Steaua Roşie, martie 1957 (Anul 6, nr. 474-482)

1957-03-02 / nr. 474

La un an de la apariţie La 3 martie 1956, printr-o scrisoare a co­lectiviştilor din Batoş, adresată unor consăteni ai lor, in coloanele zia­rului nostru s-a intro­dus rubrica ,,Pe mar­ginea scrisorii : ,,Vă chemăm alături de noi“. Scopul propus de redac­ţie prin deschiderea a­­cestei rubrici era de a atrage cu­ mai mulţi colectivişti, întovărăşiţi, ţărani muncitori cu gos­podărie individuală, spe­cialişti şi cadre de con­ducere din agricultură la tratarea in coloanele ziarului a problemelor legate de consolidarea economico-organizatorică a unităţilor socialiste şi de crearea de noi în­tovărăşiri agricole şi gospodării colective. Trecînd în revistă materialele apărute în cadrul rubricii „Pe mar­ginea scrisorii: „Vă che­măm alături de noi" re­iese că mare parte din ele şi-au atins scopul propus. Scrisoarea adre­sată de colectiviştii din Batoş către consăteni­lor Fior­ea Vasile, Imeci Imre şi alţii care şovă­iau, prezentarea compa­rativă a veniturilor co­lectiviştilor cu ale ţăra­nilor muncitori din co­mună a avut ca urmare trezirea la realitate a multor familii de ţărani muncitori cu gospodărie individuală. După pre­lucrarea scrisorii, şi in urma unei munci politice susţinută, gospodăria colectivă din Batoş s-a lărgit cu încă 60 fa­milii de ţărani munci­tori. Cuvîntul tipărit şi-a adus contribuţia şi în alte comune şi sate. Scrisorile colectiviştilor, răspunsurile ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală, părerile spe­cialiştilor au servit agi­tatorilor un bogat ma­terial documentar în munca de propagandă. Cu toate acestea, nu putem spune că rubrica „Pe marginea scrisorii: „Vă chemăm alături de noi“ a fost totdeauna la înălţimea scopului pro­pus. In ultima perioadă articolele publicate în cadrul acestei rubrici au devenit unilaterale, şi mai mult, mare parte din ele erau redacţio­nale. In scopul de a aduce o contribuţie efectivă la munca politică pentru întărirea economico-or­ganizatorică a gospodă­riilor colective şi întovă­răşirilor agricole şi pen­tru formarea de noi uni­tăţi socialiste, redacţia noastră cheamă pe toţi lucrătorii ogoarelor şi pe cei care se ocupă de îndrumarea muncii de pe ogoare să folosească din plin această rubrică care va rămîne deschi­să şi in viitor, să facă propuneri pentru îmbu­nătăţirea conţinu­ului ei, să arate realizările şi greutăţile ivite în mun­ca de transformare so­cialistă a agriculturii. Cerem organizaţiilor de partid, comitetelor executive ale sf­at­urilor populare, agronomilor, mecanizatorilor, cadre­lor didactice şi tuturor celor ce lucrează in a­­gricultură să foloseas­că din plin puterea cu­­vîntului scris, să-şi des­crie metodele, rezulta­tele, să critice lipsurile existente şi să facă pro­­puneri pentru îmbunătă­ţirea muncă politice des­făşurate în scopul dez­voltării continue a sec­torului socialist al agri­culturii, pentru sporirea continuă a producției a­­gricole. Pentru noi succese în transformarea socialistă a agriculturii Se împlinesc 8 ani de cînd plenara C.C­ al P M.R. din 3—5 martie 1949 a adoptat Rezoluta de mare însemnă­tate asupra sarcinilor partidului în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi pentru transformarea socialistă a agriculturii. Plenara a stabilit că ,,Rezolvarea problemei ţărăneşti este una din prin­cipalele şi cele mai grele sarcini ale dictaturii proletariatului, o sarcină de luptă neîntreruptă