Steaua Roşie, ianuarie 1957 (Anul 6, nr. 458-465)
1957-01-05 / nr. 458
Porftea partidului, expresie a Intereselor vitale ale poporului muncitor Vom Lupta pentru o producţie şi mai mare (Convorbire cu tov. Nagy Incze, preşedintele gospodariei agncole „Partizanul roşu” din satul Curteni) % w ^ (Urmare din pag. 1) ÎNTREBARE : Cum au făcut cunoştinţă colectiviştii cu conţinutul Raportului prezentat de tov. Gheorghe Vieorgiuu-Dej la plenara C. C. al P.M.R. din 27, 28 şi 29 decembrie 1996, şi care este părerea lor in legătură cu problemele cuprinse în raport ? RĂSPUNS : Colectiviştii au auzit mai întîi pe calea undelor, prin difuzoarele staţiei de radioficare, apoi au citit în ziare întregul raport prezentat la plenară de tov. Gh. Gheorghiu- Dej. Ei au primit cu bucurie măsurile luate de plenară în scopul îmbunătăţirii nivelului de trai al celor ce muncesc, înlocuirea sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea contractărilor şi achiziţiilor înseamnă creşterea venitului colectivistului, cointeresarea lui în muncă pe viitor fiind mai mare. ÎNTREBARE: Ce măsuri organizatorice intenţionează să adopte conducerea gospodăriei pentru sporirea producţiei de cereale ? RĂSPUNS: In tot cursul iernii,cele două autocamioane ale gospodăriei transportă bălegar de grajd de la îngrășătoria de animale afabricii de zahăr, iar cu celelalte atelaje ale gospodăriei se transportă pe cimp bălegarul existent in gospodărie. Odată cu venirea primăverii vom face controlul semănăturilor de toamnă. Celor ieşite slabe din iarnă le vom administra îngrăşăminte chimice. La primăvară, vom face semănatul la vreme, în pămînt bine lucrat şi îngrăşat cu bălegar. Puvitul cerealelor de asemenea il vom face de cite ori va fi nevoie. In anul acesta, adică la primăvară, la insăminţatul cu porumb a celor 90 ha vom folosi numai sămînţă hibridă. Pe alte 4 ha vom insămînţa porumb pentru a obţine hibrizi, asigurîndu-ne astfel în fiecare an sămînţa necesară de porumb hibrid. Noi ne-am propus să obţinem la grîu în anul acesta o producţie medie de cel puţin 2.000 kg la hectar, iar la porumb boabe 2.600 kg la hectar. ÎNTREBARE : Cum înţeleg colectiviştii, în lumina celor cuprinse în raportul prezentat de tnv. Gh. Gheorghiu-Dej noile relaţii de schimb de mărfuri între oraş şi sat ? RĂSPUNS : Schimbul de mărfuri prin cooperativă ca şi contractările, pentru noi, colectiviştii, nu-s noutăţi. Noi suntem deprinşi cu acest sistem. Numai în cursul anului trecut am valorificat prin cooperativă 5.000 kg grîu, 17 vagoane paie, s-au vindut cooperativei prin achiziţii 2.000 kg orz, au fost contractate şi valorificate de asemenea 6 vagoane zarzavaturi, 31.000 litri lapte, 12 vite mari, un porc şi altele. Mari cantităţi de cereale şi legume au fost valorificate prin cooperativă şi de către membrii gospodăriei colective. In anul acesta noi vom valorifica prin cooperativă peste 2 vagoane cereale, vom contracta 8 vite mari, 12 porci etc. La aceste cantităţi se mai adaugă şi cele ce vor fi valorificate pe piaţă de gospodărie şi colectivişti. Sînt sigur că la fel ca gospodăria noastră procedează şi alte gospodării colective. In felul acesta vom reuşi să aprovizionăm clasa muncitoare cu cele necesare. Fiind la început de an, mă folosesc de acest prilej şi urez tuturor colectiviştilor din regiune succes în lupta pentru o producţie sporită la hectar. (Urmare din pag. 1) Calendarul marchează 3 ianuarie 1957. E prima zi de lucru a anului nou, la fabrica de hîrtie fotografică din Tg. Mureş. In această