Steaua Roşie, martie 1957 (Anul 6, nr. 474-482)
1957-03-02 / nr. 474
La un an de la apariţie La 3 martie 1956, printr-o scrisoare a colectiviştilor din Batoş, adresată unor consăteni ai lor, in coloanele ziarului nostru s-a introdus rubrica ,,Pe marginea scrisorii : ,,Vă chemăm alături de noi“. Scopul propus de redacţie prin deschiderea acestei rubrici era de a atrage cu mai mulţi colectivişti, întovărăşiţi, ţărani muncitori cu gospodărie individuală, specialişti şi cadre de conducere din agricultură la tratarea in coloanele ziarului a problemelor legate de consolidarea economico-organizatorică a unităţilor socialiste şi de crearea de noi întovărăşiri agricole şi gospodării colective. Trecînd în revistă materialele apărute în cadrul rubricii „Pe marginea scrisorii: „Vă chemăm alături de noi" reiese că mare parte din ele şi-au atins scopul propus. Scrisoarea adresată de colectiviştii din Batoş către consătenilor Fiorea Vasile, Imeci Imre şi alţii care şovăiau, prezentarea comparativă a veniturilor colectiviştilor cu ale ţăranilor muncitori din comună a avut ca urmare trezirea la realitate a multor familii de ţărani muncitori cu gospodărie individuală. După prelucrarea scrisorii, şi in urma unei munci politice susţinută, gospodăria colectivă din Batoş s-a lărgit cu încă 60 familii de ţărani muncitori. Cuvîntul tipărit şi-a adus contribuţia şi în alte comune şi sate. Scrisorile colectiviştilor, răspunsurile ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală, părerile specialiştilor au servit agitatorilor un bogat material documentar în munca de propagandă. Cu toate acestea, nu putem spune că rubrica „Pe marginea scrisorii: „Vă chemăm alături de noi“ a fost totdeauna la înălţimea scopului propus. In ultima perioadă articolele publicate în cadrul acestei rubrici au devenit unilaterale, şi mai mult, mare parte din ele erau redacţionale. In scopul de a aduce o contribuţie efectivă la munca politică pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole şi pentru formarea de noi unităţi socialiste, redacţia noastră cheamă pe toţi lucrătorii ogoarelor şi pe cei care se ocupă de îndrumarea muncii de pe ogoare să folosească din plin această rubrică care va rămîne deschisă şi in viitor, să facă propuneri pentru îmbunătăţirea conţinuului ei, să arate realizările şi greutăţile ivite în munca de transformare socialistă a agriculturii. Cerem organizaţiilor de partid, comitetelor executive ale sfaturilor populare, agronomilor, mecanizatorilor, cadrelor didactice şi tuturor celor ce lucrează in agricultură să folosească din plin puterea cuvîntului scris, să-şi descrie metodele, rezultatele, să critice lipsurile existente şi să facă propuneri pentru îmbunătăţirea muncă politice desfăşurate în scopul dezvoltării continue a sectorului socialist al agriculturii, pentru sporirea continuă a producției agricole. Pentru noi succese în transformarea socialistă a agriculturii Se împlinesc 8 ani de cînd plenara C.C al P M.R. din 3—5 martie 1949 a adoptat Rezoluta de mare însemnătate asupra sarcinilor partidului în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi pentru transformarea socialistă a agriculturii. Plenara a stabilit că ,,Rezolvarea problemei ţărăneşti este una din principalele şi cele mai grele sarcini ale dictaturii proletariatului, o sarcină de luptă neîntreruptă pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, în scopul construirii socialismului“. Oamenii muncii din ţara noastră au şi păşit pe drumul construirii socialismului. Dar socialismul nu se poate construi numai la oraş, construirea socialismului cuprinde şi transformarea socialistă a agriculturii- Dezvoltarea satului pe calea gospodăriei colective sau a altor forme de cooperare in muncă face posibilă folosirea largă a tractoarelor şi a celor mai perfecţionate maşini agricole şi a metodelor avansate de cultivare a pămîntului stabilite de ştiinţa agrotehnică in scopul sporirii continue a producţiei agricole. In cei 8 ani care s-au scurs de la plenara din 3—5 martie 1949, poporul nostru muncitor, condus de partidul său a obţinut succese de netăgăduit în făurirea vieţii noi atît la oraşe cît şi la sate. Primul plan cincinal a fost îndeplinit cu succes. In prezent, eforturile oamenilor muncii din patria noastră sunt îndreptate spre realizarea celui de-al ll-lea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat al R.P.R. pe anul 1956, primul an al celui de-al ll-lea plan cincinal oglindeşte realizările şi totodată hotărirea oamenilor muncii din ţara noastră de a lupta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi guvern. Planul producţiei industriale globale a fost indeplinit în proporţie de 105 la sută. Agricultura a primit în 1956 cu 20 la sută mai multe tractoare, cu 18 la sută mai multe îngrăşăminte chimice. In cursul anului 1956 au fost înfiinţate 13 S.M T.