Steaua Roşie, ianuarie 1957 (Anul 6, nr. 458-465)

1957-01-05 / nr. 458

Porftea partidului, expresie a Intereselor vitale ale poporului muncitor Vom Lupta pentru o producţie şi mai mare (Convorbire cu tov. Nagy Incze, pre­şedintele gospodariei agncole „Partizanul roşu” din satul Curteni) % w ^ (Urmare din pag. 1) ÎNTREBARE : Cum au făcut cunoş­tinţă colectiviştii cu conţinutul Rapor­tului prezentat de tov. Gheorghe V­ieorgiuu-Dej la plenara C. C. al P.M.R. din 27, 28 şi 29 decembrie 1996, şi care este părerea lor in le­gătură cu problemele cuprinse în ra­port ? RĂSPUNS : Colectiviştii au auzit mai întîi pe calea undelor, prin difu­zoarele staţiei de radioficare, apoi au citit în ziare întregul raport prezen­tat la plenară de tov. Gh. Gheorghiu- Dej. Ei au primit cu bucurie măsurile luate de plenară în scopul îmbună­tăţirii nivelului de trai al celor ce muncesc, înlocuirea sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea contractă­rilor şi achiziţiilor înseamnă creşterea venitului colectivistului, cointeresarea lui în muncă pe viitor fiind mai mare. ÎNTREBARE: Ce măsuri organiza­torice intenţionează să adopte condu­cerea gospodăriei pentru sporirea pro­ducţiei de cereale ? RĂSPUNS: In tot cursul iernii,cele două autocamioane ale gospodăriei transportă bălegar de grajd de la îngrășătoria de animale a­­fabricii de zahăr, iar cu celelalte atelaje ale gos­podăriei se transportă pe cimp bă­legarul existent in gospodărie. Odată cu venirea primăverii vom face con­trolul semănăturilor de toamnă. Celor ieşite slabe din iarnă le vom admi­nistra îngrăşăminte chimice. La pri­măvară, vom face semănatul la vre­me, în pămînt bine lucrat şi îngrăşat cu bălegar. Pu­vitul cerealelor de ase­menea il vom face de cite ori va fi nevoie. In anul acesta, adică la pri­măvară, la insăminţatul cu porumb a celor 90 ha vom folosi numai să­­mînţă hibridă. Pe alte 4 ha vom in­­sămînţa porumb pentru a obţine hi­brizi, asigurîndu-ne astfel în fiecare an sămînţa necesară de porumb hi­brid. Noi ne-am propus să obţinem la grîu în anul acesta o producţie me­die de cel puţin 2.000 kg la hectar, iar la porumb­ boabe 2.600 kg la hectar. ÎNTREBARE : Cum înţeleg colec­tiviştii, în lumina celor cuprinse în raportul prezentat de tnv. Gh. Gheor­­ghiu-Dej noile relaţii de schimb de mărfuri între oraş şi sat ? RĂSPUNS : Schimbul de mărfuri prin cooperativă ca şi contractările, pentru noi, colectiviştii, nu-s noutăţi. Noi suntem­ deprinşi cu acest sistem. Numai în cursul anului trecut am va­lorificat prin cooperativă 5.000 kg grîu, 17 vagoane paie, s-au vindut cooperativei prin achiziţii 2.000 kg orz, au fost contractate şi valorificate de asemenea 6 vagoane zarzavaturi, 31.000 litri lapte, 12 vite mari, un porc şi altele. Mari cantităţi de cereale şi legume au fost valorificate prin coo­perativă şi de către membrii gos­podăriei colective. In anul acesta noi vom valorifica prin cooperativă peste 2 vagoane ce­reale, vom contracta 8 vite mari, 12 porci etc. La aceste cantităţi se mai adaugă şi cele ce vor fi valorificate pe piaţă de gospodărie şi colectivişti. Sînt sigur că la fel ca gospodăria noastră procedează şi alte gospodării colective. In felul acesta vom reuşi să aprovizionăm clasa muncitoare cu cele necesare. Fiind la început de an, mă folosesc de acest prilej şi urez tuturor colec­tiviştilor din regiune su­cces în lupta pen­tru o producţie sporită la hectar. (Urmare din pag. 1) Calendarul marchează 3 ianuarie 1957. E prima zi de lucru a anului nou, la fabrica de hîrtie fotografică din Tg. Mureş. In această zi