zi n-a lipsit nimeni de la lucru. Peste tot domneşte însufleţire, care se datoreşte faptului că în urma măsurilor luate de partid, materie primă se găseşte la discreţie. A fost rezolvată deci o problemă care anul trecut producea mari greutăţi lucrătorilor acestei fabrici, care a devenit o secţie a uzinelor încă la data de 1 decembrie 1956 colectivul fabricii de piese de schimb pentru industria textilă „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş, şi-a îndeplinit planul anual. Noul an au început muncitorii acestei fabrici cu un avint şi mai puternic. La Începerea primului schimb fiecare muncitor a fost gata să pornească maşinile. Avintul muncii i-a cuprins pe toţi. Ceasul abia marcase orele 12:30 şi strungarul Keserű István a şi in. chimice „Nicolae Teclu“ din Copşa Mică. In acelaşi timp s-au creat şi condiţii mai bune de trai muncitorilor acestei fabrici. Fondul de salarii pe anul curent depăşeşte cu 100 la sută cel din anul trecut. Colectivul fabricii aşteaptă sosirea a două noi maşini: una de rebobinat şi una de întins emulsiunile fotografice. Este deci firesc că maistrul Graf Károly, cu echipa sa, care lucrează la întinsul emulsiunilor şi-a depăşit sarcinile de plan pe prima zi de lucru a anului 1957 cu 30 la sută, scris în jurnalul zilei 3 norme, iar strungarii Bartha Jenő şi Vinczellér Pantelimon cite două norme. Prima zi de lucru a anului 1957 a găsit colectivul format din Schüfe András, Gyerák János, Kelbinszky László şi Loghin Kelemen, meşterind la piesele care vor intra în alcătuirea maşinii de calculat „Bolyai“ fabricată la Tg. Mureş. Maşina de calculat care va putea executa cele patru operaţii pînă la limita numerelor de 13 cifre, se va compune din Lucrînd la frezarea suveicilor. Szigeti Zsigmond a realizat în această zi 3 şi jumătate norme Frezorii Nagy Endre şi Şomfăleanu Vasile au realizat 2 şi jumătate, respectiv 2 norme. Cu un puternic avânt au început lucrul şi muncitorii din atelierul de matriţerie. Ei lucrează la două prototipuri noi de piese de schimb, care nu peste mult vor îmbogăţi sortimentele fabricii: produse elastice şi suveici pentru ţesut perdele. In anul 1957 sortimentele fabricii „Encsel Mauriciu“ vor fi sporite considerabil. Se vor fabrica aici piese de schimb necesare pentru sute de feluri de maşini de cusut, ţesut şi tricotat 760 bucăţi de piese, de 235 feluri. Nu peste mult cooperativa va primi 2 strunguri mici şi 3 strunguri revolver, cît şi o presă hidraulică, care vor contribui la îmbunătăţirea procesului de producţie. Zilele acestea se va începe calificarea a 70 muncitori pentru fabricarea în serie a maşinilor de calculat. Primele zile de lucru La fabrica de hîrtie fotografică La fabrica ,,Encsel Mauriciu" La cooperativa meșteșugărească ,,Ciocanul" Sîirşit şi încapi de an în gospiodăriile colective Odată cu ultima filă din calendarul anului 1956 s-a sîirşit un an de muncă şi realizări. Deşi cu o vreme cam capricioasă pentru agricultură, anul 1956 a fost un an care a adus nenumărate succese in întărirea economicoorganizatorică a gospodăriilor colective. O seară de iarna. Zăpada căzută in ultimele zile a Îmbrăcat pămintul intr-o nesurstă mantie albă. beuiul gospodăriei colective din Porumpenii Mari e cufundat in întuneric. Din cînd in cind cite o rază jucăușă de lumină timidă clipește doar in geamurile înflorite de gheaţă. Cutumaţi in discuţii, cei ciţiva colectivişti aflaţi in sediul gospodariei nici n-au observat că afara s-a aşternut umbra nopţii. Discuţiile sint cit se poate de