-uri noi. Suprafaţa cultivată cu mijloace mecanizate s-a mărit cu 9 la sută faţă de 1955. După cel de-al doilea Congres al P.M.R., numărul familiilor de ţărani muncitori din gospodăriile colective a sporit cu 26 la sută In ţară avem 7 raioane complet cooperativizate (Negru Vodă, Hîrşova, Medgidia şi Adamclisi din regiunea Constanţa, Filimon Sîrbu, Călmăţui şi Bujor din regiunea Galaţi). In regiunea noastră, faţă de 1 martie 1956, numărul unităţilor socialiste ale agriculturii a crescut cu 69, iar suprafaţa cooperativizată a sporit cu peste 2.700 hectare. Anul trecut a fost dat în folosinţă cel de-al 8-lea S.M.T din regiune. Agricultura regiunii a fost dotată cu noi maşini agricole din cele mai perfecţionate. Numai S.M.T.-urile au primit în anul trecut 108 tractoare, 123 pluguri de tractor, 37 garnituri de treier şi alte maşini agricole. Volumul lucrărilor agricole executate cu mijloacele mecanizate ale S.M.T. a crescut faţă de 1955 cu aproape 50 la sută. Toate acestea constituie un succes al oamenilor muncii din regiunea noastră. Totuşi, nu se poate afirma că s-au folosit toate posiblitățile existente pentru dezvoltarea în regiune a Sectorului socialist al agriculturii. Munca politică desfăşurată în rîndurile ţăranilor muncitori pentru ai convinge de superioritatea agriculturii socialiste n-a fost permanentă şi suficient de vie. Rezultatele obţinute de întovărăşirile agricole şi gospodăriile colective n-au fost aduse la cunoştinţa maselor largi ale ţărănimii muncitoare, nu s-au organizat suficiente vizite, convorbiri dintre colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodărie individuală. Cadrele de specialişti agricoli au neglijat, in mare măsură, explicarea pe înţelesul tuturor şi în mod permanent a superiorităţii cultivării pămîntului pe întinderi mari şi cu mijloace mecanizate. S.M.T.-urile din regiune nu şi-au îndeplinit, in limita posibilităţilor creiate, rolul de organizator al producţiei agricole. Plenara C.C. al P.M-R. din 27—29 decembrie 1956, la fel ca şi celelalte documente de partid subliniază importanţa consolidării economico-organizatorice a gospodăriilor colective, cooperativelor agricole şi întovărăşirilor agricole existente, lărgirea lor cu noi membri, importanţa creării de noi unităţi socialiste şi a dezvoltării multilaterale a acestora. Cu alte cuvinte sarcina centrală a organizaţiilor de partid săteşti şi a tuturor celor ce lucrează in agricultură este munca politică pentru dezvoltarea şi consolidarea sectorului socialist al agriculturii, pentru sporirea continuă a producţiei agricole. Analizîndu-ne succesele realizate pină în prezent să depunem noi eforturi pentru realizarea măreţei sarcini de transformare socialistă a agriculturii, de făurire în catele noastre a unei vieţi noi, fericite. In raionul cu cea mai veche gospodărie colectivă din regiune Abia trecuseră 5 luni de la publicarea Rezoluţiei plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 martie 1949 şi o veste îmbucurătoare pentru cei mulţi care muncesc şi îngrijorătoare pentru jecmănitorii satelor, făcu ocolul aşezărilor secuieşti din părţile Tg. Secuiesc. Sf. Gheorghe şi chiar şi prin părţile Nirajului sau Reghinului, în comuna Turia (raionul Tg. Secuiesc) s-a inaugurat o gospodărie agricolă colectivă, prima în această parte a Ardealului. Au trecut ani de atunci. La 14 august se vor împlini 8 ani. Şi oricît de multe greutăţi au avut de întimpinat colectiviştii din Turia, rezultatele n-au întîrziat să dovedească superioritatea gospodăriei colective faţă de mica gospodărie individuală. Recoltele obţinute erau superioare