n-a lipsit nimeni de la lucru. Peste tot domneşte însuf­leţire, care se datoreşte faptului că în urma măsurilor luate de partid, materie primă se găseşte la discre­ţie. A fost rezolvată deci o proble­mă care anul trecut producea mari greutăţi lucrătorilor acestei fabrici, care a devenit o secţie a uzinelor încă la data de 1 decembrie 1956 colectivul fabricii de piese de schimb pentru industria textilă „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş, şi-a înde­plinit planul anual. Noul an­­ au în­ceput muncitorii acestei fabrici cu un avint şi mai puternic. La Începe­rea primului schimb fiecare munci­tor a fost gata să pornească maşi­nile. Avintul muncii i-a cuprins pe toţi. Ceasul abia marcase orele 12:30 şi strungarul Keserű István a şi in. chimice „Nicolae Teclu“ din Copşa Mică. In acelaşi timp s-au creat şi condiţii mai bune de trai muncito­rilor acestei fabrici. Fondul de sa­larii pe anul curent depăşeşte cu 100 la sută cel din anul trecut. Co­lectivul fabricii aşteaptă sosirea a două noi maşini: una de rebobinat şi una de întins emulsiunile fotogra­fice. Este deci firesc că maistrul Graf Károly, cu echipa sa, care lucrează la întinsul emulsiunilor şi-a depă­şit sarcinile de plan pe prima zi de lucru a anului 1957 cu 30 la sută, scris în jurnalul zilei 3 norme, iar strungarii Bartha Jenő şi Vinczellér Pantelimon cite două norme. Prima zi de lucru a anului 1957 a găsit colectivul format din Schüfe András, Gyer­ák János, Kelbinszky László şi Loghin Kelemen, meşterind la piesele care vor intra în alcătui­rea maşinii de calculat „Bolyai“ fabricată la Tg. Mureş. Maşina de calculat care va putea executa cele patru operaţii pînă la limita nume­­relor de 13 cifre, se va compune din Lucrînd la frezarea suveicilor. Szigeti Zsigmond a realizat în această zi 3 şi jumătate norme Fre­­zorii Nagy Endre şi Şomfăleanu Va­­sile au realizat 2 şi jumătate, res­­pectiv 2 norme. Cu un puternic avânt au început lucrul şi muncitorii din atelierul de matriţerie. Ei lucrează la două pro­totipuri noi de piese de schimb, ca­re nu peste mult vor îmbogăţi sor­­timentele fabricii: produse elastice şi suveici pentru ţesut perdele. In anul 1957 sortimentele fabricii „Encsel Mauriciu“ vor fi sporite considerabil. Se vor fabrica aici piese de schimb necesare pentru sute de feluri de maşini de cusut,­ ţesut şi tricotat 760 bucăţi de piese, de 235 feluri. Nu peste mult cooperativa va primi 2 strunguri mici şi 3 strunguri re­volver, cît şi o presă hidraulică, ca­re vor contribui la îmbunătăţirea procesului de producţie. Zilele acestea se va începe califi­carea a 70 muncitori pentru fabri­carea în serie a maşinilor de calcu­­lat. Primele zile de lucru La fabrica de hîrtie fotografică La fabrica ,,Encsel Mauriciu" La cooperativa meșteșugărească ,,Ciocanul" Sîirşit şi încapi de an în gospiodăriile colective Odată cu ultima filă din calendarul anului 1956 s-a sîirşit un an de mun­că şi realizări. Deşi cu o vreme cam capricioasă pentru agricultură, anul 1956 a fost un an care a adus nenu­mărate succese in întărirea economico­­organizatorică a gospodăriilor colec­tive. O seară de iarna. Zăpada căzută in ultimele zile a Îmbrăcat pămintul intr-o nesurstă mantie albă. beuiul gospodăriei colective din Porumpenii Mari e cufundat in întuneric. Din cînd in cind cite o rază jucăușă de lumină timidă clipește doar in geamurile în­florite de gheaţă. Cutum­aţi in dis­cuţii, cei ciţiva colectivişti aflaţi in sediul gospodariei nici n-au observat că afara s-a aşternut umbra nopţii. Discuţiile sint cit se poate de în­sufleţite. Este