însufleţite. Este doar vorba de munca şi viitorul gospodăriei. Izvorul discuţiilor a fost părerea unui colectivist care afirmase că venitul bănesc e redus faţă de ceilalţi ani. — „La prima impresie s-ar putea să fie aşa — zise Pető Mihai — preşedintele gospodăriei, — dar majoritatea membrilor gospodăriei au o altă părere. Nu de mult am terminat construcţia saivanului pentru 400 oi, un grajd pentru tineretul cabalin. Unde mai pui că tot in acest an s-a construit un bazin pentru fermentare Toate acestea, deşi pe de o parte înseamnă cheltuieli, au contrimit pe de altă parte la creşterea fondului de bază al gospodăriei, care numai în acest an a sporit cu 300.000 lei”. Socotitorul gospodăriei îl întrerupse pe preşedinte, arătind că fondul de bază însumează acum 1.400.000 lei. Apoi, discuţiile au îmbrăţişat alte probleme. S-a vorbit despre creşterea reproducătorilor de rasă, despre creşterea şi îngrăşarea animalelor care au fost predate statului pe bază de contract. Anul acesta colectiviştii au valorificat 4 boi şi 4 porci şi urmează să fie valorificaţi alţi 6 porci şi 2 boi. S-a dezvoltat şi albinăritul. Anul acesta s-au repartizat membrilor 145 kg miere. Totodată, numărul familiilor de albine s-a mărit de la 20 la 46. Din vorbă în vorbă, colectiviştii au ajuns la perspectivele din anul nou. Pentru a asigura recolta anului acesta ei au însâmînţat 200 hectare cu grîu în pămint bine îngrăşat. Pentru culturile de primăvară au executat arături adinei. Anul 1957 va însemna şi pentru colectiviştii din Porumbenii Mari un an de noi succese in sporirea producţiei agricole, în întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective, în creşterea veniturilor colectiviştilor. • Şi la Mitreşti, colectiviştii şi-au analizat munca desfăşurată şi rezultatele obţinute in anul trecut şi şi-au întocmit un plan de perspectivă pentru noul an. Pînă acum, creşterea animalelor a fost neglijată în oarecare măsură de colectiviştii din Miteşti. Dar omul învaţă din greşeli şi luptă pentru evitarea lor. Aşa procedează şi membrii gospodăriei colective din Mitreşti. Pentru anul 1957 ei au prevăzut în plan: îmbunătăţirea calitativă a şeptelului şi mărirea productivităţii lui. Pentru prima dată de la înfiinţare, colectiviştii din Mitreşti au introdus în hrana animalelor furaje Insilozate (au Insilozat peste 5 vagoane furaje). Creşterea porcilor este foarte rentabilă. Pentru a asigura condiţii de dezvoltare acestei ramuri aducătoare de venituri, colectiviştii au hotărit construirea unui grajd, pentru care au şi ars deja 28.000 bucăţi cărămizi. Fondurile necesare construcţiei stat asigurate din resurse locale. Venituri însemnate au obţinut şi prin cultivarea sfeclei de zahăr (60.000 lei şi 2.000 kg zahăr). De aceea, colectiviştii au hotărît să cultive sfeclă de zahăr pe 10 ha teren. O importantă prevedere a planului de perspectivă este construirea in acest an a unei sere, încălzită cu gaz-metan, ceea ce înseamnă un nou izvor de venituri pentru colectivişti. „ Un an a trecut, a început un nou ar de muncă. In faţa lucrătorilor din agricultură stau sarcini de mare însemnătate. In raportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 27, 28 şi 29 decembrie 1956 se arată că: „Putem şi trebuie să obţinem, pînă la inceputul celui de-al treilea plan cincinal, o producţie anuală de 15 milioane tone de cereale şi sporuri însemnate de producţie la celelale culturi, conv.,ia i.măritoare pentru avintul tuturor ramurilor producţiei agricole, în special al creşterii animalelor, o