Steaua Roşie, aprilie 1957 (Anul 6, nr. 483-489)
1957-04-03 / nr. 483
Fiecare colectivist să atragă un ţăran muncitor în gospodăria colectivă Noi, colectiviştii din Logig am cîîît ziare ştirea că raionul Galaţi e cincilea raion din regiune şi alelea raion din ţară cu agricultura nplet cooperativizată. De asemea ştim că în gospodăriile agricole ective de pe valea Nirajului diniunea noastră, în satele Curteni, Joiu de Sus şi altele, majoritatea anilor sînt membri ai gospodăriicolective. Zilele trecute am aflat în satul Dedrad au fost primiţi întovărăşirea agricolă aproape 100 ■ulii, şi astfel, nu peste mult, satul va fi complet cooperativizat. Bazaţi pe rezultatele obţinute în il trecut de majoritatea membrilor ipodăriei noastre şi pe avantajele ridate colectiviştilor de cele două nave ale C.C. al P.M.R. din 16—17 şi 27—29 decembrie 1956, noi,mbrii gospodăriei agricole colect „8 Martie“ din satul Logig, am hotârît ca fiecare dintre noi atragă cîte un ţăran muncitor în rea noastră familie — gospodăria holă colectivă. Noî, ţărani săraci şi mijlocaşi din ai nostru, cunoaşteţi ce producţii obţinut în anul trecut gospodăria istră, iar semănăturile efectuate de colectivişti şi tractorişti in toamnă se prezintă bine şi promit o recoltă sporită la hectar. Deci şi venitul nostru va fi mai mare. Noi suntem convinşi şi voi aţi văzut şi auzit că în gospodăria agricolă colectivă se poate cîştiga mult. Aşa de pildă, anul trecut colectivistul Gheorghe Hârtie cu familia sa a dus acasă 1.133 kg grîu, 910 kg cartofi, 1.563 lei şi altele, loan Kis zis Varga a primit 866 kg grîu, 800 kg cartofi, 980 lei etc., loan Cotoi a lucrat numai singur şi totuşi a cîştigat 400 kg grîu, 350 kg cartofi şi multe altele. Acestea sînt numai cîteva din exemplele pe care voi, cei din sat, le cunoaşteţi bine. Deşi gospodăria noastră e cea mai tînără din raionul Reghin şi abia în luna aceasta, în ziua de 8, împlineşte un an de existenţă, din veniturile noastre şi cu împrumut acordat de stat am cumpărat 172 oi. Din resurse locale am construit un saivan ce poate adăposti 500 oi. Am reparat magazia de cereale şi am mai cumpărat 4 vaci cu lapte, 8 cai, 2 scroafe de prăsilă, 3 căruţe, 4 hamuri noi etc. Au fost aduse unele îmbunătăţiri în interiorul gospodăriei. Pe lingă oile existente, anul acesta vom creşte 50 mieluţe şi vom pune bazele unei ferme anexe pentru creşterea a 100 păsări. Credem că angajamentul nostru, al colectiviştilor, de a atrage fiecare dintre noi cîte unul sau mai mulţi ţărani muncitori în gospodăria colectivă, va da roadele aşteptate, iniţiativa noastră nu trebuie să rămînă doar în cadrul gospodăriei noastre , ea trebuia extinsă şi preluată de toate gospodăriile agricole colective de pe cuprinsul regiunii. Zilele trecute am primit cererea ţăranului Lef Mihai, care s-a înscris cu o suprafaţă de 2,04 ha, la rîndu lui angajîndu-se să stea de vorbă cu alţi gospodari din sat, pentru a-i atrage în gospodărie. Ştiind că producţia la hectar se poate mări şi nivelul de trai se poate îmbunătăţi numai în gospodăria colectivă, noi colectiviştii, vă chemăm alături de noi, în marea noastră familie. Gavril Mocanu, Maria Durlesser, Laurenţiu Nagy, Traian Biriş, Gheorghe Hârtie, Ioan Kis zis Varga, membrii ai G.A.C. „8 Martie“, satul Logig raionul Reghin. Despre pregătirea păşunilor şi animalelor pentru păşunat se apropie timpul cînd marea maitate a animalelor vor beneficia de mai importantă perioadă de prodiţie, vremea păşunatului. le ştie că regiunea noastră este locă în păşuni, care începînd din a mai ptnă în septembrie, cam135 zile, asigură cele mai bune Idiţii de creştere a animalelor. ' n urma Hotărîrii plenarei C.C. al ' S.R. din 27—29 decembrie 1956, ’ •rafaţa de păşuni din regiunea istră s-a mărit cu terenurile scoase patrimoniul silvic. Pentru a putea dezvolta creşterea malelor este absolut nevoie de •uni care oferă cea mai ieftină şi odată cea mai bună hrană. Prin