţa etc. Şi mai tristă este situaţia propagandistului Ioan Puşcaş din sa­tul­ Filea, care raportează la raion că a ţinut 5 lecţii, cind în realitate n-a ţinut decit una. Aceste lipsuri con­damnabile cad fară îndoială şi în seama birourilor organizaţiilor de bază respective, care răspund de ri­dicarea nivelului politic şi ideologic al membrilor de partid. Instructorii teritoriali trăiesc mai mult alături de organizaţiile de bază, avind posibilităţi să le ajute nelimi­tat in toate domeniile de activitate. Şi intr-adevăr, o seamă de instructori ca Iosif Hossu, Vasile Jabeniţan şi alţii propun organizaţiilor de bază să analizeze desfăşurarea învăţămîntului de partid, stau de vorbă cu propagan­diştii şi cu cursanţii, îi ajută să se pregătească, se interesează ca învă­­ţămîntul să se ţină la timpul fixat şi iau şi ei parte la prelegeri şi semi­nare. Unii instructori ca Leonida Di­­mache, Ioan Domokos şi alţi socotesc însă că invăţămîntul de partid este o sarcină numai a secţiei de propagandă şi agitaţie şi ca atare, nu controlează şi nu sprijină invăţămîntul de partid. Aşa­dar, faptele dovedesc că în ra­ionul Topliţa sunt organizaţii de bază, propagandişti şi activişti care nu se ocupă nici de departe de creşterea maturităţii politice şi ideologice a membrilor şi candidaţilor de partid. Şi acest lucru nu este întîmplător, pentru că însăşi comitetul raional de partid a considerat această muncă ca o sarcină secundară. In acest an de învătămînt nici comitetul şi nici bi­roul său n-au analizat felul în care se desfăşoară activitatea cercurilor şi cursurilor din reţeaua invătămîntului de partid. Oricît de bine ar munci activiştii secţiei de propagandă şi agitaţie, dacă sunt lăsaţi singuri ei nu pot îndeplini cu succes sarcinile ce le revin. Pe lingă aceasta, tov. Albu, şeful secţiei sus amintite îşi desfăşoară activitatea mai mult în comuna Vătava de care răspunde în faţa biroului. Datorită acestui fapt el nu are posibilitatea să controleze activitatea cercurilor şi cursurilor din raion. Tov. Gavril Covaci ca instructor cu propaganda, nici el nu mai ştie din cite comisii şi colective face parte şi nu­mai de munca de propagandă nu se ocupă. Ba mai mult, tov. Covaci a primit sarcina să fie şi propagandist la cursanţii organizaţiilor de bază din Dumbrava (cea a întovărăşirii şi cea comunală), ceea ce nu este just prin faptul că este antrenat în prea multe probleme şi nu se poate ocupa in mod serios de invăţămîntul de par­tid. Propaganda de partid este un lucru viu, creator şi de mare impor­tanţă. Ea cere o atenţie şi o îndru­mare permanentă din partea organi­zaţiilor şi comitetelor de partid şi nu admite nici un fel de formalism şi indiferenţă. Iată de ce comitetul raional de partid are datoria să se ocupe în permanenţă de problema învăţămîntului de partid, să vegheze la aprofundarea conţinutului muncii de propagandă, să lupte pentru ca toţi membrii şi candidaţii de partid să-şi ridice în mod sistematic nivelul lor politic şi ideologic. Comitetul raional de partid trebuie să acţioneze înspre generalizarea ce­lor mai bune metode de muncă ale propagandiştilor şi ale birourilor or­ganizaţiilor de bază în domeniul mun­cii de propagandă. Comitetul orăşe­nesc de partid din Topliţa, de exem­plu, a repartizat pe toţi membrii săi pe diferite forme de învăţămînt răs­­punzînd fiecare de activitatea a cîte 1—2 cercuri sau cursuri. Totodată a organizat consfătuiri cu propagan­diştii pe forme de învăţămînt, in care s-au analizat metodele, felul cum se pregăteşte propagandistul pentru pre­dare şi conducerea discuţiilor etc. La aceste consfătuiri au luat parte şi membrii birourilor