Steaua Roşie, iulie 1957 (Anul 6, nr. 509-517)

1957-07-03 / nr. 509

Sunt mîndri de realizările lor Drumul de la Ozun la Bicfalău mi-a părut foar­te scurt. Intimpinrea a făcut să parcurg acest drum, de mai bine de 5 kilometri, cu Páll Elisa­­beta din cooperativa agri­colă de producţie cu­rentă din Bicfalău, raionul Sf. Gheorghe. Ca de altfel majoritatea femeilor, Bö­zsi este o femeie vorbă­reaţă. Tot timpul, de cum am părăsit gara din Ozun şi plnă am ajuns în Bic­falău a vorbit numai dîn­­sa. Şi poate, dacă mai mergeam încă 5 sau 10 km tot nu putea termina cele ce avea de spus. — Despre noi şi viaţa noastră o să-ţi mai spună şi János bácsi, preşedinte­le cooperativei, sau ori­care alt membru, mi-a spus la despărţire. De la această femeie simplă am aflat cum mem­brii cooperativei de pro­ducţie de aici s au între­cut în muncă pentru a executa lucrările de îngri­jire a culturilor la timp. — Nu suntem­ mulţi dar toţi sunt oameni harnici, spune tovarăşa­ Páll Eli­sabeta , ne străduim să lucrăm bine că de rezul­tatele noastre depinde dezvoltarea pe viitor a cooperativei. Dacă vom obţine realizări bune, de­sigur şi ceilalţi ţărani din sat vor veni alături de noi. Mi a arătat culturile cooperativei agricole de producţie cu­rentă, grîul şi secara, crescute înalt cît trestia, sfecla de za­hăr, prăşită pînă acum­ă de 3 , ori, cartofii înfloriţi care şi ei au fost prăşiţi de 3 ori şi promit o re­coltă bogată. Bicfalău este un sat destul de vechi, dar oa­menii ce trăiesc nu e­ sînt noi. După cum spun bic­­fălenii, la casa comunală există o carte scrisă în limba latină de prin anul 1400. Pe atunci existau în sat 56 numere de porţi (in acel timp nu se spu­nea număr de case ci nu­măr de porţi — n. n.). Faptul că în acest sat trăiesc oameni noi este limpede. Bicfălenii au fost primii în regiunea noas­tră care au trecut la o nouă formă de cooperati­vizare a agriculturii. De atunci a trecut a­­proape un an. Era o zi ca ori și care alta, dar avea o însemnătate ma­re. Comuniștii din sat s au adunat pentru a dis­cuta Hotărîrea partidului nostru din 16—17 iunie 1956, apărută în ziarul , Előre“, care arăta ţăra­nilor muncitori calea spre o viaţă fericită. Au înce­put apoi, zi de zi, discu­ţii şi cu alţi ţărani mun­citori din comună. In scurt timp, au for­mat comitetul de iniţiati­vă. Primii care au înain­tat cereri au fost comu­niştii Váncsa Ioan, Pu­­lugor Iosif, Páll György, Vásárhelyi Francisc şi al­ţii. Prin luna februarie a acestui an, înainte de în­ceperea lucrărilor agricole a avut loc sărbătoarea de constituire a cooperativei agricole de producţie cu­rentă din satul Bicfalău, denumită „Viaţă nouă“. Toate acestea mi le-a înşirat tovarăşul Váncsa loan, preşedintele coope­rati,vei agricole de produc­ţie cu­rentă. — De culturile noastre v-aţi convins. Sînt sigur că vi le-a arătat Bözsi că şi ea face parte din coo­perativă, spune tov. Ván­csa. Intr-adevăr, membrii cooperativei agricole de producţie din Bicfalău pot fi mîndri de realizările lor. Sfecla de zahăr pen­tru săminţă, cultivată pe aproape un hectar de te­ren, a fost clasată ca cea mai bună din raion. Pe suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr în curînd o să înceapă praşila a patra, in culturile prăşi­­toare buruieni nu mai există. Toate forţele mem­brilor cooperativei în a­­ceste zile sunt îndreptate pentru strîngerea recoltei bogate de fin de pe cele 26 hectare. Pentru a ter­mina cit mai grabnic a­­ceastă lucrare s-au hotă­­rit s-o execute mecani­zat.Membrii cooperativei agricole de producţie de­niei cultivă şi in, sfeclă de zahăr, toate contracta­te. Ei au încheiat con­tract pentru a vinde sta­tului 1.000 kg orz, iar pentru un hectar de orz au încheiat contract să-l dea în schimb, pe po­rumb Dezvoltarea cooperativei preocupă pe fiecare din membrii ei. Cu credite de la