celor obţinute în micile gospodării fărâmiţate. Să nu ne întoarcem mult în urmă. Anul trecut, de exemplu, pe cele 20 ha cultivate cu grîu de toamnă, colectiviştii din Turia au obţinut 2 715 kg la hectar, la griul de primăvară 2.045 kg la hectar, iar la cartofi 17.689 kg la hectar (pe 30 ha). Anul 1956 n-a fost favorabil pentru agricultură. Totuşi, colectiviştii din Turia au obţinut aceste recolte datorită aplicării agrotehnicii avansate. La cartofi de pildă, au aplicat metoda farovizării, la păioase s-a aplicat metoda de însămînţare în rînduri încrucişate, iar peste 160 ha au fost îngrăşate cu îngrăşăminte chimice. Desigur eforturile colectiviştilor din Turia au fost răsplătite prin recoltele obţinute şi ca urmare a acestora prin venitul realizat. Totalul venitului bănesc realizat de gospodărie depăşeşte suma de 725.000 lei. Pentru fiecare zi muncă s-a repartizat aici 8 kg cereale, 7 kg cartofi, 8 kg fîn, 8 le) și diferite alte produse. Nu e deci de mirare dacă numărul familiilor înscrise în gospodăria colectivă e în continuă creștere. Dacă în anul 1952 erau 132 familii, la începutul anului trecut erau 153 familii, iar la începutul anului în curs erau deja 172 familii de ţărani muncitori Puterea exemplului concret: ţăranul muncitor trage acolo unde vede că e mai bine; şi gospodăria colectivă din Turia a dovedit că drumul bun şi singurul drum sigur spre o viaţă mai bună este gospodăria colectivă. Dar gospodăria colectivă din Turia nu este singura gospodărie colectivă din regiune care asigură membrilor ei venituri sporite. Să ne întoarcem tot în raionul Tg. Secuiesc şi să vedem dezvoltarea altei gospodării colective, mai tinere. Cu 5 ani în urmă, la 5 martie 1952, în oraşul Tg. Secuiesc a luat fiinţă gospodăria agricolă colectivă „8 Martie“. Atunci în gospodărie erau 46 familii. Acum sunt 71 familii de ţărani muncitori care lucrează în comun o suprafaţă de 222 ha teren. Şi aici, ca şi la Turia recoltele au fost mult superioare celor obţinute de ţăranii muncitori cu gospodărie individuală şi chiar celor obţinute de colectivişti în anii precedenţi. La secara de toamnă, in 1955 recolta medie a fost de 1.187 kg la ha In timp ce în 1956 ea a ajuns la aproape 2.000 kg. La orz, au obţinut cu peste 1.000 kg mai mult decit în 1955, etc. Ca urmare a acestor producţii, venitul bănesc al gospodăriei, realizat prin valorificarea produselor vegetale a fost de 369.292 lei, venitul total fiind de 524.762 lei. Importanţa acestor sume reiese şi mai evident dacă arătăm venitul realizat de colectivişti. Să luăm de pildă familia Baka Iosif. Pentru zilele-muncă efectuate anul trecut, această familie a primit 8.789 kg cereale, 9042 kg cartofi, 120 kg zahăr, 6.329 kg fin, 12 kg lină și 18 781 lei. Mai precis, fiecare zi-muncă efectuată în gospodăria colectivă „8 Martie“ a fost retribuită cu 20,77 lei, 9,72 kg cereale, 10 kg cartofi, 7 kg fîn și altele- Poate ar fi cazul să arătăm ce venituri au realizat și alte gospodării colective din acest raion. Ar fi prea mult de scris. E suficient să amintim însă că la toate gospodăriile colective din raionul Tg. Secuiesc valoarea medie a unei zile-muncă este de 7,61 lei, 5,23 kg cereale, 7,41 kg cartofi, 5,40 kg f în plus celelalte produse. Din aceasta reiese clar că oricare gospodărie colectivă din raionul Tg. Secuiesc a asigurat membrilor săi o viaţă tot mai îmbelşugată şi că fiecare gospodărie colectivă are largi perspective de dezvoltare. La gospodăria colectivă „8 Martie“* din Tg. Secuiesc suma repartizată a membrilor în contul zilelor-muncă e în continuă creștere. i G.A.S.-urile, exemplu de urmat pentru ţărănimea muncitoare „Gospodăriile de stat trebuie să devină gospodării bine organizate, să folosească la maximum mecanizarea procesului de producţie agricolă, să constituie în faţa întregii ţărănimi muncitoare un exemplu viu al superiorităţii agriculturii socialiste şi un sprijin temeinic pentru sporirea producţiei agricole şi transformarea socialistă a agriculturii în ţara noastră“. (Din Rezoluţia şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. din 16—17 iulie 1956). Muncitorii ca şi tehnicienii şi inginerii de la gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră se străduiesc ca de la an la