organizaţiilor de bază, analizîndu-se şi munca lor în această direcţie. In urma acestor con­sfătuiri învăţămîntul a luat un avtnt considerabil. Datoria Comitetului raional de partid este să îmbunătăţească în mod hotărît îndrumarea învăţămîntului de partid, să facă ca toate organizaţiile de bază să încheie cu succes anul şcolar şi să muncească în aşa fel în­­cît învăţămîntul de partid să fie mai concret, mai legat de realitate, pen­tru a corespunde măreţelor sarcini trasate de Congres. V. CIMPIANU VIAŢA DE PARTID Pentru o îndrumare permanentă a învăţămîntului de partid STEAUA ROȘIE La gura de exploatare Pintec După ce lasă în urmă can­tonul C.F.F. și trece prin sat, pe Ungă școala nouă, construită in anul trecut din autoimpunere, calea ferată forestieră merge pină la cea mai îndepărtată gară de exploatare a sectorului C.F.F.T. Hodoşa—Pîrîul Pintec. Încă de la gura pîrîului se întimpină o privelişte specifică exploatărilor forestiere. Aici, sunt construite cabane pentru adă­­postirea tractoarelor, atelierele de fierărie şi timplăr­ie, dormi­toarele muncitorilor din brigă­zile de tractoare şi joagăr, ma­gazia şi, puţin mai sus, joagărul care despică bușteni de fag pentru Paverse și doage. Prin exploziile ritmice, motorul de la joagăr pare că răspunde urui­tului tractoarelor, imbinindu-se intr-un clocot continuu, al că­rui ecou se aude pină hăt de­­pade, ca o solie a muncii pline de avînt. La joagăr, care e construit de muncitorii I.F.E.T.-ului, bri­gada condusă de Polgár Imre este în plină activitate. Atît în luna ianuarie cît şi in februarie ea şi-a depăşit planul de pro­ducţie cu 12,72%, respectiv 3,8% şi, peste plan, a mai tăiat 5 m­c de scindură de fag pentru ulucele de la corhănit lemn de foc şi 10 m. c. cherestea pentru nevoile proprii ale I.F.E.T.-ului. La realizarea planului a con­­tribuit din plin şi mecanicul Lăda­ru Ioan, prin buna între­ţinere a motorului şi prin ino­vaţiile pe care le-a aplicat. Pen­tru acţionarea motorului Diesel de exemplu, se folosea înainte lampa de benzină. Acum, prin introducerea unui „cui de aprin­dere", aprinderea se face direct cu motorină, economisindu-se astfel 360 litri benzină anual şi 1.872 litri motorină. Pe pirîu mai sus, domneşte aceeaşi însufleţire, acelaşi elan în muncă. Pe pîrîul Palten bri­gada de corhănit lemn de foc a lui Berevoianu Nicolae este în plină activitate. Brigada este împărţită în două echipe: una a muncit la pîrîul Prisăcani şi alta pe piriul Palten. Acum ambele echipe lucrează la Palten, în sec­toare diferite. Deşi echipele din cadrul bri­găzii nu lucrează în acelaşi sec­tor, sunt in întrecere intre ele, se ajută reciproc şi se încura­jează una pe alta să muncească cit mai bine, să-şi îndeplinească şi să-şi depăşească sarcinile de plan. Eforturile unite ale celor 17 muncitori din echipe au fă­cut ca în luna ianuarie planul lor de producţie să fie depăşit cu 16,66 % iar în februarie cu 78,3 %, oblinind realizări fru­moase şi în luna martie. In munca însufleţită ce se desfă­şoară, în fruntea tuturora se situează fruntaşii Popescu Pe­tre, Berevan Pavel din echipa ce a muncit la Prisăcani, Po­pescu Nicolae, Jinga Ioan din echipa lui Bughianu loan şi alţii. ★ Conducerea sectorului se in­teresează îndeaproape de satis­facerea cerinţelor muncitorilor. Cabanele sunt amenajate cu cele necesare şi întreţinute curat. Fiecare muncitor are două pă­turi şi cerceafuri curate, care sunt schimbate de două ori pe lună. La fel şi magazia este aprovizionată cu cele necesare. Faţă de aceste părţi pozitive ale conducerii I.F.E.T.