stat au cumpărat de curînd încă două vaci cu lapte. Celelalte două, a­­vute de mai înainte tre­buie să fete nu peste mult. Viţeii obţinuţi n-o să­­ vîndă, ci o să-i creas­că. Vor să ţină şi purceii pe care o să­­ fete în cu­rînd scroafa cooperativei agricole. Fiecare s-a con­vins că numai prin mă­rirea numărului de ani­male pot să realizeze ve­nituri mari. Acesta este planul lor de viitor. Laptele de la vaci este contractat cu cooperativa. Din cei 3.300 litri lapte contractaţi pînă în pre­zent s-au predat 1.600 li­tri. Zilnic, de la două va­ci, se predau 26—30 litri lapte. Avutul obştesc este in­grijit mai bine decît al lor propriu. Uneltele agricole sînt bine păstrate. Cele 3 maşini de semănat, du­pă terminarea însămînţă­­rilor de primăvară au fost revizuite, curăţate, unse cu ulei şi adăpostite in remiză. — Toate sînt ga­ta, spune preşedintele. Aşteptăm acum să recol­tăm, să treierăm şi să începem din nou insă­­mînţările. Şi în această parte a regiunii, bobul la griu, secară, orz a crescut ma­re. Nu peste mult timp culturile de păioase se vor coace. Va începe sece­ratul. Membrii cooperati­vei agricole de producţie cu­rentă vor culege pri­mul rod bogat al muncii lor, în noua lor familie. Atunci Bicfălenii vor fi și mai mîndri. P. P. Colectiviştii construiesc sere Afară de cereale şi ceva rădăcinoa­­se colectiviştii din Vadu şi Mitreşti nu cultivau alte plante. Legume şi zarzavaturi găseai doar prin grădi­nile lor. Şi, totuşi, la îndemnul spe­cialiştilor, în iarna anului trecut s-a trecut la construirea serelor de la Vadu şi Mitreşti. Pe la începutul lu­nii martie colectiviştii au şi putut planta în sere răsadurile de roşii pri­mite de la cunoscutul legumicultor, Iosif Ollerer. De atunci, colectiviştii de la cele doua gospodării agricole colective au supravegheat îndeaproape felul cum se dezvoltă răsadurile în „casa de sticlă“. Răsadurile de roşii au fost îngrijite de Irén Ferenczi, care şi-a însuşit meseria in serele unde lu­crează Iosif Ollerer, ajutată de colec­­tivisul Albert Balogh, stropindu-le cu zeamă bordoleză tot la 10 zile, aşa că plantele nu au fost atacate de nici o boală. Lucrurile au mers bine şi la Mitreşti. Tulpinele pătlăgelelor roşii au crescut înalte de mărimea unui om. Ele încep să ajungă la ma­turitate. Colectiviştii din Vadu au va­lorificat pînă-n zilele trecute peste 600 kg roşii, iar cei din Mitreşti, care le-au plantat mai tirziu, au valori­ficat ceva mai puţin. De pe fiecare tufă se vor obţine în medie 3 kg ro­şii. Nu-i mult, dar important e că co­lectiviştii s-au convins, de necesitatea cultivării legumelor şi au învăţat cum să le cultive în sere. Zilele trecute, vreo 40 colectivişti din Nazna şi vreo 30 din Călimăneşti au vizitat serele colectiviştilor din Vadu. Au rămas uimiţi de ce-au vă­zut. Nu le venea să creadă că tufele de roşii pot să crească de statura unui om. Dar au văzut cu ochii lor. S-au plimbat printre rînduri, au gus­tat din roşiile crescute în sere şi s-au convins de realitate. La despăr­ţire colectiviştii din Nazna ca şi cei din Călimăneşti au promis celor din Vadu că întorşi acasă vor pune în practică cele văzute. Rezultatul : cei din Nazna vor construi două sere, cei din Călimăneşti una. Totul e să începi, apoi lucrurile se desfăşoară de la sine. Bineînţeles da­că este bunăvoinţă şi consecvenţă. Colectiviştii au legume şi zarzavaturi cultivate pe cîteva hectare în cultură liberă, fără protecţia sticlei. Pînă să ajungă la acest pas au trebuit să ducă o adevărată luptă. Nici cei din Mitreşti şi Vadu nu au cultivat legu­me în cultură mare. Cei din Vadu după cum spun ei, s-au născut la umbra cireşilor şi nucilor şi s-au lă­sat mai greu convinşi, pe motivul că la ei numai pomilor le merge bine. E bine să se ştie că nicăieri în re­giunea noastră nu sînt atîţia cireşi ca la Vadu. In