Steaua Roşie, octombrie 1956 (Anul 5, nr. 430-438)

1956-10-03 / nr. 430

Concurs hipic republican şi international Iubitorii concursurilor hipice din oraşul Tg. Mureş şi împrejurimi (care au fost destul de mulţi — peste 15.000), au avut satisfacţia ca îi* zilele de 28, 29 şi 30 septembrie să asiste la concursul hipic republican, care aduna în incinta hipodromului, situat pe un pitoresc platou, pe pro­tagoniştii (sportului „călare“ din ţara noastră, cit şi la un interesant duel hipic internaţional desfăşurat între asociaţiile „Traktor“ R.P.U. şi „Re­colta“ R.P.R., revenit pe merit echipei noastre. Programul concursului hipic din Tg. Mureş a cuprins proba de dresaj categ. I, proba de obstacole categ. I, proba de obstacole categ. U, proba de juniori şi junioare categ. I, probele de dresaj categ. A, B şi C, proba de obstacole „U“ şi „S“, proba „mijlocie” pe doi cai, proba ;de durată internaţională etc. In prima zi, deşi se părea că ploaia cernută ca prin sită va încurca treburile organizatorilor, concurenţii şi publicul spectator nu s-au descu­rajat, concursul continuind în condiţii normale. Prima probă — dresaj categ. 1 a fost cîştigată de Gh. Langa C.C.A.. care cu calul „Bolero“ acu­­îmilînd *160,60 puncte l-a întrecut pe coechipierul său I. Molnár. Proba de obstacole, mult aplaudată de publicul. spectator, a revenit pe merit lui 1. loja (Dinamo Ploeşti), care conducînd calul „Bar“ cu o măiestrie de artist a reuşit să treacă cele zece obstacole fără nici o penalizare, înre­­gistrînd timpul de 53,3 sec. Proba de obstacole categoria „U“ a fost cîş­tigată de I. Molnár. Tot vineri a avut loc prima dispută dintre juniorii asociaţiilor „Traktor“ R.P.U. şi „Recolta“ R.P.R. la proba de obstacole categ. „U". Am putea spune că a fost cea mai interesantă probă, deoare­ce abia în ultimul moment s-a putut afla cine este cîştigătorul. Disputa dintre István Suti (T), (1:24.9), Ferenc Fayus (T) şi Marieta Lissai (R) (1:20.0, respectiv 1:14.0) este cîştigată de tînărul nostru reprezentant Ma­rin Dorojan pr calul . Odobeştj II“ (1:13.0). In zilele de sîmbătă şi duminică vremea s-a schimbat radical, ast­­iel ca mulţimea de spectatori veniţi la întrecere s-au bucurat din plin atît pentru victoria juniorilor noştri (proba de durată cîştigată de Andrei Ká­dár (R), Cupa Naţiunilor a revenit echipei „Traktor“, iar la individual a ciştigat Fleischer N. (R), cit şi pentru timpul extraordinar de fru­mos — o adevărată zi de toamnă ce a învăluit în razele ei pe sportivii pasionaţi şi pe competenţii admiratori ai sportului „călare“. Sportivii regiunii noastre au avut o comportare destul de bună la acest concurs cîştigind proba la obstacole juniori şi fete prin losif Mezzei (Şc. călărie Tg. M.), cit şi proba G.A.S., G.A.C. şi juniori, cîştigată de Ştefan Csutak. Pentru o productivitate înaltă La fabrica „Ludovic , Minszki“ din Tg. Mureş productivitatea muncii a crescut faţă de anul 1950 cu 72,2 la sută. In dosul acestui procent sínt mul­te lucruri interesante. Numărul muncitorilor calificaţi la diferite me­serii după metoda Kotlear şi prin cursurile profesionale în cei şase ani se ridică la aproape 400. Numai în ultimele luni ale acestui an au ter­minat cursurile profesionale cu bune rezultate încă 20 de muncitori, iar alţi 6 se califică în prezent la locul de muncă. Printre cei care s-au calificat anul acesta se numără matriţerul iuliu Moréh, strungarul Iosif Balla, tur­nătorul Béla Czitrom şi alţii, care deja lucrează cu o înaltă producti­vitate, depăşind zilnic normele cu cfte 40—50 la sută. Paralel cu ridicarea nivelului pro­fesional al muncitorilor, s-au făcut aici zeci de mici mecanizări ca : me­canizarea unei faze de lucru la pre­lucrarea maşinilor de călcat, a