Steaua Roşie, iulie 1957 (Anul 6, nr. 509-517)

1957-07-03 / nr. 509

Din toate toUSUU PATRIEI A trecut prima plută pe NOUA ALBIE a rîului Bistriţa In dimineaţa zilei de 30 iunie, con­structorii hidrocentralei „V. I. Lenin“ au sărbătorit schimbarea cursului apelor Bistriţei prin canalul de de­viere construit pe malul sting al rîu­lui — eveniment deosebit de impor­tant în viaţa marelui şantier. Abaterea apelor Bistriţei a avut loc către ora prînzului. O explozie a în­lăturat ultima fîşie de pămînt de la intrarea in canalul de deviere. Prin spărtura făcută apele Bistriţei au pă­truns în noua albie pregătită de con­structori. In scurt timp pe noua cale a Bistriţei a apărut şi prima plută care a străbătut distanţa de 300 m cît măsoară canalul. A urmat apoi un mare miting al constructorilor hidrocentralei. In cadrul uzinei chimice „21 De­cembrie" din Cop­­şa Mică a luat fiinţă un şantier dest­nat construcţiei unuia din cele mai mari fabrici de acid sulfuric din ţară. In pre­zent, lucrările de construcţie ale noii fabrici sînt pe ter­minate. IN FOTO: Di­rectorul Gheorghe Policală (dreapta) şi ing. Gheorghe Tîrpa în faţa cup­torului rotativ pen­tru extragerea zin­cului din reziduri zincoase. „FLACARA“ apare săptămînal Incepind cu ultimul său număr, 13 (110) din 29 iunie, revista so­cial politică şi literar-artistică „Fla­căra" a început să apară săptămî­nal. Numerele săptămînale vor cuprinde reportaje din diferite ţări, fotografii transmise prin ra­dio şi telefoto, rubrici speciale, cum ar fi rubrica critică „Te văd, te văd", fotoghicitori, concursuri, rubrica de curiozități „In jurul globului", planșe în culori, repro­duceri de artă. CIFRE şi FAPTE P­entru vacanţă de vară din acest an s-au asigurat elevilor şi stu­denţilor din regiunea Timişoara con­diţii plăcute de odihnă şi recreere. La băile Herculane, la Rusca Mon­tană, Cireşnaia, Nădrag, Orşova şi în alte localităţi pitoreşti din regiune, s-au organizat prin grija întreprin­derilor şi a sfaturilor populare 33 de tabere pentru pionieri şi şcolari, un­de îşi vor petrece vacanţa peste 6.500 de copii. Pentru elevii şcolilor medii din oraşele şi din centrele ra­ionale se amenajează cluburi dotate cu material sportiv, cărţi, ziare, apa­rate de radio. Castelul Bran, construit cu aproa­pe 600 de ani în urmă, a fost de curînd restaurat şi transformat în muzeu. Numeroşi turişti din ţară sau oaspeţi străini în trecere prin ţara noastră, vizitează acest străvechi mo­nument istoric. De la 1 mai, de când a fost deschis, castelul-muzeu de la Bran a fost vizitat de peste 13.000 de persoane. A­lpinistul clujean Bagameri Adal­bert a descoperit de curînd, a­­proape de Vadul Crişului, o noua peşteră. Explorarea ei, la care a par­ticipat şi prof. Iosif Wichmann, cer­cetător ştiinţific principal la filiala din Cluj a Institutului de speologie al R.P.R., a dus la aflarea unor intere­sante date ştiinţifice. Peştera, în ca­re se găsesc frumoase formaţiuni cal­­caroase, are o mare lungime şi este străbătută de un curs de apă subte­ran care se varsă în Crişul Repede. Apa subterană a fost urmărită apro­ximativ 600 de metri pînă la locul unde a format un lac subpămîntean care nu a putut fi străbătut. Speologii clujeni vor organiza în curînd la această peşteră o expediţie în vederea studierii ei amănunţite. Z­ilele acestea un grup de tineri ■J cerce tători de la Institutul de Speologie al R.P. Române a început prima explorare ştiinţifică a peşterii „La Adam“ din raionul Medgidia, regiunea Constanţa. Ei au scos la iveală un valoros material ştiinţific, printre care osemintele unor animate care trăiau pe teritoriul ţării noastre în epoca cuaternară, renul şi ursul polar, şoarecele ocotona şi altele. A­­ fost descoperite de asemenea nume­roase insecte cu ochi reduşi, antene lungi şi corpul nepigmentat care fac parte din grupa copeognatelor, rar întâlnită în biospeologie, precum şi o serie de insecte necunoscute care ur­mează să fie cercetate în laborator. Dat fiind valoarea materialului ştiinţific găsit, Institutul de Speologie a hotărât să deschidă în peştera „La Adam“ un şantier de cercetări. Exteriorul policlinicii de stat din Turda. • Deasupra pădurilor de conifere de prin părţile Bo­rsecului