Steaua Roşie, mai 1956 (Anul 5, nr. 387-394)

1956-05-05 / nr. 387

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl Al SFATULUI POPULAR' '■ ■ -■ AL REGLUMII AUTONOMfcWAGHIARE : PROLETARI DTN TOATE ŢĂRILE UNITIVÁ! Anul V. Nr. 387 _ ) Sîmbătă, 5 mai 1956 \ 4 pagini 20 bani ZIUA PRESEI COMUNISTE Penfru obţinerea fiflului de „afelier fruntaş'’ ; s . lată scopul întrecerii pe pro­fesii la care participă muncitorii ate­lierului de strungărie de la I.R U.M. Reghin. Ca urmare a acestei întreceri se observă o considerabilă îmbună­tăţire a nivelului profesional şi siste­matice depăşiri ale normelor. In luna aprilie, de pildă, planul atelierului a fost depăşit cu 60 la sută, évidén­­ţiindu-se strungarii Losonczi Mihai, Szöllösi Samoilă (cu realizări ale sar­cinilor lor de plan, pe luna aprilie în proporţie de 250 Ia sută), Antal Aurel, Kulcsár Anton şi alţii. SIMION VULTUR . Se împlinesc astăzi 44 de ani de cînd a lost creat din iniţiativa lui Lenin primul număr al ziarului „Pravda” ce a apărut la 22 aprilie (5 mai) 1912. Pentru a sărbători ziua apariţiei primului număr al ziarului „Pravda”, ziua de 5 mai este socotită ziua presei muncitoreşti — ziua pre­sei comuniste. Istoria ziarului „Prav­da” este indisolubil legată de istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice, de istoria prefacerilor revoluţio­nare ce au culminat cu Marea Revo­luţie Socialistă din Octombrie, de is­toria construirii comunismului în a­­ceastâ ţară. De atunci, din 1912, aniversarea „Pravdei” a devenit în U.R.S.S. ziua tradiţională a presei, ziua cînd în­tregul popor sovietic îşi manifestă dragostea şi încrederea faţă de pre­sa sa — zi de strîngere a legături­lor intre presă şi popor. Ziua presei comuniste este in acelaşi timp o sărbătoare a oamenilor muncii dc pretutindeni, a luptătorilor pentru pace şi libertate din toate ţările lu­mii. Odată cu apariţia „Pravdei”, presa sovietică a dat şi dă omenirii întregi pilda uriaşelor posibilităţi ale' unei prese cu adevărat libere, care slujeşte — nu „celor 10.000 din pă­tura de sus" ci poporului. De ce oare presa comunistă se bucură de un prestigiu fără seamăn in întreaga lume ? Vorbind despre aceasta nu putem să trecem cu ve­derea înalta principialitate a presei şi a ziaristului comunist, care nu este determinată in atitudinea şi po­ziţia care trebuie s-o ia la un mo­ment dat de interesele unui individ sau unui grup de indivizi, ci reflectă punctul de vedere al clasei munci­toare şl al partidului ei. O altă caracteristică a presei comuniste este intransigenţa şi combativitatea ei ; ziarului comunist nu-i poate fi indife­rent cutare sau cutare problemă, luînd poziţie faţă de orice fenomen ce se petrece In ţară sau peste hotare. Avînd la bază principiile materialis­mului dialectic, presa comunistă a­­cordă o mare importanţă descoperirii şl valorificării noului, a tipicului, a tot ceea ce se naşte şi are tendinţă de dezvoltare. O aită caracteristică a presei comuniste este respectarea cu stricteţe a adevărului, reliefarea In faţa cititorului în mod strict ştiinţi­fic a felului în care s-au„desfăşurat diferite fenomene. Burghezia foloseşte ziarul drept un mijloc de înşelare şl dezinformare a oamenilor muncii, ca Instrument de propagare a ideologiei reacţionare a capitalismului. V. I. Lenin a arătat că „capitalismul a făcut din ziar o întreprindere capiiaiistă, un instru­ment de realizarea profiturilor pen­tru cei bogaţi, de informare şi dis­tracţie a acestora, un instrument de înşelare şl de prostire a maselor muncitoare”. In contrast cu aceasta, presa so­vietică în frunte cu „Pravda” şi-a cu­cerit un prestigiu mare, ca purtă oare de cuvînt a politicii consecvente de pace, de respect reciproc, colaborare şl prietenie între popoare. Va rămîne In Istoria lumii vizitele făcute de tovarăşii N. A. Bulganin şi N. S. Hruşdov in Iugoslavia, India, Bir­­manla, Afganistan şl recent în An­glia, cind presa sovietică a acordat un spaţiu imens articolelor care pledau pentru reglementarea pe cale paşnică a problemelor Iit!gloase, pen­tru colaborarea economică şi cultu­rală între toate ţările lumii, indife­rent de orînduirea lor socială, pentru triumful ideii „să ne luăm la între­cere pe cale paşnică, în loc să ne pregătim de războaie”. In zilele celui de-al XX.lea Con­gres a! Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice, presa sovietică a ridicat şi mai sus lozinca de propagandist, agitator, şi organizator colectiv, strîn­­gînd în jurul partidului toate popoa­rele Uniunii Sovietice pentru reali­zarea celui de al şaselea plan cinci­nal, dezbătînd o seamă de probleme importante privind sarcinile de viitor ale construirii comunismului, cit şi pentru lichidarea diferitelor lipsuri şi abateri de la linia partidului. In ţara noastră, istoria presei co­muniste în frunte cu „Scînteia”, se împleteşte cu însăşi istoria luptelor comuniştilor pentru libertatea şi bu­năstarea poporului, cu toate preface­rile care au avut Ioc după anul 1944. Presa locală, care a luat o mare dezvoltare in anii regimului democrat popular, este şi ea o pu­ternică pîrghie în mina organelor lo­cale de partid şi de slat, cu ajuto­rul căreia ea antrenează masele în rezolvarea sarcinilor ce ne stau în faţă. Organele de presă ale regiunii noastre, ziarele „Steaua roşie” şi „Vörös Zászló”, urmăresc aceleaşi scopuri ca organul central al parti­dului, „Scînteia”, luptind pentru in­teresele oamenilor muncii de la ora­şe şi sate, pentru traducerea in viaţă a directivelor celui de-al II-lea Con­gres al P.M.R. Călăuzindu.se după învăţătura inarxist-leninistă si ziarului „Steaua Dî.nd cuvîntul oamenilor muncii, corespondenţilor voluntari la rubrica „Comandanţi ai opiniei publice”, sau „Cu ajutorul corespondenţilor”, ziarul nostru a remediat o' seamă de lipsuri, cum au fost cele semnalate de corespondentul voluntar Demian loan, despre conducerea cooperativei de consum din Deda, care nu punea toate mărfurile la dispoziţia cumpă­rătorilor, sau articole ca „Respecta­rea principiului conducerii colective — chezăşia unei conduceri juste”, au dus la cunoştinţa oamenilor muncii atitudinile nejuste ale unor condu­cători de întreprinderi faţă de colec. tivul de muncă. Cu toate acestea, redacţia nu a reuşit întotdeauna să aducă în faţa masei de cititori pro­blemele cele mai importante, iar dacă Ie-a adus, acestea au fost tratate in materiale mult prea teoretice, fără exemple concrete, neacordîndu-se o atenţie deosebită profilului şi speci­ficului regiunii noastre. In această zi partidul cere tuturor colaboratorilor din interiorul şi din roşie” ii sînt proprii caracteristicile şi trăsăturile presei comuniste, ca­racterul de partid, de masă, intransi­genţa şi combativitatea, respectarea adevărului obiectiv, ce-au făcut ca prestigiul ziarului să crească de la an la an. Dovadă sînt sutele de scri­sori care sosesc de la oamenii muncii din regiunea noastră, de Ia corespon­denţii voluntari, care pe lingă faptul că informează ziarul despre tcate problemele ce frămîntă satele şi ora­şele regiunii, aduc şi mulţumiri pen­tru felul cum redacţia a rezolvat di­ferite lipsuri. Numai în perioada concursului corespondenţilor voluntari, de la data de 22 februarie, redacţia noastră a primit peste 200 de scri­sori. Orice ziar comunist s-ar putea mindri cu corespondenţi voluntari ca Albu loan, Czvikker Ştefan, Moldo­­van Valentin şi mulţi alţii, care a­­proape zilnic ţin legătura cu redacţia, informîndu-ne cu cele mai arzătoare probleme din uzir.e sau de pe ogoare. Bilanţul activităţii noastre din acea zi de decembrie cînd au avut loc lu­crările Congresului şi pină astăzi, ne îndreptăţesc să arătăm că bucurîndu­­ne de sprijinul direct al Comitetului regional de partid, în coloanele zia­rului nostru s.au dezbătut cele mai arzătoare