firea animalelor la păşune se econosesc concentratele. Pe lingă asta, păşunea are o influenţă bincătoare asupra sănătăţii animalelor, întăreşte organismul şi duce la firea producţiei de lapte, carne şi I. Animalele crescute pe păşuni sub luenţa mişcării şi a ierbii bogate în umină şi vitamine, devin rezistente boli şi intemperii. Activitatea lor reproducţie e mult stimulată, prolii obţinuţi fiind dezvoltaţi în faţa crescătorilor de animale din forul socialist şi individual stă cina să organizeze, sub îndrumacomitetelor executive ale sfaturilor sulare păşunatul în cele mai bune idiţiuni. încă de pe acum trebuie de măsuri pentru terminarea lucrăii de repartizare a păşunilor, pena da posibilitate crescătorilor de boale să cunoască din timp păşue pe care le vor folosi. Repartiţia bine să fie făcută pe o durată de puţin 5 ani şi pe aceleaşi păşuni c ce au fost folosite şi în anii trei. Procedîndu-se astfel va creşte eresul pentru curăţirea şi întreţirea păşunilor, care e una din sariile imediate ale crescătorilor de imare. Dacă avem suprafeţe coresnzătore de păşuni şi s-au obţinut ele rezultate în aplicarea măsurilor ridicate a producţiei lor, totuşi item departe de a fi aplicat curăţia şi îngrăşarea tuturor păşunilor, acum trebuie. La repartizarea păşunilor trebuie avem în vedere capacitatea de pănat. Astfel, pentru o vacă cu lapte socotesc 40 kg iarbă pe zi, pentru cal sau bou 35 kg, iar pentru oie 6 kg. Făcînd o mică socoteală, vom afla o vacă care păşunează 120 zile pe t, şi care are o producţie mijlocie de pie, consumă 4.800 kg iarbă, iar oaie, in aceeaşi perioadă, 720—800 iarbă. Pentru a asigura această unitate, e necesar să ridicăm proactivitatea păşunilor noastre în aşa ca fiecare hectar să asigure cel aţin păşunatul pentru 1,5 unităţi die mari. Dacă avem o suprafaţă de 100 ha işune cu o producţie medie de 6.000 g iarbă, vor putea să pască pe ea 20—125 vaci, sau 720—750 oî. Acest bru trebuie să-l aibe în vedere olanele tehnice cu ocazia repartizării nimalelor la păşunat, iar în timpul erioadei de vegetaţie să fie stabilită opacitatea fiecărei păşuni. Nu trebuie uitat ca producţia la hectar, a păşunilor noastre se ridică prin aplicarea îngrăşămintelor natuale şi chimice. In vederea realizării acestui lucru, trebuie acordată mai multă atenţie îngrăşării prin urire. Pentru a avea din timp torţile de tîrlire, trebuie avut grije ca o dată cu repartizarea păşunilor, crescătorii de animale, cu concursul sfaturilor populare să confecţioneze c ît mai multe porţi, iar ciobanii să fe obligaţi să le mute în mod refulat Dar înainte de a începe păşunatu trebuie asigurate sursele de apă, norocile refăcute, amenajîndu-se fineni sau făcîndu-se alte lucrări necesare pentru asigurarea apei, după numărul de animale. De asemenea,rebuie reparate drumurile de acces, jodurile şi gardurile necesare. Să se aibă în vedere că în timpul nopţii mimatele au nevoie de adăposturi făcute pe toate tipurile de păşuni, pentru ca animalele să fie ferite de lunt şi umezeală. Asemenea construcții au realizat colectiviștii din Lăzărea, raionul Gheorghieni. Multe sfaturi populare pot vota din autoimpunere construirea unui adăpost pe pășune pentru animale, lucru pus în practică încă anul trecut de sfatul popular din comuna Cristuru Secuiesc. Totodată, este necesar să asi-1 jurăm adăposturi şi ocoale pentru tauri, care nu trebuie să lipsească de pe nici o păşune unde avem un nu- măr de 50-80 capete vaci şi juninci. Nu e deajuns ca numai adăposturile pentru animale să fie corespunzătoare, ci şi stînile refăcute, dacă e cazul. E bine ca pășunatul animalelor să se facă pe parcele, economisindu-se astfel 20—30 la sută din necesarul de iarbă. Pe unele pășuni s-ar putea adopta parcelarea cu garduri din sîrmă, prin care să circule un curent electric de mică tensiune. Cu sprijinul S.M.T.