-ului, mai sunt şi unele lipsuri. La gura de exploatare Pintec, muncitorii nu primesc nici un ziar şi nu au cărţi sau broşuri. Conducerea sectorului şi în special comite­tul de întreprindere trebuie să pună mai mult accent pe ridi­carea nivelului cultural al mun­citorilor din pădure, ca aceştia să primească ziare, să poată împrumuta cărţi, să-i viziteze echipe artistice şi caravane ci­nematografice, să nu fie rupţi de viaţa­ culturală, să cunoască realizările şi să poată învăţa din metodele altor tovarăşi pentru a-şi putea îmbunătăţi cît mai mult munca. Această cerinţă a muncitorilor este justă şi tre­buie rezolvată cît mai urgent. P. PUHA Din sal­a tribunalului Condamnat pentru crimă de delapidare Nu de mult, în faţa completului de judecată al tribunalului popular al raionului Topliţa, a apărut inculpatul Stoica Panait, excroc şi frau­dator notoriu, duşman înrăit al regimului democrat-popular. Profitând de lipsa de vigilenţă a organelor U R.C.C., începînd de la regiune şi pină la raion, el s-a strecurat în importantul post de şef al serviciului comercial al U.R.C.C. Topliţa, unde a fraudat colosala sumă de peste 350.000 lei. Pus în fața faptelor, tîlharul a recunoscut, cu cinismul caracteristic epa­velor care fac de rîs specia umană, că şi-a însuşit suma şi că a cheltuit-o în chefuri, jocuri de cărţi şi alte deprinderi. Dezbaterea a fost publică, avînd loc în sala cinematografului „Muncitoresc“, unde s-au strîns pentru a-şi arăta mînia şi a înfiera fărădelegile comise de inculpat, peste 1.000 de oameni ai muncii din Topliţa şi împrejurimi, care au luat cuvîntul, cerînd com­pletului de judecată să ţină cont de gravitatea faptelor comise de tîlhar şi să-i aplice o pedeapsă corespunzătoare. Element descompus, declasat, plin de ură împotriva oamenilor muncii, reprezentînd scursorile unei societăţi în agonie, Stoica Panait, se găseşte pentru a 11-a oară in faţa justiţiei, avînd la activ un bogat ba­gaj de fărădelegi şi excrocherii, de delapidări, practicarea bigamiei etc., fapte pentru care a mai avut condamnări care însumează în total 14 ani şi 5 luni închisoare. Scăpat din puşcărie în martie 1954, datorită lipsei de vigilenţă a unor elemente, el a reuşit ca în luna mai a aceluiaşi an să fie deja an­gajat contabil-şef la cooperativa din Lunca Bradului, iar mai apoi, în urma „succeselor“ obţinute, să fie avansat în grad şi numit şeful serviciu­lui comercial la U.R.C.C. Topliţa. Acest urcuş a avut loc în mod fulgeră­tor, în timp ce la dosarul său de cadre de la U.R.C.C., unde erau pe atunci Marcu I­lie responsabil şi Cotfas Gheorghe în colectiv, era doar o singură autobiografie scurtă şi curată ca a unui nou născut. Organiza­ţia de bază, al cărei secretar era Hurubă Vasile, a manifestat de­ asemenea o totală lipsă de vigilenţă, creindui-se astfel, condiţii favorabile pentru exerci­tarea „misiunii“ sale ticăloase. Nu încape îndoială, că pentru totala lipsă de vigilenţă manifestată aici, poartă răspundere şi secţia economică a comitetului raional de partid, organele de stat raionale, cit şi consiliul regional al U.R.C.C. Trebuie remarcat că completul de judecată compus din tov. Rézi Árpád, preşedinte, Belinceanu Mihai şi Strasser Veronica, asesori populari şi Benedek Iuliu, procuror, au condus dezbaterile cu foarte multă competenţă şi simţ politic. Judecind în numele poporului şi oglindind interesele poporului în darea sentinţei, completul a calificat faptele inculpatului ca crimă de delapidare şi ţinînd cont şi de antecedentele penale, l-a condamnat la 23 ani muncă silnică. Cei peste 1.000 de oameni ai muncii aflaţi în sală au aprobat cu satisfacţie sentinţa tribunalului popular, manifestîndu-şi încrederea în justiţia noastră populară care este chemată să apere interesele oamenilor muncii.