Steaua Roşie, mai 1956 (Anul 5, nr. 387-394)
1956-05-05 / nr. 387
Cinste corespondenţilor fruntaşi! Ca în fiecare an cu prilejul acestei măreţe sărbători, colţul destinat încheierii bilanţului unui an de muncă rodnică depusă de colaboratorii externi ai ziarului, de corespondenţii noştri muncitori şi ţărani, ocupă şi de data aceasta un loc de frunte. Acesta este bilanţul activităţii acelora Care crescuţi şi educaţi cu grije de partid dau de ştire ziarului cele mai noi evenimente petrecute în viaţa poporului nostru muncitor, transformările ce au loc în fabricile, uzinele, instituţiile şi satele regiuniinoastre. Cu multă măiestrie ştiu aceşti oameni simpli să zugrăvească în scrisorile lor, trăsăturile caracteristice ale omului nou, ce-şi făureşte o viaţă nouă, mai fericită. Cititorilor noştri le sunt cunoscute articolele lui Valentin Moldovan, Petru Kiss, Ioan Albu, Teodor Medveşan, Ştefan Czvikker, Maria Ujică şi ale altora, în care aceştia oglindesc cu pricepere realizările obţinute de oamenii muncii din raza lor de activitate. Lupta corespondenţilor voluntari pentru triumful noului se manifestă şi prin sezisările critice pe care le trimit redacţiei, în care încondeiază asemenea apucături ca lenea, minciuna, hoţia, birocratismul şi tot felul de păcate moştenite de la vechea orînduire Fără îndoială că mai sînt pe alocuri cazuri cînd critica e gîtuită, însă bucurîndu-se de încrederea şi ajutorul partidului corespondenţii voluntari, aceşt tribuni ai poporului, scot totuş la iveală fără sfială, cu curaj, lipsurile. Spre deosebire de presa burgheză, urîtă de popor, presei noastre comuniste îi este caracteristică legătura strînsă cu oamenii muncii, care datorită principialităţii ei, nu numai că o citesc cu dragoste, dar şi participă activ la editarea ei, zi cu zi. In fiecare an detaşamentul de colaboratori externi ai presei noastre îşi sporeşte rîndurile, atrăgînd noi şi noi contingente în rîndurile sale. In acest an, şi în special în perioada celor două concursuri organizate de redacţie „Pentru cea mai bună corespondenţă“ corespondenţilor ziarului nostru li s-au alăturat încă 60 de oameni ai muncii. Important este însă, că mulţi dintre noii corespondenţi voluntari ai ziarului nostru ca de pildă tov. Bogdan Vasile, Maria Ujică, Vasile Pop şi mulţi alţii au reuşit să se ridice în rîndurile corespondenţilor fruntaşi. Ţinîndu-se cont de ajutorul dat de corespondenţii noştri în timpul anului şi în special în cadrul concursului „Pentru cea mai bună corespondenţă“, colectivul de redacţie premiază pe tovarăşii : Ştefan Czvikker de la C.F.R. Tg. Mureş, cu premiul I, Teodor Medveşan de la S.M.T. Reghin cu premiul II şi pe Petru Kiss de la Gurghiu, cu premiul III. Se mai acordă menţiuni tovarăşilor : Mihai Mezei, Maria Ujică, şi Valentin Moldovan din raionul Reghin ; Iosif Huszár şi Vasile Pop din raionul Tg. Mureş ; Ioan Albu de la fabrica de mobilă „Simo Géza“ şi Vasile Bogdan din Sîngeorgiu de Pădure. Oameni ai muncii ! Să dezvoltăm şi să consolidăm continuu legăturile dintre ziar şi mase, să dăm un nou şi puternic avînt mişcării corespondenţilor! Presa ne ajuta In muncă Au trecut 6 citit de zile, de cînd cele aproape 60 familii de ţărani muncitori romini, maghiari şi saşi din Batoş tie-am unit în gospodăria agricolă colectivă „înfrăţirea". De la înfiinţare şi pină in prezent gospodăria noastră s-a dezvoltat foarte mult. Numărul familiilor intrate in gospodăria colectivă a sporit cu peste 100. Am dezvoltat ramurile anexă, am construit un grajd, remize etc. avem autocamionul nostru propriu. In toate acestea, un preţios ajutor am primit prin presă. Citind cu regularitate ziarele am învăţat multe. In urma articolelor critice la adresa gospodăriei noastre sau a altor gospodării am reuşit să înlăturăm multe lipsuri din munca noastră. Am învăţat multe şi din articolele in care au fost descrise metode noi de muncă, despre organizarea muncii in alte gospodării colective etc. Iată un exemplu: anul acesta, pe o suprafaţă de 60 ha cultivate cu porumb insăminţarea şi întreţinerea culturilor se va face mecanizat. Acest lucru l-am învăţat din ziare. Dar nu numai atît. Ziarele ne ajută şi in întărirea organizatorică a gospodăriei. In Batoş erau două familii de ţărani muncitori, buni gospodari, Vasile