constituie dezvonarea producţiei principalelor cereale, porumb şi grîu”. Pentru realizarea acestei măreţe sarcini, lucrătorii de pe ogoare au largi posibilităţi. Trebue luptat ca hotărîre pentru extinderea aplicării regulilor agrotehnice avansate, pentru cultivarea pămîntului în condiţii agrotehnice superioare anilor trecuţi, întocmirea planurilor de producţie şi dările de seamă ce au loc în prezent in marea majoritate a gospodăriilor colective trebuie să fie trecute ca de un fir roșu, de măsurile privind contribuția la realizarea mărețelor sarcini ce stau în fata agriculturii. ★ Cetăţeni! Verificaţi listele de alegători! In vederea alegerilor din 3 februarie 1957 pentru Marea Adunare Naţională, comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să afişeze — cu 30 zile înainte de data alegerilor — copii de pe listele de alegători, asigurînd tuturor alegătorilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de ele. Fiecare alegător are îndatorirea să verifice dacă se află înscris in aceste liste. După cum prevede Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională, impotriva oricăror omisiuni, înscrieri greşite şi erori strecurate în liste, orice alegător poate face întimpinare la comitetul executiv al sfatului popular respectiv, cel mai tirziu în trei zile de la afişarea listelor de alegători. Cetăţeni! venican, ţară, întîrziere, dacă sînteţi înscrişi în listele de alegători ! ntebut — „Politica". Asta e. — Ce fel de politică, soro ? — Zic şi eu aşa. Asta a stricat viaţa. — Păi omul meu a spus-o totdeauna că politica e numai pentru domni, pentru alde noi (ţăranii sărăci amaintea enotiarii — n. r.) , munca — şi atît. Jainica era observaţia aceasta şi Învăluită în ceaţă. Ce dracul o mai fi şi „politica” asta ? Cine ştie ! auzi mereu voiumoase despre ea, cuvîntul iţi bizuie la ureche ca viespea veninoasă. Un lucru e sigur: i-a sălbăticit rău de tot pe bieţii oameni, iar dacă te gîndeşti bine, chiar cu mintea ta de rînd, nu se poate să nu izbucneşti intr-un oftat amar: ce rost mai are să trăieşti în lumea asta! — Tar Gyuri... (bogătaşul — n. r.) el a început, la îndemnul colonelului — Ce-a început, tu ?. . . Eu una ştiu; să-ţi păzeşti, cit poţi, limba. . . Tar Gyuri... Mai bine să te păzeşti, aşa zic eu”. Ce poate să vorbească mai elocvent despre un scriitor decît cariile sale. Acestea cîteva fraze din ultima lucrare a scriitorului Kovács György „Floarea de la pălărie” — imagine veridică a satului ardelenesc locuit de romîni si maghiari in anii dinaintea celui de-al doilea război mondial — oglindesc preocupările scriitorului militant, care a ştiut să facă din cartea sa o zguduitoare mărturie şi un puternic act de acuzare impotriva nedreptăţii sociale din vremea burghezomoşierimii. Soarta tragică a ţăranului strivit de cizma fascistă nu putea să nu apară în opera scriitorului Kovács György care a trebuit să trăiască acele vremuri de urgie. Gîndurile lui despre sat şi-au găsit expresia într-o serie din lucrările sale. Corzile sufletului său sunt aproape de cele ale ţăranului, căci satul l-a creiat şi pe el din el s-a născut. Adeseori vei întîlni în scrierile sale glasul trist al celor care jinduiau cindva după o bucată de pîine. Pentru lucrarea sa „Cu ghiarele şi cu dinţii” a fost distins cu titlul de Laureat al Premiului de Stat. In aceasta lucrare dovedeşte o pătrundere psihologică plină de fineţe, crează personaje vii. Alături de activitatea literară, activitatea socială ocupă un loc de cinste in viaţa scriitorului. El e un luptător de seamă pentru construirea socialismului. A făcut parte din conducerea U.P.M.