se con­tinuă combaterea dăunătorilor pe cale avio-chimică. Cele 5 avioane care lucrează pînă zilele trecute au împrăştiat praful D.D.T. şi Nitroxan pe o suprafaţă de peste 2.000 ha. Acum câteva zile studiourile noastre au filmat această interesantă acţiune. Noutăţi de la fabrica „Cimentul Păcii“ - Medgidia Prin punerea­ in aplicare a măsurilor tehnico organizatorice propuse de muncitori in perioada de consultare şi experimentare a sistemului îmbu­nătăţit de salarizare, în luna mai a fost obţinută cea mai mare producti­vitate de la înfiinţarea fabricii — şi cea mai mare producţie de clincher şi ciment. ________________________ ÎN ATENŢIA CRESCĂTORILOR DE 01 Direcţia întreprinderii reg­ionele D.C.A. aduce la cunoştinţă urmă­toarele : H.C.M. nr. 117 din 1957 asigură următoarele avantaje deţinătorilor de oi in scopul măririi veniturilor băneşti: Acei deţinători de oi care pînă la 10 mai a. c. nu au contractat lună pentru vînzare după întregul număr de oi aflat în proprietate pot incheia, pînă la data de 15 iulie a. c. contracte suplimentare, beneficiind de avan­taje contractuale. De asemenea, acei producători care nu au încheiat contract pentru vînzarea Unei și deci nu au beneficiat de scutire de cotă, predînd în con­formitate cu Decizia sfatului popular regional cota de lină impusă, pot încheia contracte suplimentare. In caz dacă cantitatea de lînă predată drept cotă se va completa, la lina ţigae pînă la 1,20 kg şi la lina ţurcană pînă la 1 kg pe cap de oaie, preţul linii predate drept cotă va fi recalculat şl achitat In preţ de contract, eliberîndu-se totodată şi dovada pentru cumpărarea de mărfuri industriale. In mod practic, dacă un producător după 5 OI A PREDAT DREPT COTA 3,25 KG LINA ŢURCANA, PRIMIND 24,17 LEI Sl PINA LA DATA DE 15 IULIE A MAI VINDUT 1,75 KG LINA PE BAZA DE CONTRACT, ÎNTREAGA CANTITATE DE 5 KG LINA VA FI PLĂTITĂ IN PREȚ DE CONTRACT, DECI CU 30 LEI KILOGRAMUL, TOTALIZAND SUMA DE 150 LEI. IN FELUL ACESTA 1,75 KG LINA CONTRACTATA SUPLIMEN­TAR, IN STARE NESPALATA VA FI PLĂTITĂ CU 123,83 LEI, DECI CU 71 LEI KILOGRAMUL. PRODUCĂTORII Pentru eventuale lămuriri adresaţi-vă la secţiile raionale sau la repre­zentanţii comunali D.C.A. ANUNŢ Cu 5 lei puteţi cîştiga: — Un aparat de radio „Victoria“ — O bicicletă. — O bibliotecă, cu cărţi in valoare de 500 Iei. — Alte 21 premii în cărţi şi dife­rite obiecte, la „CARTEA CU PREMII“ Toate numerele sînt cîştigatoare! Posesorii de bilete care, prin tra­gere ,nu au ieşit la sorţi, vor putea alege cărţi în valoare de 5 lei. Tragerea la 12 iulie 1957. Bilete se pot obţine la oricare li­brărie. ANUNŢ Incepînd cu data de marţi, 9 iulie 1957, în fiecare săptămină la Centrul avicol regional Tg. Mureş, str. Păşu­­nei nr. 3, se vor distribui contra cost pui de o zi un număr nelimitat (pui de găină rasa Rhode-Island) atît pen­tru prăsilă cît şi pentru creştere, în­­grăşare şi tăiere, la preţul de 2,80 lei per buc._______________________ ATENŢIUNE! Tragerea „Tombolei festivalului" va avea loc în ziua de 7 iulie 1957 la orele 18, în parcul „Lázár Ödön". IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Către Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionari de la U. I.L Sîghet La chemarea voastră la întrecere socialistă in cinstea zilei de 23 August, colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de la U.I.L. Topliţa, împreună cu comitetul de întreprindere, sub îndrumarea or­ganizaţiei de bază, analizînd posibilităţile de producţie pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe 1957 şi pentru a contribui la îmbunătăţirea condiţiilor materiale şi culturale ale oamenilor muncii din patria noastră, pătrunşi fiind de însemnătatea zilei de 23 August, ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascist şi pentru a intimpina cu noi succese in muncă această sărbătoare naţională a poporului nostru, răspundem chemării voastre la întrecere, luîndu-ne următoarele angajamente: 1. Vom îndeplini planul anual de producţie valoric şi global pînă la 25 noiembrie 1957. 2. Vom realiza sarcinile de plan şi pe sortimente. 3. Vom realiza peste plan 1.500 m c cherestea răşinoase din care 1.000 m c pînă la 23 August. 