fiecare an ei viid ci­reşe cu vagoanele. Construirea serelor nu s-a oprit la aceste două gospodării agricole colec­tive. Zilele acestea se termină sera de la gospodăria agricolă colectivă din comuna Gheorghe Doja, şi este în curs construcţia celeia de la gos­podăria agricolă colectivă din Acăţari. In primele zile ale acestei luni se va începe lîngă oraşul Tg. Mureş con­struirea a 4 sere, avînd fiecare cîte 1.000 m­p. Tot în vara aceasta se va începe construirea de sere şi la gospodăriile agricole colective din Pănet, Sînta­­na de Mureş, Leordeni, Ilieni, Foi, Crăciuneşti, Şardul Nirajului, Gălăţeni, Sîntana Niraj, Chendul Mare, Ghendul Mic, şi întovărăşirea agricolă din Fîntînele, toate încălzite cu gaz metan. Aceasta e doar începutul. Rămîne ca cooperativa care s-a angajat să execute lucrarea să-şi ducă la înde­plinire sarcina, iar specialiştii de la secţia agricolă regională să suprave­gheze modul cum se fac lucrările, să instruiască personalul care să deser­vească serele, pentru ca la toamnă răsadurile planificate să fie plantate la timp şi să dea, în cursul iernii, spre vînzare legume proaspete cît mai multe şi mai ieftine. Institutul pentru protecţia plantelor din Gyöngyös, R. P. Ungară lucrează intens la combaterea gîndacului de Colorado. Succese frumoase în raionul Reghin Pe zi ce trece tot mai mulţi ţărani muncitori se conving de superioritatea marii gospodării socialiste faţă de mica gospodărie fărîmiţată. In gospo­dăriile agricole colective cantităţile de cereale obţinute la hectar cresc din an în an, creşte producţia animală şi odată cu acestea sporesc veniturile membrilor. Şi în acest an culturile sectorului socialist promit recolte mult mai bo­gate faţă de sectorul individual. Tocmai de aceea, în numeroase comune, ţăranii muncitori trec la ln­­­crarea pămîntului în colectiv. Numai în acest an, în unităţile socialiste din agricultură (existente) au intrat 640 familii de ţărani muncitori, iar 331 familii au înfiinţat noi unităţi so­cialiste. Rezultate frumoase s-au obţinut in această privinţă in raionul Reghin. Aici, în anul trecut, gospodăriile a­­gricole colective şi întovărăşirile au întrecut producţia medie la hectar a sectorului individual cu aproape 700 kg la grîu, cu 200 kg la porumb, cu 6.500 kg la cartofi. In urma vizitelor făcute la gospo­dăriile agricole colective şi întovără­şiri, ţăranii muncitori din diferite co­făcînd numai o mică comparaţie în­tre recoltele medii obţinute la hectar de către gospodăriile agricole colecti­ve din regiunea noastră şi sectorul in­dividual se vede clar superioritatea lucrării pămîntului după metodele a­grotehnice, pe suprafeţe mari şi cu mijloace mecanizate. Producţia medie obţinută la hectar în 1956, nume s-au convins de superioritatea sectorului socialist. Aici, în urma muncii politice desfă­şurată de organizaţiile de partid, de la Congresul al II-lea al P.M.R., peste 1.200 familii de ţărani munci­tori au păşit pe un drum nou, in­­trînd în gospodării agricole colective şi întovărăşiri. In acest raion secto­rul socialist din agricultură reprezin­tă 36 la sută din suprafaţa totală de teren. Sînt aici comune ca de pildă Dedrad complet cooperativizat şi în curînd altele îi vor urma exemplul. Producţia de lapte în gospodăriile agricole colective din raion, în tri­mestrul 1 al acestui an a crescut cu peste 45 la sută faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. In timp ce în trimestrul 1 al anului trecut s-au ob­ţinut 283 litri lapte pe cap de vacă furajată, în trimestrul I al acestui an s-au obţinut 346 litri. G.A.C. Sector individual Grîu de toamnă 1.456 kg 1.079 kg Porumb 1.677 ,, 1.419 ,­ Orz de toamnă 2.326 ,, 1.102 Sfeclă de zahăr 14.696 „ 12.510 ” Cresc suprafeţele lucrate mecanizat Gospodăriile agricole de stat, gos­podăriile agricole colective şi înto­vărăşirile agricole din regiunea noas­tră obţin din an în an tot mai mari producţii la hectar. Anul trecut de exemplu, gospodă­riile agricole colective, la griul de toamnă au obţinut la hectar, cu 34,9 la sută recolte mai mari decît sectorul particular, cu 29,6 la sută la secară, cu 11,1 la sută la orz de toamnă, cu 36,1 la sută la grîul de primăvară, cu 32,9 la sută la ovăz, cu 18,2 la sută la porumb, cu 17,5 la sută la sfecla de zahăr. Acest lucru se datoreşte faptului că ele lucrează pămîntul pe întinderi mari, fiind astfel posibilă executarea­ucrărilor cu mijloace mecanizate, la timp şi în bune condiţiuni. Tocmai de aceea, peste tot, se ex­tind lucrările executate cu tractoarele în vederea măririi producţiei la hec­tar. In campania agricolă din primăva­ra acestui an staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea noastră au exe­cutat un volum de lucrări mai mare cu 16 la sută decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Staţiunea de maşini şi tractoare din Odorhei de pildă în timp ce în cam­pania agricolă din primăvara anului trecut a executat 3.200 hantri, în acest an a executat 4.832 hantri. De asemeni, S.M.T. Tg. Secuiesc în acest an a rea­lizat 6.178 hantri faţă de 5.078 cit a realizat anul trecut, S.M.T. Miercurea Niraj 4.072 hantri faţă de 3.551 hantri executaţi în campania de primăvară din 1956. Dacă în anii trecuţi staţiunile de maşini şi tractoare se rezumau doar la arături, însămînţări şi treieri­, a­­cum au început să execute şi lucrările de întreţinere a culturilor. La gos­podăriile agricole colective din Er­­nei, Corunca, Sîntana, Nazna şi al­tele prăşitul s-a executat cu tractoa­rele. Suprafeţele prăşite pînă în pre­zent cu tractoarele S.M.T. întrec cu 133 la sută pe cele din anul trecut. La gospodăriile agricole de stat de asemeni, în timp ce anul trecut pră­şitul cu tractoarele reprezenta doar 15 la sută din totalul lucrărilor de pra­­şilă, anul acesta prășitul cu tractoare reprezintă deja 31 la sută. • In timpul regimului trecut, pe cuprinsul actualei Regiuni Auto­nome Maghiare nu era nici un spital sau dispensar veterinar. In anii puterii populare s-au construit 5 spitale veterinare înzestrate cu utilaj modern, aprovizionate cu medicamente suficiente avînd la dis­poziţie o reţea de medici veterinari cu o practica lui c­u vata. Pe lîngă spitalele veterinare au mai fost construite şi 41 dispensare veterinare. Pînă în anul 1960, numărul dispensarelor va creşte pînă la 56. Scopul este, ca pe lîngă fiecare circumscripţie veterinară să existe cîte un dis­pensar. • In curînd, la Tg. Mureş va lua fiinţă centrul de reproducţie şi combatere a sterilităţii la animale. Pentru început centrul va asigura în­­săminţările artificiale la animalele din oraşul Tg. Mureş, Sîngeorgiu de Mureş, Ernei, Dumbrăvioara, Sîntana de Mureş, Corunca şi Sîncraiu de Mureş. Personalul tehnic va face diagnosticul gestaţiei la vaci la trei luni după însămînţare precum şi alte analize de laborator. Prin înfiinţarea noului centru se reduce considerabil numărul de tauri şi se va obţine un procent mai mare de fecunditate şi natalitate la vaci. • Pentru ridicarea producţiei de ouă la găini şi creşterea mai rapidă în greutate a păsărilor se adaugă în hrană săruri cobalt, metodă introdusă la crescătoria de păsări la G.A.S. Reghin. • O comisie de la Institutul de pa­tologie şi igienă animală din Bucu­reşti, împreună cu un colectiv de medici veterinari din regiunea noas­tră, au în studiu asanarea păşunilor infectate de distomatoză pe cale chi­mică. • Pentru prevenirea bolilor la ani­male, gospodăriile agricole de stat au introdus metode noi în alimenta­ţie. Astfel, se dă sub formă de adaus la hrană penicilină furajeră, rezidii de micelii obţinute de la fabrica de penicilină. Aceste metode pînă în pre­zent au dat rezultate bune.

Next