pentru întărirea a­­lianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, în scopul construirii so­cialismului“. Oamenii muncii din ţara noastră au şi păşit pe drumul construirii socialis­mului. Dar socialismul nu se poate construi numai la oraş, construirea socialismului cuprinde şi transformarea socialistă a agriculturii- Dezvoltarea satului pe calea gospodăriei colecti­ve sau a altor forme de cooperare in muncă face posibilă folosirea largă a tractoarelor şi a celor mai perfec­ţionate maşini agricole şi a metode­lor avansate de cultivare a pămîntu­­lui stabilite de ştiinţa agrotehnică in scopul sporirii continue a producţiei agricole. In cei 8 ani care s-au scurs de la plenara din 3—5 martie 1949, poporul nostru muncitor, condus de partidul său a obţinut succese de netăgăduit în făurirea vieţii noi atît la oraşe cît şi la sate. Primul plan cincinal a fost îndeplinit cu succes. In prezent, efor­turile oamenilor muncii din patria noastră sunt îndreptate spre realizarea celui de-al ll-lea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. Co­municatul cu privire la îndeplinirea planului de stat al R.P.R. pe anul 1956, primul an al celui de-al ll-lea plan cincinal oglindeşte realizările şi totodată hotărirea oamenilor muncii din ţara noastră de a lupta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi guvern. Planul producţiei in­dustriale globale a fost indeplinit în proporţie de 105 la sută. Agricultura a primit în 1956 cu 20 la sută mai multe tractoare, cu 18 la sută mai multe îngrăşăminte chimice. In cursul anului 1956 au fost înfiinţate 13 S.M­ T.-uri noi. Suprafaţa cultivată cu mijloace mecanizate s-a mărit cu 9 la sută faţă de 1955. După cel de-al doilea Congres al P.M.R., numărul fa­miliilor de ţărani muncitori din gos­podăriile colective a sporit cu 26 la sută In ţară avem 7 raioane complet cooperativizate (Negru Vodă, Hîrşova, Medgidia şi Adamclisi din regiunea Constanţa, Filimon Sîrbu, Călmăţui şi Bujor din regiunea Galaţi). In regiunea noastră, faţă de 1 mar­tie 1956, numărul unităţilor socialiste ale agriculturii a crescut cu 69, iar suprafaţa cooperativizată a sporit cu peste 2.700 hectare. Anul trecut a fost dat în folosinţă cel de-al 8-lea S.M.T­ din regiune. Agricultura re­giunii a fost dotată cu noi maşini a­­gricole din cele mai perfecţionate. Numai S.M.T.-urile au primit în anul trecut 108 tractoare, 123 pluguri de tractor, 37 garnituri de treier şi alte maşini agricole. Volumul lucră­rilor agricole executate cu mijloacele mecanizate ale S.M.T. a crescut faţă de 1955 cu aproape 50 la sută. Toate acestea constituie un succes al oamenilor muncii din regiunea noastră. Totuşi, nu se poate afirma că s-au folosit toate posiblitățile existente pentru dezvoltarea în re­giune a Sectorului socialist al agri­culturii. Munca politică desfăşurată în rîndurile ţăranilor muncitori pen­tru ai convinge de superioritatea a­­griculturii socialiste n-a fost perma­nentă şi suficient de vie. Rezultatele obţinute de întovărăşirile agricole şi gospodăriile colective n-au fost aduse la cunoştinţa maselor largi ale ţără­nimii muncitoare, nu s-au organizat suficiente vizite, convorbiri d­intre co­lectivişti, întovărăşiţi şi ţărani munci­tori cu gospodărie individuală. Cadrele de specialişti agricoli au neglijat, in mare măsură, explicarea pe înţelesul tuturor şi în mod permanent a supe­riorităţii cultivării pămîntului pe în­tinderi mari şi cu mijloace mecani­zate. S.M.T.