-urilor numeroase gospodării agricole colective ar putea trece la aplicarea acestei lucrări. înainte de a trece de la regimul de grajd la regimul de păşunat, animalele trebuie supuse următoarelor măsuri pregătitoare: In primul rind se va face un control al sănătăţii lor, de către medicii veterinari, animalele bolnave nefiind lăsate la păşune. Copitele animalelor trebuie tăiate şi curăţate. Caii se despotcovesc la picioarele dinapoi. La vaci şi boi se scurtează coarnele, pilindu-se cu 1,5—2 cm, ca să preîntîmpinăm accidentele. Toate cornutele vor fi supuse la tratamentul pentru distrugerea coşurilor de sub piele, care găuresc pielea scăzîndu-le valoarea. Pentru aceasta, agenţii veterinari comunali au medicamentele necesare. Cu două săptămîni înainte de ieşirea la păşune, taurinele şi ovinele trebuie vaccinate împotriva dalacului, iar tineretul taurin şi împotriva armuralului. înainte de a ieşi la păşune, toate oile se tratează contra distomatozei, dîndu-se două capsule la un interval de 8 zile, şi se tunde luna în jurul ochilor şi pe picioare. Cîinii ciobăneşti trebuie supuşi în mod obligatoriu tratamentului de distrugere a paraziţilor intestinali, care dau căpiale şi beşicile cu apă la plămîni şi ficat. Toate gospodăriile de stat, gospodă- riile colective, întovărăşirile zootehnice cit şi ţăranii cu gospodării individuale să marcheze animalele prin tatuaj la ureche şi ardere pe corn. E bine ca toate animalele înainte de a fi scoase la păşunat să fie cîntărite. Trecerea de la regimul de furaje uscate la furaje verzi să se facă treptat, în timp de 10-12 zile iar animalele să fie scoase zilnic în ocoale pentru a se obişnui cu temperatura aerului de afară. Acestea sînt doar o parte din cele mai importante măsuri pregătitoare pentru scoaterea animalelor la păşunat. Crescătorii de animale vor înţelege că pentru obţinerea de producţii ridicate de lapte, lină şi carne la un preţ de cost mult mai scăzut, păşunatul trebuie organizat şi folosit din ce în ce mai bine în condiţiile pe care le oferă regiunea noastră. Dr. EMIL PASAT, şeful serviciului zoo-veterinar din Direcţia agricolă regională RECENZIE ANALELE INSTITUTULUI DE ISTORIE A PARTIDULUI DE PE LÎNGĂ C.C. AL P.M.R. Nr. 2 martie — aprilie A apărut nr. 2, pe lunile martie-aprilie, al „Analeor Institutului de istorie a partidului“. Ca şi în numărul precedent, şi în numărul de faţă al „Analelor“, un spaţiu amplu este consacrat materialelor legate de răscoala din 1907, al cărei semicentenar este aniversat în întreaga ţară. In nr. 2 al revistei „Analele“, sub titlul „Răscoala din 1907 şi acţiunile muncitoreşti“, sunt publicate amintirile unor vechi activişti ai mişcării muncitoreşti, în care aceştia arată sprijinul acordat ţăranilor răsculaţi de către clasa muncitoare — chiar dacă acest sprijin a fost neorganizat şi a avut de înfruntat împotrivirea unor conducători oportunişti ai mişcării muncitoreşti, precum şi sălbatica teroare dezlănţuită de autorităţi împotriva mişcării muncitoreşti. Amintiril cu privire la sprijinul acordat de clasa muncitoare, ţărănimii răsculate semnează în acest număr M. Gh. Bujor, Janeta Marius-Safir, Istrate Ionescu, Dumitru Begă, Vasile Anagnoste, Vasile Grăjdeanu, Constantin Mănescu şi alţii. In studiul intitulat: „Izbucnirea şi desfăşurarea răscoalei ţăranilor din 1907 în Moldova“ (fragment dintr-o lucrare în curs de pregătire), aspirantul în ştiinţe istorice Damian Hurezeanu, pe baza unui bogat aparat ştiinţific, abordează unele aspecte interesante ale mişcării. In articolul „Mişcarea muncitorească şi 1907“ (Extras din lucrarea acad. Mihail Roller „Despre mişcarea muncitorească din Romnia“, vol. II, 1900—1910, publicată în anii 1938— 1939 în gazeta muncitorilor români din Detroit Michigan „Deşteptarea“), autorul analizează modul cum a privit mişcarea muncitorească acest eveniment, atitudinea adoptată şi soluţiile date. Autorul prezintă diferite puncte de vedere ce s-au manifestat în sinul mişcării muncitoreşti cu privire la răscoalele ţărăneşti, condamnarea lor