Steaua Roşie, iulie 1956 (Anul 5, nr. 404-411)

1956-07-04 / nr. 404

4 iulie 1956 Problema transformării socialiste a agriculturii, in interesul dezvoltării economiei noastre naţionale şi a ridi­cării nivelului de trai material şi cul­tural al ţârănimii muncitoare şi al oamenilor muncii în general, consti­tuie una din preocupările de seamă ale partidului şi statului nostru. Ea nu este rezultatul voinţei unor oa­meni luaţi aparte, ci o necesitate o­­biectivă, cerută cu toată tăria de dez­voltarea istorică a patriei noastre, de faptul că la noi se construieşte so­cietatea în care dispare exploatarea omului de către om, în care prin in­troducerea celei mai avansate tehnici în lucrarea pămlntului trebuie să se obţină recolte mari la hectar care să indestuleze cerinţele industriei şi ce­le de hrană ale populaţiei. Incepind cu Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 martie 1949, această necesi­tate obiectivă a fost mereu sublinia­tă in diferite documente de partid. La fel si in Raportul C.C. prezentat la Congresul al II-lea al partidului, în care se spune că în cel de-al doi­lea cincinal, cantitatea de cereale marfă provenită din sectorul socialist al agriculturii trebuie să atingă 60— 70 la sută, în așa fel, ca până la sfirşitul cincinalului să ajungem la o producţie anuală de cel puţin 1­0.000.000 tone cereale. Dacă în raionul Topliţa problema transformării socialiste a agriculturii a fost privită înainte vreme în mod formal, fără să se materializeze ca un rezultat al muncii comuniştilor, după Congres, prin măsurile luate de comitetul raional de partid, a început şi aici să se obţină rezultate. S-au constituit astfel la începutul anului nouă colective dintre activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă, care au cuprins nouă sate de pe raza raionului pentru a ajuta or­ganizaţiilor de bază, organizaţiilor U.T.M. şi sfaturilor populare in mun­ca politică de lămurire a ţăranilor muncitori de a intra în întovărăşiri agricole sau gospodării colective. S-au ţinut trei plenare cu agitatorii pe centre de comune, unde aceştia au fost instruiţi asupra felului şi meto­delor de muncă pe care trebuie să le folosească fiecare la locul său de muncă. S-a îmbunătăţit munca cul­turală printr-un ajutor mai calificat dat directorilor de cămine culturale. S-au jucat piese de teatru cu tematici legate de transformarea socialistă a agriculturii la Vătava, Rîpa, Călimâ­­nel, Lunca Bradului etc.; la căminele culturale s-au ţinut conferinţe publice, iar echipele artistice ale U. I. L., U.R.C.C. şi brigada artistică de agi­taţie a sfatului popular raional s-au deplasat la sate, sprijinind activita­tea desfăşurată în această direcţie de către organele locale. Pentru ca ţăranii muncitori din ra­ion să se convingă personal de avan­tajele muncii în comun, din iniţiativa comitetului raional de partid, s-au or­ganizat două vizite, una la G.A.C. din Ideciu de Jos (raionul Reghin) şi al­ta la întovărăşirea zootehnică din Lunca de Sus (raionul Ciuc). Mem­brii comitetului raional de partid au fost repartizaţi pe grupe de comune pentru a sprijini colectivele şi organi­zaţiile de bază în activitatea lor În­dreptată spre transformarea socialistă a agriculturii în raion. Datorită aju­torului primit din partea comitetului raional de partid, unele organizaţii de bază şi sfaturi populare, ca cele din Lunca Bradului, cătunul Călimă­­nel aparţinător oraşului Topliţa, ş. a. au şi obţinut rezultate frumoase. Me­rită o atenţie deosebită faptul că la Călimănel toţi membrii de partid şi deputaţii sfatului popular s-au înscris In Întovărăşire, constituind Intr-ade­văr exemple demne de urmat pentru