Fiorea şi Emeric Imnecs. Am încercat să-i atragem şi pe ei în gospodărie. Ei însă şovăiau. Atunci, le-am adresat o scrisoare în care am arătat comparativ veniturile colectiviştilor şi ale lor, chemîndu-i să lase la o parte şovăiala şi să vină alături de noi. Scrisoarea publicată în ziarul „Steaua roşie" a fost citită într-o adunare generală. Ziarul a mai publicat o serie de articole bine documentate care dovedeau superioritatea muncii în colectiv. Rezultatul a fost că după o frămintare de citeva zile, Vasile Florea şi Emeric Imnecs au depus cereri de intrare in gospodărie. Exemplul lor a fost urmat de multe alte familii de ţărani muncitori, care mai şovăiau să intre în gospodăria colectivă. Putem spune că ziarul participă alături de noi la viaţa noastră de toate zilele. Deseori, cînd ne aflăm în situaţii mai grele, ziarul vine cu un articol şi ne ajută în muncă. De aceea noi am dat o formă organizată citirii cu regularitate a presei Fiecare şef de echipă primeşte ziare care se citesc in pauze, pornindu-se discuţii pe marginea articolelor citite. Cerem ziarului ca şi în viitor să ne ajute în munca noastră, să ne arate cum se munceşte în alte unităţi agricole, să ne critice lipsurile in muncă. SIMION PRECUP preşedintele G.A.C. ,,înfrăţirea" comuna Batoş, raionul Reghin Pentru o reducere continuă a preţului de cost La Ilefor Topliţa s-ar putea face multe pentru o reducere continuă a preţului de cost, însă, de multe ori nici centrala noastră din Tg. Mureş nu ne dă ajutor în această direcţie. Iără cîteva exemple, cu toate că centrala ştie că, întreprinderea noastră plăteşte lunar U.I.L.ului cîte 500 lei pentru ascuţirea pînzelor de ferăstrău, şi salarul necesar unui om care în loc să lucreze la maşină, face mai toată ziua, naveta de la Ilefor la U.I.L. cu pînzele de ferăstrău la ascuţit, nu ne alocă fondurile necesare reparării automatului nostru pentru ascuţirea pînzelor. De asemenea, s-a cerut centralei noastre să ni se procure un strung necesar lucrărilor de întreţinere a fabricii. Această cerere nefiind satisfăcută continuăm şi astăzi să plătim cca 2.000 lei lunar unor întreprinderi, şi în unele cazuri chiar unor ateliere particulare pentru efectuarea reparaţiilor necesare maşinilor noastre. In unele cazuri sîntem puşi în situaţia de a scoate pe cîteva zile sau săptămîni, anumite maşini din producţie, deoarece instituţiile care ne execută reparaţiile nu pot întotdeauna să le facă la cererea noastră. ALEXANDRU MUHA Aspecte din „activitatea" clubului muncitoresc I.F.I.L. Reghin Dat fiind faptul că în cadrul mobilierului clubului nostru se încadrează și o masă de pingpong împreună cu accesoriile necesare acestui mult iubit sport, vrem să amintim unele aspecte din „activitatea“ clubului nostru, în special în legătură cu tenisul de masă. Spre părerea noastră de rău, mingile de ping-pong lipsesc totalmente, fiind înlocuite cu mingi de dimensiuni mult mai mari, confecţionate din cauciuc. Cît despre palete, nici ele nu-s potrivite. Deja ne-am obişnuit să ne confecţionăm noi din scîndură. ■* Un alt aspect al activităţii clubului se referă la orarul lui. Seara, ora de închidere este fixată la 20, însă în realitate are loc la alte ore, clubul fiind închis de către bibliotecara Viorica Rădulescu, grăbită să meargă acasă, pe la orele 18— 19. In ceea ce priveşte şahul, există... 3 sau 4 mese, însă de la fiecare lipsesc figuri, fiind nevoiţi să le înlocuim cu ce apucăm. Credem că comitetul de întreprindere este în măsură să pună odată pentru totdeauna capăt acestei stări de lucru inadmisibile. UN GRUP DE SPORTIVI „Dubla" reuşită la concurs Aşa se intitulează scrisoarea colectivului de conducere a unităţii de pionieri din Ruşii Munţi. La fel ca şi anul trecut această unitate a fost invitată şi anul acesta să ia parte la 22 aprilie, la faza raională a concursului cultural pionieresc. Dar nici de data aceasta „n-a reuşit“ să se prezinte. De ce ? Să vedem ce spune scrisoarea : „In anul 1955 am fost planificaţi“ să participăm la concursul raional, însă din cauza transportului „asigurat“ de secţia şcoli şi pionieri a cărei şefă este’ tov. Floarea Ugran, am rămas acasă. In acest an am ajuns să facem drumul jumătate. Ne aflam în drum spre Topliţa. Cu noi în camion era şi unitatea de