doar vorba de munca şi viitorul gospodăriei. Izvorul discu­ţiilor a fost părerea unui colectivist care afirmase că venitul bănesc e re­dus faţă de ceilalţi ani. — „La prima impresie s-ar putea să fie aşa — zise Pető Mihai — pre­şedintele gospodăriei, — dar majori­tatea membrilor gospodăriei au o altă părere. Nu de mult am terminat con­strucţia saivanului pentru 400 oi, un grajd pentru tineretul cabalin. Unde mai pui că tot in acest an s-a con­struit un bazin pentru fermentare Toate acestea, deşi pe de o parte în­seamnă cheltuieli, au contrimit pe de altă parte la creşterea fondului de bază al gospodăriei, care numai în acest an a sporit cu 300.000 lei”. Socotitorul gospodăriei îl întrerupse pe preşedinte, arătind că fondul de bază însumează acum 1.400.000 lei. Apoi, discuţiile au îmbrăţişat alte probleme. S-a vorbit despre creşterea reproducătorilor de rasă, despre creş­terea şi îngrăşarea animalelor care au fost predate statului pe bază de contract. Anul acesta colectiviştii au valorificat 4 boi şi 4 porci şi ur­mează să fie valorificaţi alţi 6 porci şi 2 boi. S-a dezvoltat şi albinăritul. Anul acesta s-au repartizat membri­lor 145 kg miere. Totodată, numărul familiilor de albine s-a mărit de la 20 la 46. Din vorbă în vorbă, colectiviştii au ajuns la perspectivele din anul nou. Pentru a asigura recolta anului aces­ta ei au însâmînţat 200 hectare cu grîu în pămint bine îngrăşat. Pentru culturile de primăvară au executat arături adinei. Anul 1957 va însemna şi pentru colectiviştii din Porumbenii Mari un an de noi succese in sporirea producţiei agricole, în întărirea eco­­nomico-org­anizatorică a gospodăriei colective, în creşterea veniturilor co­lectiviştilor. •­ Şi la Mitreşti, colectiviştii şi-au ana­lizat munca desfăşurată şi rezultatele obţinute in anul trecut şi şi-au în­tocmit un plan de perspectivă pentru noul an. Pînă acum, creşterea anima­lelor a fost neglijată în oarecare măsură de colectiviştii din Mit­eşti. Dar omul învaţă din greşeli şi luptă pentru evitarea lor. Aşa procedează şi membrii gospodăriei colective din Mitreşti. Pentru anul 1957 ei au pre­văzut în plan: îmbunătăţirea calita­tivă a şeptelului şi mărirea produc­tivităţii lui. Pentru prima dată de la înfiinţa­re, colectiviştii din Mitreşti au in­trodus în hrana animalelor furaje In­­silozate (au Insilozat peste 5 vagoane furaje). Creşterea porcilor este foarte rentabilă. Pentru a asigura condiţii de dezvoltare acestei ramuri aducătoare de venituri, colectiviştii au hotărit construirea unui grajd, pentru care au şi ars deja 28.000 bucăţi cărămizi. Fondurile necesare construcţiei stat asigurate din resurse locale. Venituri însemnate au obţinut şi prin cultivarea sfeclei de zahăr (60.000 lei şi 2.000 kg zahăr). De aceea, colec­tiviştii au hotărît să cultive sfeclă de zahăr pe 10 ha teren. O importantă prevedere a planului de perspectivă este construirea in acest an a unei sere, încălzită cu gaz-metan, ceea ce înseamnă un nou izvor de venituri pentru colectivişti. „ Un an a trecut, a început un nou ar­ de muncă. In faţa lucrătorilor din agricultură stau sarcini de mare în­semnătate. In raportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la ple­nara C.C. al P.M.R. din 27, 28 şi 29 decembrie 1956 se arată că: „Putem şi trebuie să obţinem, pînă la in­­ceputul celui de-al treilea plan cincinal, o producţie anuală de 15 milioane tone de cereale şi sporuri însemnate de producţie la celelale culturi, con­v.,ia i.mări­toare pentru avintul tuturor ra­murilor producţiei agricole, în­­ special al creşterii