de către conducerea oficială oportunistă din mişcarea muncitorească şi poziţia de apărare şi sprijinire a răscoalelor adoptată de grupul în fruntea căruia se aflau M. Gh. Bujor, I. C. Frimu, Al. Constantinescu şi alţii. Bogata activitate ştiinţifica în legătură cu cercetarea cauzelor şi desfăşurării răscoalei din 1907, prilejuită de împlinirea unei jumătăţi de veac de la acest eveniment de mare însemnătate din istoria poporului nostru, a dus la descoperirea unor importante documente inedite care a duc preţioase contribuţii la cunoaşterea cît mai temeinică a evenimentului. In revista „Analele“ nr. 2 sub titlul: „Unele documente privind izbucnirea şi desfăşurarea răscoalei ţăranilor din 1907 în Moldova“, Vasile Adăscăliţei şi Janeta Benditer prezintă 13 documente descoperite la Arhivele Statului din Iaşi, care cuprind date şi aprecieri interesante privitoare la evenimentele petrecute în primăvara anului 1907 în satele ţării noastre. La rubrica „Studii şi referate“, continuîndu-se publicarea studiului „Din istoricul formării şi dezvoltării clasei muncitoare din România“ de N. N. Constantinescu, în numărul de faţă al revistei „Analele“ se prezintă „Unele aspecte ale răspindirii muncii salariate în Ţara Romînească şi Moldova după revoluţia de la 1848 pînă la reforma agrară din 1864“. La rubrica „Lecţii şi Consultaţii“ este publicată lecţia „Partidul Muncitoresc Român — conducătorul poporului muncitor în lupta pentru construirea socialismului (1948—1950)“. Lecţia tratează următoarele evenimente şi momente importante ale perioadei: înlăturarea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare Romíne — începutul revoluţiei socialiste; realizarea unităţii politice, ideologice şi organizatorice a clasei muncitoare — Congresul I al P.M.R.; lupta P.M.R. pentru victoria în alegerile pentru Marea Adunare Naţională din martie 1948 — adoptarea primei Constituţii a R.P.R. ; actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie (11 iunie 1948) , politica partidului de industrializare socialistă a ţării şi de transformare socialistă a agriculturii — refacerea economiei naţionale — planurile de stat pe anii 1949 şi 1950 şi lupta P.M.R. pentru apărarea purităţii rîndurilor sale, pentru întărirea legăturilor sale cu masele. Interesante materiale aduc de asemenea celelalte rubrici ale „Analelor“. In cadrul rubricii „Comunicări şi note ştiinţifice“ mai este publicat articolul : „Aspecte privind participarea batalionului de voluntari, în frunte cu uteciştii, la războiul antihitlerist (23 August 1944 — 9 mai 1945)“, de V. Bîrză. Un alt articol, publicat în aceeaşi rubrică, semnat de L. Eşanu, se ocupă de unele materiale în legătură cu greva de la C.F.R. — Paşcani din 7—12 iunie (25—30 mai — stil vechi) 1918. In cadrul rubricii „Documente“ (V. A. Varga și M. Francisc) sunt prezentate documente privind unele lupte greviste din Transilvania în 1906. Educaţia comunistă în şcoli Educaţia comunistă îşi propune ca scop dezvoltarea generaţiei tinere in toate domeniile — adică in domeniul educaţiei intelectuale, estetice, morale, fizice şi al învăţămîntului politehnic. Aceste ramuri ale educaţiei comuniste se îmbină în procesul instructiveducativ al şcolii. Munca cu intelectul — lămurirea elevului — este primul pas în formarea gustului estetic, în exersarea fizică, în politehnizare şi are un rol foarte important în educaţia morală. La fel, puterea fizică, sănătatea este condiţia de bază a depunerilor de eforturi mintale în şcoală. In orice formă şi oricum să se manifeste, unilateralitatea în munca şcolară înseamnă reînvierea rămăşiţelor dăunătoare ale educaţiei burgheze. De exemplu, pe tărîmul educaţiei fizice şi al sportului, de multe ori se manifestă unilateralitatea, în sensul cînd un elev obţinînd succese în vre-o ramură a sportului începe să neglijeze învăţătura, părăseşte fără învoire şcoala etc. De aceea, activiştii sportivi, ca şi conducătorii de şcoli trebuie să urmărească cu mare atenţie ca toţi elevii, inclusiv sportivii, să se dezvolte armonios în toate domeniile. Dacă întrebăm pedagogii de profesie — cum ar vrea să fie elevul educat de el — primim diferite răspunsuri. La cursurile de perfecţionare din vara anului trecut am căutat să punem de acord această problemă. Odată întorşi acasă, am accentuat mai mult asupra lăturei educative a elevilor prin cultivarea dragostei faţă de patrie şi popor, prin contribuţia lor prezentă şi viitoare la cauza clasei muncitoare, să stimeze şi să îndrăgească marea ţară a socialismului, eliberatoarea noastră de sub jugul fascist. Vrem ca elevii noştri să se obişnuiască în a munci perseverent, să ştie să depună eforturi, să lucreze şi atunci cînd nu au ,,poftă“, să fie disciplinaţi, nu din silă, ci din înţelegerea şi pentru respectarea interesului obştesc. Am dori să aibă putere de voinţă, să fie curajoşi, indulgenţi dacă e cazul, dar şi severi cînd este nevoie. Să fie autoritari, dar şi ascultători cînd este cazul. Vrem să le formăm obiceiuri, atitudini civilizate, să ştie să se distreze în mod civilizat. Să aibă aptitudini de organizare, să fie activi şi să aibă iniţiativă în muncă. Pentru a putea realiza această figură luminoasă a tineretului de mîine, trebuie să-l educăm în colectiv. Teza lui Macarenco este complet ştiinţifică. Baza societăţii noastre este colectivul, munca şi proprietatea colectivă. Spre această formă de viaţă păşeşte astăzi şi agricultura, pe calea trata»- formării socialiste. La această formă de viaţă trebuie să ne gîndim şi noi cînd pregătim tineretul şcolar. Munca şcolarului la ore, scopurile lui , buna învăţătură şi disciplina nu necesită neapărat efort colectiv. Scopul de a obţine note bune, de a avea purtare ireproşabila se poate realiza şi individual. Trebuie căutate şi găsite însă forme care să presupună efortul colectiv. Cel mai bogat tărâm de activitate în această direcţie este munca în afara clasei, cu multiplele şi variatele ei forme. Trebuie creată şi formată viaţa colectivă a clasei şi a şcolii cu problemele, bucuriile şi scopurile ei, viaţă comună care să poată fi aidoma unei săli de gimnastică a exersării însuşirilor morale ale elevului. O problemă importantă şi de mare actualitate este dezvoltarea vertiginoasă a învăţămîntului politehnic. Şcoala noastră trebuie să rezolve în acest domeniu sarcini multiple: — este o şcoală de cultură generală, trebuie să pregătească elevi atît pentru studii superioare cit şi pentru munca practică. De aceea, şcoala noastră, prin introducerea învăţămîntului politehnic caută ca pe lîngă învăţămîntul teoretic să dezvolte formele învăţămîntului tehnic — în multe ramuri, ca prin aceasta elevii să cunoască elementele de bază ale mai multor meserii, puţind alege cea mai preferată dintre ele, ca însuşind elementele de bază ale acestei meserii să se poată perfecţiona cît mai repede după terminarea şcolii. In acest domeniu, folosind experienţa bogată a şcolii sovietice, se înfiinţează şi la noi ateliere şi parcele experimentale lîngă şcoli, cercuri tehnice etc. In regiunea noastră aproape într-o sută de şcoli avem deja ateliere, iar la foarte multe şcoli, parcele. Avem două şcoli experimentale ale Ministerului învăţămîntului. La şcolile medii nr. 1 şi nr. 2 „Bolyai Farkas“ din Tg. Mureş funcţionează ateliere de tîmplărie şi lăcătuşerie, elevii fac practică în aceste ateliere şi la parcelele şcolii. Metode mai frecvente sunt munca în cercuri, vizitele la fabrici şi întreprinderi, G.A.S. şi G.A.C. uri şi practică în timpul varii. Multe sarcini mai stau in faţa noastră, dar folosind cu pricepere bogata noastră tradiţie progresistă în dezvoltarea învăţămîntului, şi călăuzindune după pedagogia ştiinţifică sovietică, vom putea da patriei o generaţie bine pregătită şi gata pentru marea operă de construire a socialismului. ÖTVÖS LUDOVIC profesor la Şcoala medie nr. 2 „Bolyai Farkas“ Tg. Mureş