-urile din regiune nu şi-au îndeplinit, in limita posibilită­ţilor creiate, rolul de organizator al producţiei agricole. Plenara C.C. al P.M-R. din 27—29 decembrie 1956, la fel ca şi celelalte documente de partid subliniază im­portanţa consolidării economico-orga­­nizatorice a gospodăriilor colective, cooperativelor agricole şi întovărăşirilor agricole existente, lărgirea lor cu noi membri, importanţa creării de noi uni­tăţi socialiste şi a dezvoltării multila­terale a acestora. Cu alte cuvinte sar­cina centrală a organizaţiilor de partid săteşti şi a tuturor celor ce lucrează in agricultură este munca politică pentru dezvoltarea şi consolidarea sectorului socialist al agriculturii, pen­tru sporirea continuă a producţiei a­­gricole. Analizîndu-ne succesele rea­lizate pină în prezent să depunem noi eforturi pentru realizarea măreţei sarcini de transformare socialistă a agriculturii, de făurire în catele noas­tre a unei vieţi noi, fericite. In raionul cu cea mai veche gospodărie colectivă din regiune Abia trecuseră 5 luni de la publi­carea Rezoluţiei plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 martie 1949 şi o veste îmbucurătoare pentru cei mulţi care muncesc şi îngrijorătoare pen­tru jecmănitorii satelor, făcu ocolul aşezărilor secuieşti din părţile Tg. Secuiesc. Sf. Gheorghe şi chiar şi prin părţile Nirajului sau Reghinului, în comuna Turia (raionul Tg. Secuiesc) s-a inaugurat o gospodărie agricolă colectivă, prima în această parte a Ardealului. Au trecut ani de atunci. La 14 au­gust se vor împlini 8 ani. Şi oricît de multe greutăţi au avut de întimpinat colectiviştii din Turia, rezultatele n-au întîrziat să dovedească superioritatea gospodăriei colective faţă de mica gos­podărie individuală. Recoltele obţinute erau superioare celor obţinute în mi­cile gospodării fărâmiţate. Să nu ne întoarcem mult în urmă. Anul trecut, de exemplu, pe cele 20 ha cultivate cu grîu de toamnă, colectiviştii din Turia au obţinut 2­ 715 kg la hectar, la griul de primăvară 2.045 kg la hectar, iar la cartofi 17.689 kg la hectar (pe 30 ha). Anul 1956 n-a fost favorabil pentru agricultură. Totuşi, colectiviştii din Turia au obţinut aces­te recolte datorită aplicării agrotehnicii avansate. La cartofi de pildă, au apli­cat metoda farovizării, la păioase s-a aplicat metoda de însămînţare în rîn­­duri încrucişate, iar peste 160 ha au fost îngrăşate cu îngrăşăminte chi­mice. Desigur eforturile colectiviştilor din Turia au fost răsplătite prin re­coltele obţinute şi ca urmare a aces­tora prin venitul realizat. Totalul ve­nitului bănesc realizat de gospodărie depăşeşte suma de 725.000 lei. Pen­tru fiecare zi­ muncă s-a repartizat aici 8 kg cereale, 7 kg cartofi, 8 kg fîn, 8 le) și diferite alte produse. Nu e deci de mirare dacă numărul fami­liilor înscrise în gospodăria colectivă e în continuă creștere. Dacă în anul 1952 erau 132 familii, la începutul a­­nului trecut erau 153 familii, iar la începutul anului în curs erau deja 172 familii de ţărani muncitori­ Pu­terea exemplului concret: ţăranul muncitor trage acolo unde vede că e mai bine; şi gospodăria colectivă din Turia a dovedit că drumul bun şi singurul drum sigur spre o viaţă mai bună este gospodăria colectivă. Dar gospodăria colectivă din Tu­ria nu este singura gospodărie co­lectivă din regiune care asigură mem­brilor ei venituri sporite. Să ne întoar­cem tot în raionul Tg. Secuiesc şi să vedem dezvoltarea altei