4. Vom realiza peste plan 1.000 m c lăzi răşinoase, din care 200 m­c pină la 23 August. 5. Vom reduce bracul tehnic faţă de anul trecut cu 1,2 la sută. 6. Vom reduce preţul de cost cu 0,5 la sută. 7. Vom economisi prin reducerea cond­unu­ s specific 500 m­c buşteni de gater şi 200 m­c cherestea răşinoase pentru lăzi. 8. Vom mări productivitatea muncii cu 1 la sută. Pentru a putea asigura în bune condiţiuni îndeplinirea angajamen­telor luate, vom îndeplini cele ce am prevăzut în contractul colectiv in întregime şi vom face următoarele mici mecanizări: — vom instala un pod de coborîre la scos lăzi din Hală pină la rampa de încărcare, scurtind în felul acesta distanţa de transport la jumătate, — am terminat de construit o canină specială pentru descărcarea buştenilor din vagoane C.F.R., care ne aduce o economie de 70.000 lei anual, — vom instala un transportor melc la rumeguş in hala cazanelor. — pentru economisirea de ulei vom demonta o transmisie de 50 m lungime, care va fi înlocuită cu 3 motoare electrice, — pentru asigurarea forţei motrice vom instala cazane de forţă cu supraincălzitoare. Convinşi că prin realizarea angajamentelor luate muncitorii, tehni­cienii, inginerii şi funcţionarii U.I.L. Topliţa contribuie la construirea so­cialismului şi înflorirea economică a republicii noastre populare, vom lupta cu abnegaţie pentru traducerea in viaţă a tuturor angajamentelor luate. Director, E. SPITZER Secretar Org. de bază, KOSS ŞTEFAN Preşedintele comitetului de întreprindere, JAKAB EMERIC Notă „Sunt de acord cu critica adusă de tovarăşii din conducere, dar nu admit critica tineretului, care nu vrea să înţeleagă meto­dele ,,noi“ de educaţie, pe care le aplic". . . . Sunt cuvintele lui Kémenes Balázs, şeful atelierului me­canic de la U.I.L. Lunca de Jos, raionul Ciuc rostite în şedinţa co­lectivului de muncitori, convocată tocmai cu scopul să se analizeze atitudinea lui faţă de oamenii din subordine şi in special „metodele noi de educaţie“ cu care vrea să crească tineretul. Căci, Kémenes Balázs, nu numai că încearcă, dar chiar aplică aceste „metode“, intr-un progres continuu. Astfel, de la injurii gro­solane (metodă pe care o consideră deja demodată), a ajuns la im­­brîncituri şi apoi la „metoda superioară“, bătaia, iar dacă va fi lăsat să-şi exercite pe mai departe rolul de „educator“, mai ştii... poate va descoperi alte căi şi mai noi, conform principiului „de la simplu la complex“. Aşa s-a petrecut cazul cu tinerii Eröss István, candidat de partid, Kamauf Sándor, membru In comitetul U.T.M. pe întreprin­dere, Koncz Emil şi alţii, pe care i a înjurat şi pălmuit in repetate rinduri, invocind motivul că aceşti tineri „necrescuţi“, au încercat să-l critice. El, de nervos ce era nu putea suporta critica, II loveşte în prestigiu, iar susnumitul dă şi el unde poate. Cei 18 muncitori participanţi la şedinţă au înfierat atitudinea sa. Din păcate însă, glasul lor n-a găsit sprijin la conducerea în­treprinderii. Aceasta, pe motivul „capacităţii“ lui, o susţine, iar el de acum se crede „de neinlocuit“, „inviolabil“ şi în special „inen­­ticabil“. Punem şi noi întrebarea, pe care muncitorii şi-au pus-o de-atîtea ori: In ce scop conducerea U.I.L. Lunca de Jos mai susţine pe acest individ? De ce-l mai tolerează în întreprindere? Credem că în această direcţie are de spus un cuvint şi condu­cerea T.I.L. Miercurea Ciuc. Am dori să auzim acest cuvint ! I. O. „Educatorul“ ŞTIAŢI CA . . . .... în multe sate din insulele Fu­­­ipine populaţia plantează bananieri, dar nu pentru fructele lor ci pentru ... apă. Din tulpinile proaspăt tăiate ale plantelor tinere se obţine un suc pe care localnicii îl beau în foc de apă, deoarece frntîniie se află deseori la distanţe de mai mulţi km. ... o societate engleză de pescuit a construit un dispozitiv special pen­tru descoperirea bancurilor de peşti. Este vorba de un ecran instalat pe navele de pescuit şi pe care pot fi observaţi toţi peştii care mnpau­ la o adîncime de 10 metri. ... într-o oră omenirea consuma 35 milioane kg de pîine și 25 milioane kg de cartofi. ... anul acesta a început săparea unui tunel submarin, care va lega Rio de Janeiro, capitala Braziliei, cu orașul Niteroi ,situat pe litoralul opus al golfului Guanabara.

Next