restul ţăranilor muncitori. De aseme­nea trebuie remarcate metodele bune folosite de organizaţia de bază din Lunca Bradului, ca prelucrarea te­meinică a regulamentului de ordine interioară la cămin, la staţia de ra­­dioficare, munca de lămurire de la om la om, reuşindu-se in scurt timp să se organizeze aici o Întovărăşire zootehnică. In lupta pentru transfor­marea socialistă a agriculturii, comi­tetul raional de partid a îndrumat sfatul popular raional să sprijine în­tovărăşirile existente, pentru ca aces­tea să-şi consolideze situaţia econo­mică. Astfel, pe cind la inaugurare întovărăşirea din Morăreni, dispunea de 60 de oi, in prezent are 180, iar cea din Lunca Bradului a ajuns de la 80 oi la 200. Un sprijin destul de bun în forma­rea de noi întovărăşiri au dat comi­siile de femei. La Lunca Bradului to­varăşele Cif Minodora, Croitoru Ma­ria, Căluş Aurelia, Cif Maria, la Rî­pa de Jos Toma Maria, Crăciun Fira, Şular Măriuca, la Călimănel Truţa Eleonora, Pui Maria ş. a. nu numai că au fost primele care s-au înscris în întovărăşire dar au lămurit şi pe alte femei să se înscrie şi au demascat cu curaj manevrele chiaburilor şi ale uneltelor lor. Ca un rezultat concret al măsurilor de mai sus, în raion există în prezent 8 întovărăşiri, dintre care 6 zooteh­nice şi 2 agricole. Este oare mulţu­mitor acest rezultat ? De sigur că nu! Cifra de 1,4 la sută, cît repre­zintă suprafaţa de teren cuprinsă în sectorul socialist în raionul Topliţa, vorbeşte de la sine, arătînd că aici s-a făcut pînă în prezent prea puţin. Cauzele unor astfel de rezultate ne­satisfăcătoare constau în faptul că nici organizaţiile de bază săteşti, nici sfaturile populare, organizaţiile U.T.M. şi comisiile de femei n-au găsit cele mai juste metode de muncă. Agitaţia se face încă „în general“ în multe locuri, iar pe alocuri ca la Subcetate, Ruşii-Munţi, Deda şi Sărmaş, însăşi unii membri de partid se tîrăsc în coada maselor, trăgînd cu urechea la şoaptele chiaburilor. Este semnifica­tivă comparaţia dintre cătunul Căli­­mănel şi comuna Subcetate. Pe cînd în cătun un număr mic de membri de partid, insuşindu-şi linia politică a partidului, a reuşit să convingă pe ţăranii muncitori să organizeze o în­tovărăşire, la Subcetate, unde nume­ric organizaţia de bază este de 20 de ori mai mare, pînă în prezent nu s-a constatat nici o mişcare. Comisiile de femei, femeile în ge­neral, sunt o mare forţă în construirea socialismului şi după cîte am văzut ele dau un preţios ajutor în muncă dacă sunt bine îndrumate. Cu totul alta este situaţia la Deda, Sărmaş, Ruşii-Munţi, Subcetate etc. La Sub­cetate, de pildă, Ciubucă Aneta, Cot­­fas Maria, Marcu Anuţa şi alte mem­bre ale comisiei de femei chemate să lămurească femeile pentru a apuca pe drumul bun arătat de partid, ma­nifestă ele ijişite o totală pasivitate faţă de problema colectivizării, nein­­ţelegînd că aceasta serveşte în pri­mul rînd interesele ţăranilor munci­tori din sat. O altă lipsă ce s-a manifestat în munca politică a comitetului raional de partid este aceea că în colectivele trimise de la raion au fost incluşi to­varăşi nepricepuţi , în probleme agri­cole ca Kiss Adalbert şi Mureşan Vasile de la U.R.C.C., Dobreanu Va­sile de la secţia financiară raională ş. a., iar pe de altă parte unele co- ]­lective şi-au desfăşurat munca peste­­ capul organizaţiilor de bază şi al sfaturilor populare comunale. Apoi,­­ două vizite organizate în acest an ] este un rezultat prea slab pentru ra-­­­ionul Topliţa. In munca de transformare socialis-­­ tă a agriculturii comitetul raional de partid n-a ţinut cont de celelalte for-­ me ale cooperativizării agriculturii, ca asociaţiile