gospodării co­lective, mai tinere. Cu 5 ani în urmă, la 5 martie 1952, în oraşul Tg. Secuiesc a luat fiinţă gospodăria agricolă colectivă „8 Mar­tie“. Atunci în gospodărie erau 46 fa­milii. Acum sunt 71 familii de ţărani muncitori care lucrează în comun o suprafaţă de 222 ha teren. Şi aici, ca şi la Turia recoltele au fost mult su­­perioare celor obţinute de ţăranii mun­citori cu gospodărie individuală şi chiar celor obţinute de colectivişti în anii precedenţi. La secara de toamnă, in 1955 recolta medie a fost de 1.187 kg la ha In timp ce în 1956 ea a ajuns la aproape 2.000 kg. La orz, au obţi­nut cu peste 1.000 kg mai mult decit în 1955, etc. Ca urmare a acestor pro­ducţii, venitul bănesc al gospodăriei, realizat prin valorificarea produselor vegetale a fost de 369.292 lei, venitul total fiind de 524.762 lei. Importanţa acestor sume reiese şi mai evident dacă arătăm venitul rea­lizat de colectivişti. Să luăm de pildă familia Baka Iosif. Pentru zilele-mun­­că efectuate anul trecut, această fami­lie a primit 8.789 kg cereale, 9­042 kg cartofi, 120 kg zahăr, 6.329 kg fin, 12 kg lină și 18 781 lei. Mai precis, fie­care zi-muncă efectuată în gospodăria colectivă „8 Martie“ a fost retribuită cu 20,77 lei, 9,72 kg cereale, 10 kg cartofi, 7 kg fîn și altele- Poate ar fi cazul să arătăm ce ve­nituri au realizat și alte gospodării colective din acest raion. Ar fi prea mult de scris. E suficient să amintim însă că la toate gospodăriile colective din raionul Tg. Secuiesc valoarea me­die a unei zile-muncă este de 7,61 lei, 5,23 kg cereale, 7,41 kg cartofi, 5,40 kg f în plus celelalte produse. Din a­­ceasta reiese clar că oricare gospodă­rie colectivă din raionul Tg. Secuiesc a asigurat membrilor săi o viaţă tot mai îmbelşugată şi că fiecare gospo­dărie colectivă are largi perspective de dezvoltare. La gospodăria colectivă „8 Martie“* din Tg. Secuiesc suma repartizată a membrilor în contul zilelor-muncă e în continuă creștere. i G.A.S.-urile, exemplu de urmat pentru ţărănimea muncitoare „Gospodăriile de stat trebuie să devină gospodării bine organizate, să folosească la maximum mecanizarea procesului de producţie agricolă, să constituie în faţa în­tregii ţărănimi muncitoare un exemplu viu al superiori­tăţii agriculturii socialiste şi un sprijin temeinic pentru sporirea producţiei agricole şi transformarea socialistă a agriculturii în ţara noastră“. (Din Rezoluţia şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. din 16—17 iulie 1956). Muncitorii ca şi tehnicienii şi in­ginerii de la gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră se strădu­iesc ca de la an la an să obţină re­zultate cft mai bune atît în ceea ce priveşte obţinerea unor producţii ri­dicate la hectar cft şi în domeniul creşterii şi îngrijirii animalelor. Să luăm doar cîteva exemple prin care să dovedim realitatea celor a­­firmate mai sus. Numai în cursul a­­nului trecut, Trustul regional gostat a reuşit să obţină printr-o lucrare bu­nă a pămîntului o producţie medie de 1.660 kg cereale la hectar. Tot în a­­nul trecut gospodăria agricolă de stat din Reghin, datorită rezultatelor ob­ţinute în multiplele sale sectoare de activitate a fost evidenţiata ca prima pe ţară. Anul ac­sta s-a dovedit a fi un an promiţător. Toate gospodăriile agrico­le de stat din regiune şi-au realizat sarcinile în ceea ce priveşte livrarea laptelui şi a altor produse către stat. Dacă analizăm activitatea gospodă­riilor