­ ­. .. PE SCURT • Anul acesta in gospodăriile agri­cole colective şi întovărăşirile agricole existente in raionul Odorhei, pină la 22 martie s-au înscris 130 familii de ţărani muncitori cu gospodărie indivi­duală. In 11 comune şi sate din acest raion, s-au format comitete de iniţia­tivă pentru crearea de noi unităţi socialiste. Numărul cererilor se ridică la aproape 160. • Pină în prezent in raionul Cris­­tur au fost organizate peste 70 grupe de intr-ajutorare reciprocă. Din fie­care grupă fac parte 5—6 ţărani mun­citori. Munca de organizare a gru­pelor de intr-ajutorare continuă, pen­tru a se ajunge la 3-4 grupe în fie­care circumscripție electorală. . 3 M-am înscris în colectiv De cum a luat fiinţă gospodă­ria agricolă colectivă din comu­na noastră n-am mai avut stare. Munceam cu aceeaşi dragoste pămintul ca şi înainte. Mă scu­lam cu noaptea-n cap şi plecam la munca cîmpului, şi trebuia să fac acest lucru — pentru că pămintul puţin ce-l aveam era destul de departe, răspîndit în hotarul a patru sate. La arat, nu ştiu de ce, parcă apăsam coar­nele plugului mai tare, ca să intre mai adine, pentru că prea la suprafaţă mi se părea că in­tră. Mă întorceam seara, mai bine zis noaptea, căci luna era întotdeauna de-a binelea înălţată pe cer. Lucram pămintul cum puteam eu mai bine cu gîndul ca să întrec pe colectivişti. Cind holdele erau mari le cumpăneam şi-mi ziceam — să vedem ce-o să fie la treierat. Insă de fiecare dată colectiviştii obţineau producţii mai bune ca mine. Ori­cum aş fi lucrat eu şilincuţa mea de pămînt, nu dădea aceleaşi re­zultate ca pămlnturile întinse ale colectivei, care erau lucrate cu tractoarele S.M.T.-ului, la timp şi în bune cond­iţiuni. A venit vremea de m-am în­surat. Ajutat de socru-meu, mi­­am ridicat o casă pe care însă nici astăzi n-am ter­minat-o. La înfiinţarea gospodăriei o soră de-a mea şi un frate de-al ne­vestei mele au intrat în gospo­dăria colectivă. In fiecare an fa­miliile lor primeau bucate des­tule, ba mai mult, in ciţiva ani ei au reuşit să-şi facă fiecare cite o casă nouă. Au reuşit deci să mi-o ia înainte. Floarea, ne­vastă-meu, începînd din anul trecut mă tot cint­a la cap „Ve­sel­ine, dute şi te înscrie la co­lectivă c-a fi mai bine de noi, o să ne terminăm şi noi casa şi om fi un rînd cu toţi oamenii din sat". Dar eu nu ţineam cont de spusele ei, şi-mi vedeam de-ale mele. Anul trecut s-a scurs pe nesimţite. Tăceam Şi chibzuiam oare cum va fi mai bine. Dar aşa cum soarele a reuşit să topească zăpada care în primăvara aceasta voia să mai stea cu orice preţ mai mult ca in ceilalţi ani, tot aşa şi sfa­turile soţiei, rezultatele obţinu­te de către colectivişti, cit şi scrisorile acestora adresate nouă, au împrăştiat ceaţa care m­-a în­văluit ani de a­riadul. Şi, într­una din seri, aflîndu-mă la se­diul gospodăriei agricole colec­tive mi-am făcut cerere ca să intru in colectivă. Dar nu mă poate răbda inima să nu mă gîndesc la cel mai bun prieten al meu, Mihai Stavilă, cu care am copilărit și am lu­crat mereu împreună. Deseori citul venea vorba de colectiv, îmi zicea: „Veseline, cind tu ai să te înscrii in colectiv nici eu n-am să răm­in in afară". Iată, prietene Mihai, eu mi-am făcut cerere ca să fiu primit în colectivă. Bine ar fi, așa după cum noi mereu ziceam că unul fără altul nu facem nimic, să urmezi drumul ales de mine in ultima vreme şi sunt sigur că o să ne meargă bine şi nouă ca la toţi ceilalţi care au înţeles lucrul acesta încă de la început. VESELIN MORARU ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Luciu, raionul Reghin

Next