probleme privind construi­rea socialismului în patria noastră. Articole ca „Cine cîştigă mai bine”, „Cum se aplică ia noi metoda grafi­cului ciclic”, „Reducerea preţului de cost, sarcină centrală”, „Munca po­litică — factor important în transfor­marea socialistă a agriculturii’, cele publicate pe marginea scrisorii „Vă chemăm alături de noi”, articole de propagandă şi agitaţie, articolele cul­turale, toate au urmărit un scop bine definit, realizarea cu un ceas mai devreme a sarcinilor de pian şi de transformare socialistă a agriculturii, afara redacţiei, să dea o atenţie deo­sebită muncii de calificare profesio­nală, căci acum cînd ţara noastră înfăptuieşte măreţul program de dez. voltare a întregii economii naţionale, trasat de cel de.al II-Iea Congres al P.M.R., superficialitatea ziarişti­lor este cu totul intolerabilă. „Ziaristul trebuie să cunoască economia in­dustriei şi agriculturii, trebuie să ştie cum trebuie să fie reduse cheltuielile de muncă pe unitatea de produs in­dustrial sau agricol, trebuie să se poată orienta în bilanţul unei între­prinderi'’. Numai în felul acesta arti­colele vor pătrunde în masă, vor in­fluenţa activ pe cititori, vor ajuta practic la construirea socialismului. Redacţia noastră va urmări să acor­de o mai mare atenţie legăturii cu masele de cititori, cit şl publicării de articole mai interesante în care cititorii să se regăsească pe ei, gîn­­durile şi păsurile lor. îmbunătăţirea conţinutului ziarului, creşterea In­fluenţei întregii noastre prese în rin­­durile maselor, depinde în mod hotă­­ritor tocmai de această legătură strînsă, de zi cu zi, cu oamenii mun­cii, cu organizaţiile de partid, obşteş­ti, cu sfaturile populare. Trebuie să se facă şi mai puternic auzit în paginile ziarelor noastre glasul muncitorilor, al ţăranilor mun­citori, al intelectualilor, exprimînd în felul acesta gîndurile şi năzuin­ţele lor pentru viaţa nouă care se construieşte, întărindu-se în felul a­­cesta şi mai mult legătura dintre presă şi popor. Ziua de 5 Mai să însemne astfel un puternic impuls al îmbunătăţirii calităţii ziarelor noastre, pentru tra­ducerea în viaţă a programului de luptă şi muncă a partidului, pentru construirea societăţii socialiste. Au ferminat semănata! porumbului Ziua de 1 Mai a fost întimpinată cu frumoa­se realizări de către ţăranii muncitori din comuna Miercurea-Ni­­raj, raionul Tg. Mureş. Membrii gospodăriei agricole colective „Dru­mul lui Lenin” din această comună au terminat Ia timp şi în bune condiţiuni semănatul porumbului. Din cele 30 hectare semănate cu porumb, 12 au fost semănate în cuiburi aşezate în pă­trat, iar G hectare cu porumb hibrid. De ase­menea ei au mai plan­tat 6 hectare cartofi în cuiburi aşezate in pă. trat. In Ioc de 18 hec­tare cit prevedea pla­nul ei au semănat 20 hectare cu sfeclă de zahăr, începind praşiia oarbă la această cui. tură. In prezent membrii gospodăriei lucrează din plin la altoirea vi­ţei de vie. In tofäl se vor altoi 80.000 viţe, din care 40.000 pentru gospodăria lor, iar res­tul pentru gospodăriile agricole colective din comunele învecinate. Paralel cu executa, rea lucrărilor agricole de primăvară, locuitorii din această comună, in frunte cu membrii gospodăriei colective, lucrează Ia înfrumuse­ţarea comunei. Pină în prezent ei au plantat pe marginea drumuri, lor un număr de 350 tei şi salcîtni, au ame. najat în mijlocul comu­nei un parc înzestrat cu bănci cu loc de joc pentru copii etc. POP VASiLE îşi achifi obiigafiile fa|ă de sîaî Plin de roade a fost şt entuziasmul ţărănimii muncitoare din regiu­nea noastră. în cinstea zilei de lMai. Astfel ţăranii muncitori ai co­munei Sîngeorgiu de Mureş, raionul Tg. Mureş, au predat pină la 25 aprilie 98 la sută din cotele obligatorii de came prevăzute pe primul se mestru al anului Numeroşi ţărani m uncitori şi-au achitat cotele de carne pe întregul an Printre aceştia este