simple, grupele de în­trajutorare reciprocă, şi nici de gos­podăria colectivă — forma superioară, ca şi când pentru raionul Topliţa ar exista o reţetă specială conform că­reia se indică exclusiv organizarea de întovărăşiri. La constituirea înto­vărăşirilor existente nu s-a căutat să se cuprindă suprafeţe cit mai mari de teren observîndu-se tendinţa de a se intra în întovărăşiri cu cît mai puţin teren, iar din partea unor întovără­şiri, ca cea din Gălăuţaş, de pildă, se refuză contractele cu O.R.A.C.A. pen­tru creşterea animalelor, ceea ce in­fluenţează negativ dezvoltarea lor e­­conomică. Din lipsa de preocupare a sfatului popular raional şi a tehni­cienilor săi, la Gălăuţaş şi Bilbor nici pînă în prezent nu e terminată comasarea terenului. Pentru a fi aju­tate în munca lor, întovărăşirile din raionul Topliţa sunt patronate de a­­numite întreprinderi şi instituţii. A­­cest patronaj, însă, a rămas în unele cazuri o promisiune demagogică, de­şartă. Ocolul silvic din Răstoliţa, de pildă, care patronează întovărăşirea din Morăreni, sau U.R.C.C., care pa­tronează pe cea din Dumbrava, au uitat de obligaţiile lor faţă de înto­vărăşirile amintite. Cea mai mare lipsit însă ce se ma­nifestă în raionul Topliţa constă în aceea că mulţi activişti de partid şi de stat consideră transformarea so­cialistă a agriculturii ca „o treabă de sezon“, iar secţiile comitetului raional de partid şi cele ale sfatului popular raional nu duc o acţiune coordonată, ci lasă această importantă problemă în seama a numai citeva secţii. De aceea, comitetul raional de partid va trebui să-şi coordoneze munca în aşa fel, ca să se înţeleagă că transforma­rea socialistă a agriculturii e o pro­blemă care interesează întregul partid, că sfaturile populare şi organizaţiile de masă sunt datoare să sprijine şi să îndrume ţărănimea muncitoare pe drumul trasat de­ partid, în interesul întregului nostru popor. AL. RATIU I.­SIMA VIAŢA DE PARTID Mai mult sprijin pentru transformarea socialistă a agriculturii în raionul Topliţa STEAUA ROȘIE Mărfuri de sezon şi nu de umplutură In primul semestru al anului în curs, aprovizionarea cu mărfuri a oamenilor muncii s-a desfăşurat în condiţii mai bune ca in anii prece­denţi. Un accent deosebit a fost pus pe aprovizionarea cu mărfuri cores­punzătoare cerinţelor cumpărătorilor după specificul local precum şi pe sezonul respectiv. O îmbunătăţire faţă de anii trecuţi se constată şi în fap­tul că fabricile furnizoare s-au stră­duit să producă mărfuri din ce în ce mai bune, cu modele noi şi frumoa­se, care s-au desfăcut cu mult suc­ces în unităţile noastre cooperatiste. Totuşi, au fost semnalate o serie de lipsuri, repartiţiile din multe măr­furi fiind prea mari, incit, chiar du­pă expirarea sezonului, o mare can­titate din acestea au rămas în coo­perative devenind greu vandabile. In felul acesta s-au blocat fondurile unor cooperative, fapt ce a cauzat în­cetinirea vitezei de circulaţie a măr­furilor şi micşorarea rentabilităţii unităţilor cooperatiste. In acest sens o mare grijă trebuie să acorde fabricile producătoare care fabrică din unele produse cantităţi mult prea mari faţă de nevoile reale, neglijînd în acelaşi timp celelalte produse tot attt de căutate cum ar fi, de pildă, articolele în carouri, pan­tofii cu talpă de piele etc. S-au înregistrat succese şi în ce priveşte aprovizionarea G.A.C.