agricole (de stat în lumina Re­zoluţiei şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. din 16—17 iulie 1956, vom constata cu satisfacţie că după apa­riţia şi studierea în amănunţime a sarcinilor ce revin gostaturilor, con­ducerea Trustului a luat o serie de măsuri tehnico-orga mizatorice ca gos­podăriile de stat să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile ce le revin. Astfel suprafaţa destinată cultivă­rii cerealelor a fost mărită faţă de 1955 cu încă 1986 ha, iar faţă de a­­celaşi an cantitatea de cereale ce ur­mează a fi recoltată în anul 1957 a fost sporită cu 3460 tone. Scopul gospodăriilor de stat din regiu­nea noastră este ca prin mărirea treptată a suprafeţei arabile cultivate cu cereale In anul 1960 să producă 10.000 tone cereale. In Rezoluţie se arată că pînă în 1960 gospodăriile agricole de stat tre­buie să însămînteze cu porumb hi­brid întreaga suprafaţă cultivată cu porumb. Aici trebuie să spunem că în gostaturi suprafaţa cultivată cu po­rumb a fost mărită de 2,5 ori Faţă de anul 1955 şi tinde ca pe viitor aces­te terenuri să se însămînţeze numai cu hibrizi dublu porumb. In acelaşi timp gostat­urile au ajutat in fiecare an gospodăriile agricole colective cu seminţe de sol. Practica a dovedit că cultura cerea­lelor cere multe braţe de muncă. Pro­blema braţelor de muncă se va rezol­va uşor în anul acesta prin dotarea gospodăriilor din Band şi Catalina —* mari producătoare de cereale — cu două brigăzi complexe care vor lucra pe o suprafaţă de 500 ha cultivate cu cereale, executînd toate lucrările me­canizat. In acest scop s-au şi luat măsuri de instruire a personalului necesar la deservirea maşinilor şi tractoarelor care compun complexul. Prin introducerea brigăzilor comple­xe viteza de înaintare la însămînţări va creşte de la 3,5 km la 12, de la 7 km cit era la grăpat la 12 km pe oră ş.a.m.d. In ceea ce priveşte creşterea şi în­grijirea animalelor, gospodăriile agri­cole de stat din regiunea noastră au rezultate frumoase. Fată de 1956 nu­mărul oilor a crescut cu 100 la sută. La gospodăria din Lăzarea s-a reuşit introducerea oi­ tigaie de munte care constituie un bun nucleu pentru ras­­pindirea acestei rase pe cuprinsul re­giunii noastre. La Band, de asemenea s-a introdus oaia din rasa tigaie- La Reghin şi Catalina s-a reuşit să se crească vite din rasa Simenthal şi porci de Bazna. Producţia de lapte creşte de la an la an. Numai la G.A.S. din Reghin din cele 104 vaci cu lapte adăpostite în grajdurile din Suseni. 20 dau anual peste 4.000 litri lapte fiecare şi nici una nu are o pro­ducţie sub 3.000 litri lapte într-un an. De la o vacă într-o perioadă de lac­­taţie s-au muls chiar peste 5.800 litri lapte. Multe s-ar putea scrie şi despre metodele de lucru folosite de îngriji­toarele de păsări Joiţa D. Petru de la Catalina, de Emrich Maria de la Reghin, de mulgătorii de vaci Tăbor Toader sau MIM Tăbăran şi de mulţi alţi muncitori, tehnicieni, ingineri car­­re muncesc pentru ca gospodăriile a­­gricole de stat să devină mari produ­cătoare de cereale-marfă şi de semin­ţe de soi la principalele plante de cul­tură, să producă lapte, carne, lină, ouă în cantităţi sporite precum şi ti­neret de prăsilă, constituind astfel un exemplu de urmat pentru ţărănimea noastră muncitoare. Ca urmare a întăririi continue a bazei tehnico-materiale a agriculturii creşte continuu volumul lucrărilor a­­gricole executate cu mijloacele meca­nizate ale S.M.T.

Next