men­ghinelor paralele şi altele. In urma mecanizării acestor faze de lucru, productivitatea muncii a crescut cu 20 ia sută, respectiv 22 la sută. S-a mai construit o linie decovil care u­­şurează transportul materialelor şi pieselor de la un atelier !a altul, transportul produselor finite la ma­gazie etc., în urma cărui fapt pro­­duclivitatea muncii a crescut simţitor. Tînărul inginer Vajda András, şeful secţiei turnătorie, care abia în anul trecut a primit diploma de inginer, in aceste zile a introdus un nou sis­tem de confecţionarea formelor de turnare pe baza unui dispozitiv cu care deodată se pot obţine forme din pămînt pentru trei sau mai multe roţi dinţate sau mai multe piese. Du­pă uscare aceste forme, sínt aşezate una peste alta intr-o cutie de metal în grupe de cite 25. Astfel se toar­nă ette 50—60 bucăţi roţi dinţate R.C. 16 şi cele D. 500/30 intr-o sin­gură operaţie. Productivitatea mun­cii în urma acestui nou sistem a crescut cu peste 60 la sută. PROLETARI DIN TOATE ŢA'IILE, UNIŢI-VA!' Anul V. Nr. 430_______/ Miercuri, 3 octombrie 1956 |______4 pagini — 20 bani 7 ani de la proclamarea R.P. Chineze E intr-adevăr impresionantă pri­veliştea ce ţi se deschide asupra ma­rii Chine, privind fotografiile Agen­ţiei de presă; ele vestesc înfăptuiri măreţe. Privindu-le, îţi dai seama că gran­dioasele construcţii în stil modern, vastele şantiere, ca de pildă cel de pe Ya.ngţe, cit şi instalaţiile moderne ale fabricilor sínt realizările unor mîini harnice şi dibace. Cu ani în urmă imaginile prezen­tate de fotografiile aceleiaşi Agenţii erau întunecate. Pe atunci puteai ve­dea rănile războiului. Şi iată că nu­mai în decurs de 7ani — de la 1 octombrie 1949 — de cînd a fost pro­clamată Republica Populară Chineză, cel mai însemnat eveniment din isto­ria milenară a poporului chinez, faţa Chineî a fost complet schimbată. Palatul prieteniei Chino-Sovietice din Şanhai. • In primul an după eliberare, în China s-au produs 158.000 tone o­­j ţel. In urma îndeplinirii primului I pian cincinal se prevede că în 1957 ! producţia de oţel va putea ajunge la 5.500*900 tone, iar în 1962, pro­ducţia de oţel va ajunge la 10,5 — i 12 milioane tone. Acest ritm de dez­voltare va depăşi cu mult ritmul de dezvoltare al siderurgiei din ţările I capitaliste. Nivelul de producţie j pentru care Angliei şi Germaniei J le-au trebuit 100 de ani este atins ; de R.P. Chineză în 8 ani. 9 In regiunile rurale ale provin­ciei Ţinhai, 92% din gospodăriile NOTE DE CĂLĂTORIE Cifre şi fapte ţărăneşti s-au unit în cooperative a­­gricole de producţie de tip supe­rior. Anul acesta, producţia globală de cereale din Ţinhai a sporit de 2,5 ori în comparaţie cu anul 1949. Această provincie, care în trecut du­cea lipsă de cereale, aprovizionează în prezent cu cereale alte regiuni ale ţării. ® Regiunea Autonomă Mongolia interioară a fost una din regiunile cele mai înapoiate din China. Acum opt ani acolo existau mimai 50 de ateliere şi manufacturi, cite va mici Să însămîn}ăm la timpul optim Din situaţia operativă deţinută át Direcţia agricolă regională reiese că planul arăturilor pentru însămînţări de toamnă pînă la 1 octombrie a fost realizat pe întreaga regiune în proporţie de 45,6 la sută, iar ai în­­sămînţărilor în proporţie de numai 22,1 la sută. Ţinînd cont de timpul optim de însămînţare, aceste lucrări se desfăşoară într-un ritm nepermis de încet. In raionul Topliţa, de pildă, pe baza condiţiilor de climă specifice acestui raion, s-a fixat ca perioadă optimă de însămînţare 10 septem­brie — 10 octombrie; deci pînă la această dată însămînţările de toam­nă ar trebui să fie terminate în în­tregime. Care este însă situaţia rea­lă ? Pînă la 1 octombrie planul ară­turilor a fost realizat în proporţie