-urilor şi gospodăriilor individuale cu maşini şi unelte agricole. Nu trebuie însă să se cadă pe panta greşită de a se crede că e suficientă numai o aprovizionare corespunzătoare din punct de vedere cantitativ, fără a se ţine seamă şi de calitatea produselor. In această gre­­şala au căzut şi uzine ca „Macazul” din Ploeşti sau „Industria sîrmei" din Brăila. „Macazul", de pildă, livrează greble mecanice care nu funcţionea­ză, iar „Industria sîrmei” livrează furci de proastă calitate şi nu după modelul cerut de cumpărători. între­băm aceste întreprinderi : cum consi­deră ele că vor putea contribui la desfăşurarea în bune condiţiuni a campaniei de vară ? Greutăţi mai mari se ivesc in ce priveşte aprovizionarea G.A.C.-urilor cu material lemnos. Pentru a ne ajuta în muncă, ar fi de dorit ca Direcţia agricolă regională din cadrul sfatu­lui popular regional să traseze sec­ţiunilor agricole raionale sarcina de a întocmi şi înainta unităţilor noastre cooperatiste specificaţie de amănunt cu arătarea dimensiunilor fiecărui pro­dus în parte, după cerinţele benefi­ciarilor. Prin aceasta s-ar putea în­lătura neridicarea de către G.A.C.-uri a materialelor lemnoase necorespun­zătoare din punct de vedere dimen­sional. Pentru a putea asigura o aprovi­zionare cît mai bună trebuie să des­făşurăm o muncă mai intensă cu unităţile producătoare, cărora să le comunicăm cerinţele maselor largi de oameni ai muncii făcîndu-le să înţeleagă de ce e necesar să producă numai articole de calitate superioa­ră, în sortimente complexe, în dimen­siuni şi desene corespunzătoare şi nu mărfuri de umplutură. BÉLA GÖRÖG de la Uniunea regională a coopera­tivelor de consum CE SĂ CITIM : A venit un om In cinstea Congresului Scriitorilor, în Editura Tineretului a apă. 3 lut noul roman al scriitorului Francisc Munteanu „A venit un om”. 3 Subiectul cărui e simplu, dar plin de semnificaţii; el redă aspecte­­ din lupta pentru înfiinţarea unei gospodării colective cît şi din lupta­­ sufletească a activistului Mihai Bochiş.­­ Acesta se îndrăgosteşte de o tînără fată, pe care o cunoaşte la­­ ţară, ameninţîndu-şi astfel echilibrul vieţii de familie. Conştiinţa şi raţiunea omului nou sunt însă mai puternice, slă-­­ biciunea este în cele din urmă înlăturată şi Bochiş reintră pe un făgaş­­ firesc, nu însă fără frămintări dureroase. Inchizind volumul lui Francisc Munteanu, cititorul va fi fără­­ îndoială recunoscător autorului pentru problemele ridicate şi pentru­­ rezolvările date de el, care răspund unor apropiate întrebări omeneşti. g Cărţi pentru copii — Editura Tineretului — 5­ ­ Gîrleanu E. — Din lumea celor care nu cuvintă 3 Topîrceanu G. — La vînătoare Vlahuţă Al. — De-a baba oarba Nekrasov N. A. — Generalul Talpă Lată g Tolstoi A. — Cheiţa de aur 3 Tamaş M. — Puicuţa Katy 3 Sadoveanu M. — Raiul x Giovagnoli R. — Spartacus 5 Stowe B. — Coliba unchiului Tom Delavrancea B. — Apus de soare I.Ikstanov I. - Primul nume : ANUNŢ Ministerul Industriei Alimentare anunţă că întreprinderile sale din Regiunea Autonomă Maghiară primesc ca ucenici absolvenţi a 7 clase ele­mentare avind vîrsta între 14—18 ani, pentru a-i pregăti ca muncitori cali­ficaţi în meseriile: pasteurizator, untar, brînzar, mecanic frigorist, prepara­tor conserve de fructe, carne şi legume precum şi alte meserii. Pe toată durata de pregătire, ucenicii primesc: şcolarizarea, întreţi­nerea şi îmbrăcămintea în mod gratuit, rechizite şi manuale în folosinţă şi 20—30 la sută din contravaloarea muncii prestate. Examenele de admitere vor avea loc între 25—31 august. Pentru lămuriri suplimentare, doritorii se pot adresa la oricare în­­treprindere de industrie alimentară din regiune. 