-ului, din conducerea Comitetului permanent pentru apărarea păcii din țara noastră, a vorbit în adunări, actualmente e membru al C.C al P.M.R., membru al Biroului comitetului regional P.M.R. al Regiunii Autonome Maghiare. In acese calităţi Kovács György a desfăşurat şi desfăşoară o vie activitate, puţind fi exemplu demn de urmat pentru fiecare comunist. Toate acestea au făcut să fie propus a doua oară drept candidat în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. Pregătiri în vederea alegerilor ODORHEI, în centrul oraşului, într-o cameră cu gust mobilată se găseşte Casa alegătorului nr. 1. Colectivul de agitatori cunoaşte îndeaproape problemele legate de alegerile de deputaţi ce vor avea loc la 3 februarie a. c. întreaga activitate a acestei case a alegatorului se desfăşoară pe baza unui plan de muncă competent întocmit, care în afară de cifente conferinţe, mai prevede şi programe culturale. Ascultind muzica transmisă prin radio şi citind diferite cărţi, broşuri, etc., alegătorii pot petrece ore plăcute la această casă a alegătorului. D in comuna Atin din raionul Kingeorgiu de Pădure cu ocazia şedinţei de susţinere a candidatului în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, o brigadă formată din 7 tineri şi-a luat angajamentul că va stropi pomii fructiferi din întreaga comună, cît şi ai gospodăriei colective. Cu aceeaşi ocazie organizaţia de bază U.T.M. şi-a luat angajamentul de a organiza un curs de sculptură. Acum clteva zile, tinerii au raportat cu mttudrie, că pomii au fost stropiţi în Întregime, iar cursul de sculptură şi-a început activitatea cu un număr de 15 tineri. ★ Pentru cunoaşterea cit mai temeinică a realizărilor obţinute de oamenii muncii in regimul democrat-popular, în raioanele Reghin şi Cristur s-au întocmit monografii pe circumscripţii electorale, care sînt expuse la fiecare casă a alegătorului. Aceste monografii sînt citite și vin discutate de alegători. Te uw+ieeem&Z&ceac&Sc*' __paMtocvU ^ Steaua rosÎB ,,Toată atenția îmbunătățirii cooparafiei de consum" Asa se intitula un articol publicat in ziarul nostru. In care erau semnalate o seamă de neajunsuri în privința aprovizionării oamenilor muncii din raionul Singeorgiu de Pădure. In răspunsul adresat ziarului, consiliul de conducere al U.R.C.C. Singeorgiu de Pădure ne comunică, că în urma analizei făcute de consiliu, s-a constatat justeţea criticii aduse şi că s-au întreprins o seamă de măsuri pentru înlăturarea lipsurilor semnalate. ,,Cabinetele tehnice în sprijinul producţiei" . A fost titlul unui alt articol publicat în ziarul nostru, in care s-au scos în evidenţă numeroasele lipsuri din activitatea unor cabinete tehnice. Criticat pentru activitate slabă, cabinetul tehnic de la întreprinderea locală „Internaţionala” din Tg. Mureş consideră critica făcută drept un ajutor adus în muncă, trecîndu-se la luarea de măsuri pentru activizarea cabinetului şi a cercului A.S.I.T., care figura doar pe hîrtie. Conducerea întreprinderii şi a cabinetului tehnic asigură ziarul că vor depune toate eforturile la scopul activizării cabinetului şi a cercului A.S.I.T. pentru ca acestea să devină cu adevărat un sprijin concret al producţiei. In legătură cu acelaşi articol, conducerea U.I.L.-ului Topliţa, In răspunsul dat ziarului nostru în ce priveşte activitatea cabinetului tehnic, consideră critica adusă ca justă, luând o serie de măsuri pentru activizarea cabinetului.