pionieri din Vătava. La un moment dat, şoferul ne comunică că sîntem prea grei. Trebuia să ne despărţim. Şi deşi a fost neplăcut, pe noi a căzut sorocul să rămînem în drum între două sate şi să facem calea-ntoarsă, Pe, jos. O plimbare de 4 ore prin comuna Răstoliţa, desigur că „nu“ ne-a stricat, mai ales că ploaia era în toi. A fost bine totuşi că delegatul comitetului raional U.T.M. Teodor Fodor, însărcinat să ne prezinte la concurs a ajuns din timp la concursul raional Topliţa. Cît priveşte prezentareanoastră la concurs, sperăm că secţiunea de învăţămînt şi comitetul raionaîl IX.UM., vor face tot ce le vor sta în putinţă, ca măcar peste 3—4 ani să ajungem şi noi la această fază a concursului, la care vrem să participăm“. Francat sau nefrancat ? In ziua de 24 aprilie I.F.E.T. Deda încărca în staţia C.F.R. vagoanele 670547, 150240 şi 269049 cu traverse pentru export. Pe scrisoarea de trăsură ini coloana respectivă, era făcută menţiunea „francat“, însă pină ce delegatul întreprinderii s-a prezentat cu C.E.C.-ul pentru plata taxelor de transport, casierul Constantin Lăzărescu, a tăiat de pe scrisoarea de trăsură menţiunea „francat“ corectînd-o în„nefrancat“. Deoarece vagoanele au plecat fără să se îndrepte greşala, şeful de gară a fost nevoit să dea telegrama 102 la staţia de frontieră pentru a se repara greşala. Noi am vrea să ştim dacă tovarăşul Lăzărescu Constantin de la Deda a rămas francat sau nefrancat, pentru asemenea erori. ŞTEFAN CZVIKKER Purtătorul de cuvînt al ceferiştilor Omul de an, de statură mij■ lucie, uşor încărunţit la timple, este ucenicul de odinioară de la fabrica de maşini şi locomotive „Phöbus" din Oradea. Aici ! Şi-a terminat ucenicia şi a continuat să lucreze încă multă vreme. Numeroase greutăţi au trecut peste el. Mizeria, şomajul le-a cunoscut din plin.Dar a venit vremea cînd şi pentru el s-au schimbat lucrurile, ca de altfel pentru toţi oamenii din ţara noastră. Copilul, ajuns acum om, a devenit membru de partid, şedinţele educative şi organele de presă ale partidului reuşind să-l înveţe cum să lupte contra lipsurilor. Citind zilnic presa, a indrăgit-o şi a început să scrie. Sînt 4 ani de cînd scrie ziarului nostru. Şi scrie mereu, găsind în această muncă o formă de luptă pentru a sprijini tot ceea ce este nou, un mijloc de a zmulge din rădăcini ceea ce este vechi. Cu ochii pătrunzători ai omului care nu vrea să-i scape nimic, înarmat cu un dezvoltat spirit de observaţie, el cercetează secţiile de la unitatea C.F.R. din Tg. Alureş, de unde ne informează cu ştiri preţioase şi pline de adevăr. Ii este dragă munca la C.F.R Uruitul vagoanelor şi fluierul locomotivelor , sunt necesare, i-au intrat in singe încă din copilărie, fiind crescut in familie de ceferişti. Ca tehnician principal cu întrecerea socialistă la această unitate, el cuprinde toate sectoarele de activitate. De-l scoli noaptea din somn ştie care sector stă mai bine cu planul şi care sint fruntaşii... Seara pină tîrziu se, vede lumina arzind acasă sau in birou. El scrie, scrie o ştire despre inima zi a turei de onoare. Creionul alunecă sigur pe hirtie Din mina lui foaia simpla devine un document, care cuprinde frînturi preţioase din viaţă. In josul foii semnează Czvikker Ştefan, Corespondent voluntar — purtătorul de cuvînt al ceferiştilor. In primele rînduri Membrii de partid Mihai Pintea, Vasile Havadiei, Petru Hadărău şi Ioan Bota, deputaţii Gheorghe Valea, Nicolae Gabor şi alţi ţărani muncitori din satul Bărdeşti, raionul Tg. Mureş au fost primii care şi-au înaintat cereri pentru înfiinţarea în satul lor, a unei întovărăşiri agricole. Şi de ce să nu facă, dacă nu de mult, şi cei din Voiniceni şi Porumbeni, cu care împreună formează o comună, au procedat la fel. Pentru ca munca de lămurire dusă în rîndurile ţăranilor muncitori să se desfăşoare în bune condiţiuni, ei şi-au ales un comitet de iniţiativă compus din ţăranii muncitori Neculae Mureşan, Alexandru Pintea şi Ioan Palaghia. Datorită muncii desfăşurate de comitetul de iniţiativă, sprijinit de organizaţia de bază cit şi de colectiviştii din Sîntana de Mureş, Curteni şi Chinari, alte familii de ţărani muncitori au înaintat cereri, spre a fi primiţi în întovărăşire. Astfel numărul întovărăşiţilor s-a ridicat la 16. VASILE BIRLEANU