animalelor, o­­ constituie dezvonarea producţiei­­ principalelor cereale, porumb şi grîu”. Pentru realizarea acestei măreţe sarcini, lucrătorii de pe ogoa­re au largi posibilităţi. Trebue luptat ca hotărîre pentru extinderea aplică­rii regulilor agrotehnice avansate, pentru cultivarea pămîntului în con­diţii agrotehnice superioare anilor tre­cuţi, întocmirea planurilor de producţie şi dările de seamă ce au loc în pre­zent in marea majoritate a gospodă­riilor colective trebuie să fie trecute ca de un fir roșu, de măsurile privind contribuția la realizarea mărețelor sarcini ce stau în fata agriculturii. ★ Cetăţeni! Verificaţi listele de alegători! In vederea alegerilor din 3 februarie 1957 pentru Marea Adunare Naţională, comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să afişeze — cu 30 zile înainte de data alegerilor — copii de pe listele de alegă­tori, asigurînd tuturor alegătorilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de ele. Fiecare alegător are îndatori­rea să verifice dacă se află înscris in aceste liste. După cum prevede Legea pentru alegerea deputaţilor în Marea A­­dunare Naţională, impotriva oricăror omisiuni, înscrieri greşite şi erori strecurate în liste, orice alegător poate face întimpinare la comitetul exe­cutiv al sfatului popular respectiv, cel mai tirziu în trei zile de la afişa­­rea listelor de alegători. Cetăţeni! venican­, ţară, întîrziere, dacă sînteţi înscrişi în listele de alegători ! n­tebut — „Politica". Asta e. — Ce fel de politică, soro ? — Zic şi eu aşa. Asta a stricat viaţa. — Păi omul meu a spus-o tot­deauna că politica e numai pen­tru domni, pentru alde noi (ţăra­nii sărăci amaintea enotiarii — n. r.) , munca — şi atît. Jainica era observaţia aceasta şi Învăluită în ceaţă. Ce dracul o mai fi şi „politica” asta ? Cine ştie ! auzi mereu voi­umoa­se despre ea, cuvîntul iţi bizuie la ureche ca viespea veninoasă. Un lucru e sigur: i-a sălbăticit rău de tot pe bieţii oameni, iar dacă te gîndeşti bine, chiar cu mintea ta de rînd, nu se poate să nu iz­bucneşti intr-un oftat amar: ce rost mai are să trăieşti în lumea asta! — Tar Gyuri... (bogătaşul — n. r.) el a început, la îndemnul colonelului — Ce-a început, tu ?. . . Eu una ştiu; să-ţi păzeşti, cit poţi, limba. . . Tar Gyuri... Mai bine să te păzeşti, aşa zic eu”. Ce poate să vorbească mai elocvent despre un scriitor decît cariile sale. Acestea cîteva fraze din ultima lu­crare a scriitorului Kovács György „Floarea de la pălărie” — imagine veridică a satului ardelenesc locuit de romîni si maghiari in anii dinain­tea celui de-al doilea război mondial — oglindesc preocupările scriitorului militant, care a ştiut să facă din car­tea sa o zguduitoare mărturie şi un puternic act de acuzare impotriva ne­dreptăţii sociale din vremea burghezo­moşierimii. Soarta tragică a ţăranului strivit de cizma fascistă nu putea să nu apară în opera scriitorului Kovács György care a trebuit să trăiască acele vremuri de urgie. Gîndurile lui despre sat şi-au gă­sit expresia într-o serie din lucrările sale. Corzile sufletului său sunt a­­proape de cele ale ţăranului, căci satul l-a creiat şi pe el d­in el s-a născut. Adeseori vei întîlni în scrie­rile sale glasul trist al celor care jin­­duiau cindva după o bucată de pîine. Pentru lucrarea sa „Cu ghiarele şi cu dinţii” a fost distins cu titlul de Laureat al Premiului de Stat. In a­­ceasta lucrare dovedeşte o pătrundere psihologică plină de fineţe, crează personaje vii. Alături de activitatea literară, acti­vitatea socială ocupă un loc de cinste in viaţa scriitorului. El e un luptător de seamă pentru construirea socia­lismului. A făcut parte din conducerea U.P.M.-ului, din conducerea Comite­tului permanent pentru apărarea păcii din țara noastră, a vorbit în adunări, actualmente e membru al C.C al P.M.R., membru al Biroului comite­tului regional P.M.R. al Regiunii Au­tonome Maghiare. In aces­e calităţi Kovács György a desfăşurat şi des­făşoară o vie activitate, puţind fi exemplu demn de urmat pentru fiecare comunist. Toate acestea au făcut să fie propus a doua oară drept candidat în alegerile de deputaţi pentru Ma­rea Adunare Naţională. Pregătiri în vederea alegerilor ODORHEI, în centrul oraşului, într-o cameră cu gust mobilată se găseşte Casa alegătorului nr. 1. Co­lectivul de agitatori cunoaşte îndea­proape problemele legate de alegerile de deputaţi ce vor avea loc la 3 fe­bruarie a. c. întreaga activitate a acestei case a alegatorului se desfă­şoară pe baza unui plan de muncă competent întocmit, care în afară de cifente conferinţe, mai prevede şi programe culturale. Ascultind muzica transmisă prin radio şi citind dife­rite cărţi, broşuri, etc., alegătorii pot petrece ore plăcute la această casă a alegătorului. D­ in comuna Atin din raionul Kin­­georgiu de Pădure cu ocazia şedinţei de susţinere a candidatului în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, o brigadă formată din 7 tineri şi-a luat angajamentul că va stropi pomii fructiferi din întreaga co­mună, cît şi ai gospodăriei colective. Cu aceeaşi ocazie organizaţia de bază U.T.M. şi-a luat angajamentul de a organiza un curs de sculptură. Acum clteva zile, tinerii au raportat cu mttu­­drie, că pomii au fost stropiţi în Între­gime, iar cursul de sculptură şi-a în­ceput activitatea cu un număr de 15 tineri. ★ Pentru cunoaşterea cit mai temei­nică a realizărilor obţinute de oame­nii muncii in regimul democrat-popu­lar, în raioanele Reghin şi Cristur s-au întocmit monografii pe circum­scripţii electorale, care sînt expuse la fiecare casă a alegătorului. Aceste monografii sînt citite și vin discutate de alegători. Te uw+ieee­­m&Z&ceac&Sc*' __paMtocvU ^ Steaua rosÎB ,,Toată atenția îmbunătățirii cooparafiei de consum" Asa se intitula un articol publicat in ziarul nostru. In care erau sem­nalate o seamă de neajunsuri în pri­vința aprovizionării oamenilor mun­cii din raionul Singeorgiu de Pădure. In răspunsul adresat ziarului, con­siliul de conducere al U.R.C.C. Sin­georgiu de Pădure ne comunică, că în urma analizei făcute de consiliu, s-a constatat justeţea criticii aduse şi că s-au întreprins o seamă de mă­suri pentru înlăturarea lipsurilor sem­nalate. ,,Cabinetele tehnice în sprijinul producţiei" . A fost titlul unui alt articol pu­blicat în ziarul nostru, in care s-au scos în evidenţă numeroasele lipsuri din activitatea unor cabinete tehnice. Criticat pentru activitate slabă, cabinetul tehnic de la întreprinderea locală „Internaţionala” din Tg. Mu­reş consideră critica făcută drept un ajutor adus în muncă, trecîndu-se la luarea de măsuri pentru activizarea cabinetului şi a cercului A.S.I.T., care figura doar pe hîrtie. Conducerea întreprinderii şi a cabi­netului tehnic asigură ziarul că vor depune toate eforturile la scopul ac­tivizării cabinetului şi a cercului A.S.I.T. pentru ca acestea să devină cu adevărat un sprijin concret al producţiei. In legătură cu acelaşi articol, con­ducerea U.I.L.-ului Topliţa, In răspun­sul dat ziarului nostru în ce priveşte activitatea cabinetului tehnic, con­sideră critica adusă ca justă, luând o serie de măsuri pentru activizarea cabinetului.

Next