an să obţină rezultate cft mai bune atît în ceea ce priveşte obţinerea unor producţii ridicate la hectar cft şi în domeniul creşterii şi îngrijirii animalelor. Să luăm doar cîteva exemple prin care să dovedim realitatea celor afirmate mai sus. Numai în cursul anului trecut, Trustul regional gostat a reuşit să obţină printr-o lucrare bună a pămîntului o producţie medie de 1.660 kg cereale la hectar. Tot în anul trecut gospodăria agricolă de stat din Reghin, datorită rezultatelor obţinute în multiplele sale sectoare de activitate a fost evidenţiata ca prima pe ţară. Anul acsta s-a dovedit a fi un an promiţător. Toate gospodăriile agricole de stat din regiune şi-au realizat sarcinile în ceea ce priveşte livrarea laptelui şi a altor produse către stat. Dacă analizăm activitatea gospodăriilor agricole (de stat în lumina Rezoluţiei şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. din 16—17 iulie 1956, vom constata cu satisfacţie că după apariţia şi studierea în amănunţime a sarcinilor ce revin gostaturilor, conducerea Trustului a luat o serie de măsuri tehnico-orga mizatorice ca gospodăriile de stat să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile ce le revin. Astfel suprafaţa destinată cultivării cerealelor a fost mărită faţă de 1955 cu încă 1986 ha, iar faţă de acelaşi an cantitatea de cereale ce urmează a fi recoltată în anul 1957 a fost sporită cu 3460 tone. Scopul gospodăriilor de stat din regiunea noastră este ca prin mărirea treptată a suprafeţei arabile cultivate cu cereale In anul 1960 să producă 10.000 tone cereale. In Rezoluţie se arată că pînă în 1960 gospodăriile agricole de stat trebuie să însămînteze cu porumb hibrid întreaga suprafaţă cultivată cu porumb. Aici trebuie să spunem că în gostaturi suprafaţa cultivată cu porumb a fost mărită de 2,5 ori Faţă de anul 1955 şi tinde ca pe viitor aceste terenuri să se însămînţeze numai cu hibrizi dublu porumb. In acelaşi timp gostaturile au ajutat in fiecare an gospodăriile agricole colective cu seminţe de sol. Practica a dovedit că cultura cerealelor cere multe braţe de muncă. Problema braţelor de muncă se va rezolva uşor în anul acesta prin dotarea gospodăriilor din Band şi Catalina —* mari producătoare de cereale — cu două brigăzi complexe care vor lucra pe o suprafaţă de 500 ha cultivate cu cereale, executînd toate lucrările mecanizat. In acest scop s-au şi luat măsuri de instruire a personalului necesar la deservirea maşinilor şi tractoarelor care compun complexul. Prin introducerea brigăzilor complexe viteza de înaintare la însămînţări va creşte de la 3,5 km la 12, de la 7 km cit era la grăpat la 12 km pe oră ş.a.m.d. In ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea animalelor, gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră au rezultate frumoase. Fată de 1956 numărul oilor a crescut cu 100 la sută. La gospodăria din Lăzarea s-a reuşit introducerea oi tigaie de munte care constituie un bun nucleu pentru raspindirea acestei rase pe cuprinsul regiunii noastre. La Band, de asemenea s-a introdus oaia din rasa tigaie- La Reghin şi Catalina s-a reuşit să se crească vite din rasa Simenthal şi porci de Bazna. Producţia de lapte creşte de la an la an. Numai la G.A.S. din Reghin din cele 104 vaci cu lapte adăpostite în grajdurile din Suseni. 20 dau anual peste 4.000 litri lapte fiecare şi nici una nu are o producţie sub 3.000 litri lapte într-un an. De la o vacă într-o perioadă de lactaţie s-au muls chiar peste 5.800 litri lapte. Multe s-ar putea scrie şi despre metodele de lucru folosite de îngrijitoarele de păsări Joiţa D. Petru de la Catalina, de Emrich Maria de la Reghin, de mulgătorii de vaci Tăbor Toader sau MIM Tăbăran şi de mulţi alţi muncitori, tehnicieni, ingineri carre muncesc pentru ca gospodăriile agricole de stat să devină mari producătoare de cereale-marfă şi de seminţe de soi la principalele plante de cultură, să producă lapte, carne, lină, ouă în cantităţi sporite precum şi tineret de prăsilă, constituind astfel un exemplu de urmat pentru ţărănimea noastră muncitoare. Ca urmare a întăririi continue a bazei tehnico-materiale a agriculturii creşte continuu volumul lucrărilor agricole executate cu mijloacele mecanizate ale S.M.T.