3 Din experienţa fabricii noastre de cărămizi şi ţigle Ani de a rîndul la fabrica de cărămizi şi ţigle din Tg. Mureş (fost Mureşeni), au existat o serie de lipsuri în desfăşurarea în bune condiţii a procesului de producţie. Nerealizarea consecu­tivă a planului de producţie global şi pe sortimente, produc­tivitatea muncii scăzută, preţul de cost ridicat precum şi calita­tea proastă a produselor, au fră­­mîntat mult colectivul acestei fabrici. Cum această stare de lucruri nu mai putea continua, trebuiau întreprinse măsuri noi de îmbunătăţire a muncii. Lipsa unui cerc A.S.I.T. a fost mult simţită. Deci, printre primele măsuri luate, a fost a­­ceea a înfiinţării unui astfel de cerc. In scurta lui existenţă, cercul A.S.I.T. a desfăşurat o activitate bogată, care a avut o influenţă îmbucurătoare asupra îmbunătăţirii situaţiei existente. Astfel, s-a organizat un schimb de experienţă cu fabrica de că­rămizi „Chireş Arieş“ (C. Tur­­zii), care a avut drept scop în­suşirea de noi metode de mun­că, mai bună organizare a pro­ducţiei etc. Conferinţele şi­ con­sfătuirile tehnice ţinute în ca­drul cercului A.S.I.T. au dus la o îmbunătăţire considerabilă a procesului tehnologic. S-a trecut apoi la introduce­rea unui control susţinut asupra procesului tehnologic şi de cali­tate pe faze de fabricaţie. Rezol­varea cît mai grabnică a pro­blemei exploatării carierei a constituit de asemenea una din preocupările de seamă ale con­ducerii fabricii. Prin aceste mă­suri au fost înlăturate­ o serie de deficienţe provenite din lipsa materiei prime, s-a oprit trece­rea rebuturilor prin întreg pro­cesul tehnologic etc. Pentru a se trece la o uscare rapidă prin folosirea raţională a spaţiului de uscare a cărămi­zilor, s-au studiat posibilităţile de aplicare a metodei sovietice Kartavţev. Văzîndu-se avanta­jele aplicării metodelor înainta­te de muncă, în curînd s-a tre­cut şi la arderea cărămizilor cu umiditate ridicată. Prin aplica­rea cu succes ?, acestor metode, productivitatea muncii a cres­cut în ultimul timp cu 40 la su­tă. Un alt avantaj al aplicării acestor metode îl constituie mă­rirea indicilor de folosire a us­­cătoriei. In urmă cu 3—4 ani, la a­­ceastă fabrică nu se prea putea vorbi despre inovaţii ; era o la­tură de care nu se ocupa ni­meni. Totuşi, spiritul creator al muncitorilor nu putea fi stăvilit. Colectivul de inovaţii înfiinţat a desfăşurat o activitate rodni­că. Dovadă a acestei activităţi e faptul că în anul trecut fabri­ca noastră de cărămizi şi ţigle s-a clasat prima pe Direcţia Ge­nerală a Industriei Ceramice, în concursul de inovaţii iniţiat de Comitetul Central al Sindi­catului Muncitorilor Construc­tori. Printre inovaţiile propuse şi aplicate au fost unele care au prezentat un interes general, rezolvînd probleme vitale pen­tru producţie. Astfel, inovaţia lui Iosif Javorszky şi Daniel Imre a rezolvat problema arde­rii rapide a ţiglelor împreună cu cărămizile. Printr-o altă inovaţie a­­dusă împreună cu Alexandru Papp am modificat angrenarea presei vacuum, am rezolvat şi problema înlocuirii „lanţului Gal“ procurabil numai prin im­port, făcînd posibilă întrebuin­țarea pieselor vacuum, utilaj ce stă la baza fabricării ţiglelor. Nici de cum nu se poate spu­ne însă că, odată rezolvate a­­ceste probleme, s a terminat cu lipsurile din această fabrică. Colectivul de conducere mai are multe de făcut. Trebuie să acor­de în primul rînd mai multă a­­tenţie eliminării lipsurilor ne­motivate, al căror procentaj în loc să scadă se ridică mereu, întărirea disciplinei tehnologice de asemenea trebuie să stea în centrul atenţiei, aceasta ducînd desigur şi la îmbunătăţirea in­dicilor calitativi. Ţinîndu-se cont de acestea, precum şi de angrenarea unui număr cît mai mare de munci­tori în întrecerea socialistă, fa­brica de cărămizi şi ţigle din Mureşeni va izbuti pe viitor să-şi realizeze planul de pro­ducţie la ţigle şi coame, atît de necesare pentru construcţii. Ing. SÜKÖSD IOAN

Next