de numai 7,9 la sută, iar al însămînţă­­rilor în proporţie de abia 3,8 Ia sută. Citiţi în suplimentul acestui număr: — STATUTUL MODEL AL COOPERATIVEI AGRICOLE DE PRODUCŢIE. — NOUL MERS AL TRENU­RILOR. Este adevărat că timpul se menţine destul de frumos. Nu se ştie însă ce va fi peste o săptămînă sau două. Şi ca nu cumva timpul să le ia Înainte, ar fi bine ca organele de partid de stat şi cele agricole să ia toate măsurile pentru mobilizarea tu­turor forţelor disponibile în vederea executării arăturilor şi însăminţărilor de toamnă în timpul cel mai scurt şi la un înalt nivel agrotehnic. Mai avansate cu executarea însămînţări­­!or sínt raioanele Ciuc (58,3 ia su­tă), Gheorghieni (48,3 la sulă) ; in restul raioanelor această lucrare des­­făşurîndu-se cu viteza melcului. centrale electrice şi o singură fila­tură de lină, toate acestea înzes­trate cu utilaj vechi. După elibera­rea ţării, în Mongolia interioară au fost construite peste 200 de mari în» treprinderi miniere şi industriale, dintre care 1/3 sínt înzestrate cu tehnica modernă. De Ia crearea R. P. Chineze şi pînă în prezent, numărul studenţilor a crescut cu aproape 270.000 de oa­meni. Astăzi instituţiile superioare şi medii de învăţămînt sínt frecven­tate de peste 5 milioane de oameni, iar şcolile elementare de 57 milioa­ne. PRIN BUDAPESTA O capind din încrincena rea Carpaţilor Apuseni cu ale căror urcuşuri a trebuit să se lupte, trenul internaţional alerga de a­­cum dezlănţuit peste cím­­pia Tisei spre minunata capitală a ţării prietene, htsînd în urmă oraşe, sa­te, vaste întinderi de pă­­minturi aride cindva, a­­cum străbătute de canale de irigaţie, fabrici — noi prin construcţia lor, reali­zări ale omului care-şi clădeşte viitorul socialist. DATE ISTORICE Budapesta, oraşul capi­tală de la răscrucea dintre Apus şi Răsărit, îşi primeşte vizitatorii cu os­pitalitatea specifică gazdei care ştie că va putea ofe­ri celor veniţi amintiri ce vor dăinui în timp. Pur­­tînd nume relativ nou, ora­şul numără însă peste 2.500 ani. In Evul Mediu Buda Veche, Buda şi Pes­ta erau încă trei oraşe separate. Rol conducător, începînd de acum şapte secole îl avea Buda şi nici nu l-a cedat pină-n se­colul a! XVII 1-lea, cînd l-a preluat Pesta. Tot a­­tunci au început să apară fabrici, pe Dunăre să cir­cule vapoare cu aburi şi s-a construit primul pod stabil între Buda, aşezat pe dealurile de pe malul drept al Dunării şi Pesta de pe malul sting. Din 1848 Buda şi Pesta au fost decretate şi oficial ca­pitală a ţării. Unificarea de drept a celor două ora­şe a -avut loc însă numai în 1873. De atunci oraşul s-a dezvoltat uluitor, de istoria lui legîndu-se ma­rile tradiţii revoluţionare ale poporului maghiar, is­toria clasei sale muncitoa­re şi a partidului său co­munist. După eliberarea capita­lei de victorioasele Armate Sovietice, poporul a trecut cu entuziasm nemaicunos­cut la refacerea uriaşelor distrugeri cauzate oraşu­lui de armatele hitlcriste : toate podurile aruncate in aer, transporturile ferovia­re şi rutiere, aproviziona­rea cu apă, lumină, canali­zarea, distruse; 32.753 ca­se 79.000 locuinţe, 4,5 mi­lioane m p de acoperişuri distruse etc. şi .aceste ră­ni uriaşe, a căror vinde­care necesita după unii decenii de muncă, au fost înlăturate prin munca gi­gantică, de ciţiva ani a porailaţiei oraşului. Şi astfel s-a refăcut Bu dapesta mai frumoasă ca nriclnd. Au dispărut deose­birile dintre centru şi pe­riferiile sale, unde s-au ridicat blocuri, şcoli, noi instituţii culturale, s-au creat bulevarde, parcuri, (Urmare in pag. 4-a) ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl,AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE_______________

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék