Steaua Roşie, iulie 1957 (Anul 6, nr. 509-517)
1957-07-03 / nr. 509
Sunt mîndri de realizările lor Drumul de la Ozun la Bicfalău mi-a părut foarte scurt. Intimpinrea a făcut să parcurg acest drum, de mai bine de 5 kilometri, cu Páll Elisabeta din cooperativa agricolă de producţie curentă din Bicfalău, raionul Sf. Gheorghe. Ca de altfel majoritatea femeilor, Bözsi este o femeie vorbăreaţă. Tot timpul, de cum am părăsit gara din Ozun şi plnă am ajuns în Bicfalău a vorbit numai dînsa. Şi poate, dacă mai mergeam încă 5 sau 10 km tot nu putea termina cele ce avea de spus. — Despre noi şi viaţa noastră o să-ţi mai spună şi János bácsi, preşedintele cooperativei, sau oricare alt membru, mi-a spus la despărţire. De la această femeie simplă am aflat cum membrii cooperativei de producţie de aici s au întrecut în muncă pentru a executa lucrările de îngrijire a culturilor la timp. — Nu suntem mulţi dar toţi sunt oameni harnici, spune tovarăşa Páll Elisabeta , ne străduim să lucrăm bine că de rezultatele noastre depinde dezvoltarea pe viitor a cooperativei. Dacă vom obţine realizări bune, desigur şi ceilalţi ţărani din sat vor veni alături de noi. Mi a arătat culturile cooperativei agricole de producţie curentă, grîul şi secara, crescute înalt cît trestia, sfecla de zahăr, prăşită pînă acumă de 3 , ori, cartofii înfloriţi care şi ei au fost prăşiţi de 3 ori şi promit o recoltă bogată. Bicfalău este un sat destul de vechi, dar oamenii ce trăiesc nu e sînt noi. După cum spun bicfălenii, la casa comunală există o carte scrisă în limba latină de prin anul 1400. Pe atunci existau în sat 56 numere de porţi (in acel timp nu se spunea număr de case ci număr de porţi — n. n.). Faptul că în acest sat trăiesc oameni noi este limpede. Bicfălenii au fost primii în regiunea noastră care au trecut la o nouă formă de cooperativizare a agriculturii. De atunci a trecut aproape un an. Era o zi ca ori și care alta, dar avea o însemnătate mare. Comuniștii din sat s au adunat pentru a discuta Hotărîrea partidului nostru din 16—17 iunie 1956, apărută în ziarul , Előre“, care arăta ţăranilor muncitori calea spre o viaţă fericită. Au început apoi, zi de zi, discuţii şi cu alţi ţărani muncitori din comună. In scurt timp, au format comitetul de iniţiativă. Primii care au înaintat cereri au fost comuniştii Váncsa Ioan, Pulugor Iosif, Páll György, Vásárhelyi Francisc şi alţii. Prin luna februarie a acestui an, înainte de începerea lucrărilor agricole a avut loc sărbătoarea de constituire a cooperativei agricole de producţie curentă din satul Bicfalău, denumită „Viaţă nouă“. Toate acestea mi le-a înşirat tovarăşul Váncsa loan, preşedintele cooperati,vei agricole de producţie curentă. — De culturile noastre v-aţi convins. Sînt sigur că vi le-a arătat Bözsi că şi ea face parte din cooperativă, spune tov. Váncsa. Intr-adevăr, membrii cooperativei agricole de producţie din Bicfalău pot fi mîndri de realizările lor. Sfecla de zahăr pentru săminţă, cultivată pe aproape un hectar de teren, a fost clasată ca cea mai bună din raion. Pe suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr în curînd o să înceapă praşila a patra, in culturile prăşitoare buruieni nu mai există. Toate forţele membrilor cooperativei în aceste zile sunt îndreptate pentru strîngerea recoltei bogate de fin de pe cele 26 hectare. Pentru a termina cit mai grabnic această lucrare s-au hotărit s-o execute mecanizat.Membrii cooperativei agricole de producţie deniei cultivă şi in, sfeclă de zahăr, toate contractate. Ei au încheiat contract pentru a vinde statului 1.000 kg orz, iar pentru un hectar de orz au încheiat contract să-l dea în schimb, pe porumb Dezvoltarea cooperativei preocupă pe fiecare din membrii ei. Cu credite de la stat au cumpărat de curînd încă două vaci cu lapte. Celelalte două, avute de mai înainte trebuie să fete nu peste mult. Viţeii obţinuţi n-o să vîndă, ci o să-i crească. Vor să ţină şi purceii pe care o să fete în curînd scroafa cooperativei agricole. Fiecare s-a convins că numai prin mărirea numărului de animale pot să realizeze venituri mari. Acesta este planul lor de viitor. Laptele de la vaci este contractat cu cooperativa. Din cei 3.300 litri lapte contractaţi pînă în prezent s-au predat 1.600 litri. Zilnic, de la două vaci, se predau 26—30 litri lapte. Avutul obştesc este ingrijit mai bine decît al lor propriu. Uneltele agricole sînt bine păstrate. Cele 3 maşini de semănat, după terminarea însămînţărilor de primăvară au fost revizuite, curăţate, unse cu ulei şi adăpostite in remiză. — Toate sînt gata, spune preşedintele. Aşteptăm acum să recoltăm, să treierăm şi să începem din nou insămînţările. Şi în această parte a regiunii, bobul la griu, secară, orz a crescut mare. Nu peste mult timp culturile de păioase se vor coace. Va începe seceratul. Membrii cooperativei agricole de producţie curentă vor culege primul rod bogat al muncii lor, în noua lor familie. Atunci Bicfălenii vor fi și mai mîndri. P. P. Colectiviştii construiesc sere Afară de cereale şi ceva rădăcinoase colectiviştii din Vadu şi Mitreşti nu cultivau alte plante. Legume şi zarzavaturi găseai doar prin grădinile lor. Şi, totuşi, la îndemnul specialiştilor, în iarna anului trecut s-a trecut la construirea serelor de la Vadu şi Mitreşti. Pe la începutul lunii martie colectiviştii au şi putut planta în sere răsadurile de roşii primite de la cunoscutul legumicultor, Iosif Ollerer. De atunci, colectiviştii de la cele doua gospodării agricole colective au supravegheat îndeaproape felul cum se dezvoltă răsadurile în „casa de sticlă“. Răsadurile de roşii au fost îngrijite de Irén Ferenczi, care şi-a însuşit meseria in serele unde lucrează Iosif Ollerer, ajutată de colectivisul Albert Balogh, stropindu-le cu zeamă bordoleză tot la 10 zile, aşa că plantele nu au fost atacate de nici o boală. Lucrurile au mers bine şi la Mitreşti. Tulpinele pătlăgelelor roşii au crescut înalte de mărimea unui om. Ele încep să ajungă la maturitate. Colectiviştii din Vadu au valorificat pînă-n zilele trecute peste 600 kg roşii, iar cei din Mitreşti, care le-au plantat mai tirziu, au valorificat ceva mai puţin. De pe fiecare tufă se vor obţine în medie 3 kg roşii. Nu-i mult, dar important e că colectiviştii s-au convins, de necesitatea cultivării legumelor şi au învăţat cum să le cultive în sere. Zilele trecute, vreo 40 colectivişti din Nazna şi vreo 30 din Călimăneşti au vizitat serele colectiviştilor din Vadu. Au rămas uimiţi de ce-au văzut. Nu le venea să creadă că tufele de roşii pot să crească de statura unui om. Dar au văzut cu ochii lor. S-au plimbat printre rînduri, au gustat din roşiile crescute în sere şi s-au convins de realitate. La despărţire colectiviştii din Nazna ca şi cei din Călimăneşti au promis celor din Vadu că întorşi acasă vor pune în practică cele văzute. Rezultatul : cei din Nazna vor construi două sere, cei din Călimăneşti una. Totul e să începi, apoi lucrurile se desfăşoară de la sine. Bineînţeles dacă este bunăvoinţă şi consecvenţă. Colectiviştii au legume şi zarzavaturi cultivate pe cîteva hectare în cultură liberă, fără protecţia sticlei. Pînă să ajungă la acest pas au trebuit să ducă o adevărată luptă. Nici cei din Mitreşti şi Vadu nu au cultivat legume în cultură mare. Cei din Vadu după cum spun ei, s-au născut la umbra cireşilor şi nucilor şi s-au lăsat mai greu convinşi, pe motivul că la ei numai pomilor le merge bine. E bine să se ştie că nicăieri în regiunea noastră nu sînt atîţia cireşi ca la Vadu. In fiecare an ei viid cireşe cu vagoanele. Construirea serelor nu s-a oprit la aceste două gospodării agricole colective. Zilele acestea se termină sera de la gospodăria agricolă colectivă din comuna Gheorghe Doja, şi este în curs construcţia celeia de la gospodăria agricolă colectivă din Acăţari. In primele zile ale acestei luni se va începe lîngă oraşul Tg. Mureş construirea a 4 sere, avînd fiecare cîte 1.000 mp. Tot în vara aceasta se va începe construirea de sere şi la gospodăriile agricole colective din Pănet, Sîntana de Mureş, Leordeni, Ilieni, Foi, Crăciuneşti, Şardul Nirajului, Gălăţeni, Sîntana Niraj, Chendul Mare, Ghendul Mic, şi întovărăşirea agricolă din Fîntînele, toate încălzite cu gaz metan. Aceasta e doar începutul. Rămîne ca cooperativa care s-a angajat să execute lucrarea să-şi ducă la îndeplinire sarcina, iar specialiştii de la secţia agricolă regională să supravegheze modul cum se fac lucrările, să instruiască personalul care să deservească serele, pentru ca la toamnă răsadurile planificate să fie plantate la timp şi să dea, în cursul iernii, spre vînzare legume proaspete cît mai multe şi mai ieftine. Institutul pentru protecţia plantelor din Gyöngyös, R. P. Ungară lucrează intens la combaterea gîndacului de Colorado. Succese frumoase în raionul Reghin Pe zi ce trece tot mai mulţi ţărani muncitori se conving de superioritatea marii gospodării socialiste faţă de mica gospodărie fărîmiţată. In gospodăriile agricole colective cantităţile de cereale obţinute la hectar cresc din an în an, creşte producţia animală şi odată cu acestea sporesc veniturile membrilor. Şi în acest an culturile sectorului socialist promit recolte mult mai bogate faţă de sectorul individual. Tocmai de aceea, în numeroase comune, ţăranii muncitori trec la lncrarea pămîntului în colectiv. Numai în acest an, în unităţile socialiste din agricultură (existente) au intrat 640 familii de ţărani muncitori, iar 331 familii au înfiinţat noi unităţi socialiste. Rezultate frumoase s-au obţinut in această privinţă in raionul Reghin. Aici, în anul trecut, gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile au întrecut producţia medie la hectar a sectorului individual cu aproape 700 kg la grîu, cu 200 kg la porumb, cu 6.500 kg la cartofi. In urma vizitelor făcute la gospodăriile agricole colective şi întovărăşiri, ţăranii muncitori din diferite cofăcînd numai o mică comparaţie între recoltele medii obţinute la hectar de către gospodăriile agricole colective din regiunea noastră şi sectorul individual se vede clar superioritatea lucrării pămîntului după metodele agrotehnice, pe suprafeţe mari şi cu mijloace mecanizate. Producţia medie obţinută la hectar în 1956, nume s-au convins de superioritatea sectorului socialist. Aici, în urma muncii politice desfăşurată de organizaţiile de partid, de la Congresul al II-lea al P.M.R., peste 1.200 familii de ţărani muncitori au păşit pe un drum nou, intrînd în gospodării agricole colective şi întovărăşiri. In acest raion sectorul socialist din agricultură reprezintă 36 la sută din suprafaţa totală de teren. Sînt aici comune ca de pildă Dedrad complet cooperativizat şi în curînd altele îi vor urma exemplul. Producţia de lapte în gospodăriile agricole colective din raion, în trimestrul 1 al acestui an a crescut cu peste 45 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. In timp ce în trimestrul 1 al anului trecut s-au obţinut 283 litri lapte pe cap de vacă furajată, în trimestrul I al acestui an s-au obţinut 346 litri. G.A.C. Sector individual Grîu de toamnă 1.456 kg 1.079 kg Porumb 1.677 ,, 1.419 , Orz de toamnă 2.326 ,, 1.102 Sfeclă de zahăr 14.696 „ 12.510 ” Cresc suprafeţele lucrate mecanizat Gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole din regiunea noastră obţin din an în an tot mai mari producţii la hectar. Anul trecut de exemplu, gospodăriile agricole colective, la griul de toamnă au obţinut la hectar, cu 34,9 la sută recolte mai mari decît sectorul particular, cu 29,6 la sută la secară, cu 11,1 la sută la orz de toamnă, cu 36,1 la sută la grîul de primăvară, cu 32,9 la sută la ovăz, cu 18,2 la sută la porumb, cu 17,5 la sută la sfecla de zahăr. Acest lucru se datoreşte faptului că ele lucrează pămîntul pe întinderi mari, fiind astfel posibilă executareaucrărilor cu mijloace mecanizate, la timp şi în bune condiţiuni. Tocmai de aceea, peste tot, se extind lucrările executate cu tractoarele în vederea măririi producţiei la hectar. In campania agricolă din primăvara acestui an staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea noastră au executat un volum de lucrări mai mare cu 16 la sută decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Staţiunea de maşini şi tractoare din Odorhei de pildă în timp ce în campania agricolă din primăvara anului trecut a executat 3.200 hantri, în acest an a executat 4.832 hantri. De asemeni, S.M.T. Tg. Secuiesc în acest an a realizat 6.178 hantri faţă de 5.078 cit a realizat anul trecut, S.M.T. Miercurea Niraj 4.072 hantri faţă de 3.551 hantri executaţi în campania de primăvară din 1956. Dacă în anii trecuţi staţiunile de maşini şi tractoare se rezumau doar la arături, însămînţări şi treieri, acum au început să execute şi lucrările de întreţinere a culturilor. La gospodăriile agricole colective din Ernei, Corunca, Sîntana, Nazna şi altele prăşitul s-a executat cu tractoarele. Suprafeţele prăşite pînă în prezent cu tractoarele S.M.T. întrec cu 133 la sută pe cele din anul trecut. La gospodăriile agricole de stat de asemeni, în timp ce anul trecut prăşitul cu tractoarele reprezenta doar 15 la sută din totalul lucrărilor de praşilă, anul acesta prășitul cu tractoare reprezintă deja 31 la sută. • In timpul regimului trecut, pe cuprinsul actualei Regiuni Autonome Maghiare nu era nici un spital sau dispensar veterinar. In anii puterii populare s-au construit 5 spitale veterinare înzestrate cu utilaj modern, aprovizionate cu medicamente suficiente avînd la dispoziţie o reţea de medici veterinari cu o practica lui cu vata. Pe lîngă spitalele veterinare au mai fost construite şi 41 dispensare veterinare. Pînă în anul 1960, numărul dispensarelor va creşte pînă la 56. Scopul este, ca pe lîngă fiecare circumscripţie veterinară să existe cîte un dispensar. • In curînd, la Tg. Mureş va lua fiinţă centrul de reproducţie şi combatere a sterilităţii la animale. Pentru început centrul va asigura însăminţările artificiale la animalele din oraşul Tg. Mureş, Sîngeorgiu de Mureş, Ernei, Dumbrăvioara, Sîntana de Mureş, Corunca şi Sîncraiu de Mureş. Personalul tehnic va face diagnosticul gestaţiei la vaci la trei luni după însămînţare precum şi alte analize de laborator. Prin înfiinţarea noului centru se reduce considerabil numărul de tauri şi se va obţine un procent mai mare de fecunditate şi natalitate la vaci. • Pentru ridicarea producţiei de ouă la găini şi creşterea mai rapidă în greutate a păsărilor se adaugă în hrană săruri cobalt, metodă introdusă la crescătoria de păsări la G.A.S. Reghin. • O comisie de la Institutul de patologie şi igienă animală din Bucureşti, împreună cu un colectiv de medici veterinari din regiunea noastră, au în studiu asanarea păşunilor infectate de distomatoză pe cale chimică. • Pentru prevenirea bolilor la animale, gospodăriile agricole de stat au introdus metode noi în alimentaţie. Astfel, se dă sub formă de adaus la hrană penicilină furajeră, rezidii de micelii obţinute de la fabrica de penicilină. Aceste metode pînă în prezent au dat rezultate bune.