şi László B Miklós. întovărăşit din satul Cotuş, aparţinător acestei comu re, care pe lingă cota de carne o pre­dat veste 50 la sută din cota de lapte pe întregul an. HUSZAR IOSIF Difuzor fruntaş Pe Nagy Rozalia, difuzor voluntar Ia întreprinderea poligrafică din Tg. Mureş am întiinit-o deseori după orele de lucru, stînd de vorbă cu muncitorii şi tndemnîndu-i să se aboneze ia ziare. Prin activitatea neobosită rie lămurire dusă de ia om ia ont, Nagy Rozalia a reuşit să obţină rezultate frumoase în munca de difuzare a presei. In luna februarie anul <954, cînd ea a preluat această sarcina, în ca­drul întreprinderii poligrafice erau numai 28 abonaţi la ziare, iar ia sfîrşitul trimestrului I a! aceluiaşi an, datorită muncii ei însufleţite, nu­mărul abonamentelor s.a ridicat la 53. In anul 1955 numărul abonamen­telor ia diferitele publicaţii s-a ri­dicat la 75. In cursul lunii ianuarie a acestui an, numărul abonamente, ior s-a ridicat la S3, în luna februarie la 120, in martie la 124, iar in cin. stea ziiei mi 1 Mai acest număr a crescut ia 132, deci de 5 ori faţă de începutul activităţii sale de difuzor voluntar. In prezent, 67 Ia sută din numărul total al salariaţilor între­prinderii poligrafice din Tg Mureş sînt abonaţi la ziare şi reviste. Astfel a devenit tov. Nagy Rozalia difuzoi de presă fruntaş, PAUŞ IOAN Crcşîe numărul ciîiforilor Peste 12.500 este numărul cărţilor în limbile romînă şi maghiară aflate în biblioteca raională din Sîngeorgiu de Pădure. Numărul Celora care Ie împrumută citindu-le şi îmbunătăţindu-şi cu­noştinţele. creşte în permanenţă, la fel cu Desfăşurarea muncilor agricole de primăvară După dalele statistice deţinute de Direcţia agricolă regională pî­nă la data de 2 mai a. c. pe primeîe locuri în executarea arăturilor de primăvară se situează raioanele: Sin georgiu de Pădure cu o realizare a pianului în proporţie de 99,79%, Tg--Mureş 98,28%, Cristuru Secuiesc 96,50%, Sf. Gheorghe 96,03%. La însămmţările de primăvară printre raioanele fruntaşe sînt: Tg. Mureş, unde planul de însămînţări s-a reali­zat în proporţie de 94,56%, Singeor g:u de Pădure 90,63%, Cristuru Se­cuiesc 87,17% etc. Pe regiune din totalul arături lor planificate în campania de primă­vară s-au efectuat 82,93%, iar ia în sămînţat pianul a fost realizat în proporţie de 66,43%. In raionul Tg.-Mureş, 13 gospodării agricole colective şi-au reali­zat planul ia însămînţări în proporţie de 100%. Unele gospodării agri­cole colective ca cele din Cuiejd, Cră ciuneşti, Nicoleştl-Ciba, Foi şi altele au depăşit pianul însămînţărilor prin mărirea suprafeţelor arabile. 17 în­tovărăşiri agricole din raionul Tg.-Mureş au terminat 100% însămînţările de primăvară. La Ţiptelnic, Glodeni, Căiuşeri, Sîntioana de Mureş, Her­ghelia, Ceuaş şi Troiţa membrii întovărăşirilor agricole şi-au depăşit planul de însămînţări cu 10—30%. De asemenea şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din comunele ledu, Giodeni, Găieşti, Doja Ghe­orghe au terminat însămînţăriie de primăvară. Organizaţiile de partid şi sfat urile populare împreună cu inginerii şi tehnicienii agronomi trebuie sa îndrume munca în aşa fel ca însătr.în­­ţările să se termine în cel mai scurt timp iar acolo unde locurile au fost inundate să se studieze posibilităţile de scurgere a apei şi de refacere a structurii solului, stabilindu-se cultu rile cu care se vor însămînţa. al acelora care se în­scriu la concursul „Iubiţi cartea". Pină în prezent peste 20 de cititori au cîştigat in­signa „prieten al cărţii“. Printre cititorii cei mai activi ai bi­bliotecii se numără muncitorii Nemes György, Gecsei Ibolya. funcţionara Stancu Ileana, eleva Dívó Margareta şi alţii. Rezultatele de mai sus se datoresc în bună parte activităţii depuse de bibliotecarii Kelemen Gheorghe şi Beke Irina. V BOGDAN j COBETCKNft C0I03 %

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék