Steaua Roşie, septembrie 1957 (Anul 6, nr. 526-533)

1957-09-04 / nr. 526

Prin gospodăriile agricole colec-­ tive din raionul Tg.-Mureş ! CONFRUNTARE Pe şesul bogat, brăzdat de apa Mu­reşului se întinde hotarul gospodării­lor agricole colective din Curteni şi Sîntana de Mureş. Pamîntul lor e la fel de roditor, deci condiţiile de dez­voltare a celor două gospodării tre­buie să fie asemănătoare. Să vedem ce spun, însă cifrele şi faptele colec­tiviştilor din cele două localităţi în­vecinate ? Gospodăria agricolă colectivă din Curteni dispune de 468 ha teren care e lucrat de 202 familii, satul fiind aproape în întregime colectivizat. Gospodăria agricolă colectivă din Sîntana de Mureş are 369 ha şi 156 Spre deosebire de anul trecut, anul acesta la ambele gospodării agricole colective efectivul d­e animale în loc să crească, a scăzut. Ba mai mult, colectiviştii din Sîntana au renunţat la creşterea păsărilor (găinilor), iar apiculturii nu-i acordă nici o impor­tanţă pe motivul că nu au specialist. In primăvara viitoare, cei din Sînta­na de Mureş vor să înfiinţeze o cres­cătorie de raţe. Acest lucru n­ a-i rău, dar conducerea gospodăriei ar face bine dacă ar reînfiinţa crescătoria de păsări, care dacă pînă acum nu s-a dovedit rentabilă, ar putea să fie totuși, ca de exemplu la G.A C. în­vecinată, Curteni. Veniturile realizate de cele două gospodării agricole colective, cei din Curteni au realizat anul trecut 788.242 lei, avînd şi un fond de bază de 1.378.442 lei, iar colectiviştii din Sîntana au avut un venit de 602.286, iar fondul de bază a ajuns aici la 1.081.923 lei. Anul acesta pînă la 1 august cele două gospodării agricole colective au familii, satul fiind colectivizat în pro­porţie de 80 la sută. După cît se ve­de colectiviştii din Curteni, faţă de suprafaţă, dispun de un surplus de braţe de muncă, pe cînd la Sîntana de Mureş se simte lipsa lor. In ceea ce priveşte organizarea muncii, în ambele gospodării agri­cole colective munca e organizată pe brigăzi şi acestea la rîndul lor pe specialităţi. Brigadierii. In special la Curteni, au vechime şi experienţă în muncă. Care sunt rezultatele? Pentru a ne da seama mai bine, să confrun­tăm rezultatele obţinute în anul 1956, mai întîi la produsele vegetale, obţinut următoarele venituri : colec­tiviştii din Curteni din sectorul zoo­tehnic au obţinut 138.407 lei, iar gră­dina de legume le-a adus un venit de 90.185 lei. Sîntănenii au obţinut din sectorul zootehnic 142.184 lei, iar din sectorul legumicol 42 167 lei. Ve­nitul în legumicultură al celor din Sîntana e mai mic, pentru că au o suprafaţă cultivată cu legume numai pe jumătate cît cea din Curteni. Teren au la fel de bun ca şi colectiviştii din Curteni, aşa că nu i-ar împiedica cu nimic să-şi mărească suprafaţa cul­tivată cu legume, care după cum se vede aduce venituri însemnate, încă înainte de 23 August a. c. am­bele gospodării agricole colective au terminat treieratul cerealelor păioase obţinînd următoarele producţii medii la hectar: După cum reiese din tabel, rezul­tatele obţinute sunt diferite. Acest lu­cru se datoreşte şi faptului că la am­bele gospodării asolamentul este în curs de a se introduce. Avansul de 40 la sută din cereale, împărţit colec­tiviştilor pe zi-muncă e de 3 kg grîu la Curteni şi de 3,65 kg la Sîntana. Dacă colectiviştii din Sîntana au reuşit să-i întreacă pe cei din Curteni în ce priveşte obţinerea unor produc­ţii de cereale, cum ar fi la grîu şi sfecla de zahăr, în ceea ce priveşte construcţiile, ei sînt rămaşi în urma celor din Curteni. Anul trecut în Curteni colectiviştii şi-au construit 22 case noi şi 3 grajduri, iar anul a­­cesta au construit alte 18 case şi 2 grajduri, în timp ce alţi 6—7 colecti­vişti au materialul pregătit. In aceeaşi perioadă, cei din Sîntana au construit mai puţin. Dacă analizăm felul cum aceste două gospodării colective au contri­buit la crearea fondului centralizat de cereale al statului vom constata că la ambele unităţi cantităţile pre­date de grîu, şi mai tîrziu cele de porumb, sînt asemănătoare. Pentru ca producţia la hectar să crească mereu, în vara aceasta ca şi în anul trecut atît colectiviştii din Curteni cît şi cei din Sîntana de Mureş au transportat cu autocamioa­nele zeci de mii de tone de gunoi de grajd şi în special de la îngrăşătoria de animale a fabricii de zahăr din Tg. Mureş. Bine ar fi dacă şi alte gospodării colective din apropierea oraşului Tg. Mureş, care dispun de autocamioane, ar urma exemplul a­­cestor două gospodării agricole co­lective. Nu putem trece cu vederea atitu­dinea inginerilor agronomi de la sec­ţia agricolă a Sfatului popular al raionului Tg. Mureş, care în ultima vreme nu mai dau nici o Îndrumare tehnică colectiviştilor. Respectarea asolamentului dă mult de lucru în special colectiviştilor din Sîntana şi mare lucru va fi dacă ei singuri se vor putea descurca. Organizaţiile de bază din ambele gospodării agricole colective trebuie să îndrume munca în aşa fel ca lu­crările agricole din campania de toam­nă să se desfăşoare în bune condi­­ţiuni, pentru ca producţia la cereale să crească nu prin mărirea suprafeţe cultivate de cereale, ci prin obţinerea de producţii cît mai mari. Dezvolta­rea şeptelului de animale de aseme­nea trebuie să preocupe în aceeaşi măsură pe comuniştii din aceste două gospodării agricole colective. Lichidînd lipsurile, colectiviştii vor constitui un exemplu demn de urmat pentru ţăranii cu gospodării indivi­duale care încă nu au păşit pe drumul agriculturii socialiste. R. C. După cum reiese de altfel din tabe- hectar, ceea ce i-a permis să împartă lul de mai sus, gospodăria agricolă pe ziua-muncă cantităţi mai mari de colectivă din Sîntana de Mureş a ob­ produse membrilor săi, după cum ţinut producţii medii mai mari la reiese din tabelul de mai jos: „ . _ _ . n „ _ , Floarea Sfeclă de _ , _ . G.A.C. Grîu Orz Ovăz Porumb soarelui zahăr Tutun Cartofi Curteni 1.985 2.183 1.999 2.230 997 26.969 2.400 13.­380 Sîntana de Mureş 1.935 2.100 1.200 3.331 1.300 31.490 — 13.800 G.A.C. Grîu Porumb Orz Fîn , . Valoarea zile' __________________________________________Lei munca (Lei)______ Curteni 2,700 31X­ 0,400 2150 8 30 Sîntana de Mures 3,25 3,500 0,370 3 6 33 In ceea ce privește dezvoltarea şeptelului de animale, situația se prezin­tă astfel: G.A.C. ^lapte1 Bot Scroafe Grăsuni Purcei Oi Găini Curteni 17 22 23 20 9 140 114 207 38 Sîntana de Mureș 13 28 16 22 10 334 127 152 — G.A.C. Grîu Orz Ovăz Curteni 1.900 2.943 2.126 Sîntana de Mureș 2.160 2.247 1.640 Cît mai multe furaje însilozate ! Ştiinţa şi practica zootehnică au dovedit că nutreţurile însilozate nu-şi pierd valoarea lor nutritivă şi sunt consumate cu plăcere de animale. Ele timpul nu permite. Specialiştii din a­­gricultură au constatat că nutreţurile verzi, indiferent de natura lor, se conservă în gropi săpate în pămînt sau alte silozuri amenajate la su­prafaţă, tot atît de bine ca şi într-un siloz din beton. (Figura Nr. 1). Silozul la suprafaţă se face în a­­propierea grajdurilor. Pereţii laterali se ridică la o distanţă de 3—-4 metri unul de altul. Ei vor avea înălţimea de 3 m. Dimensiunile se calculează de altfel după numărul de animale de care dispune gospodăria. Pereţii laterali se fac din materialul pe care îl are la îndemînă gospodăria — pia­tră, cărămidă, nuiele împletite, paie presate, stuf, snopi de coceni spriji­niţi de garduri de lemn cu contrafor­turi­­aşa după cum se vede şi în schiţă (Fig. 2). Nutreţul se poate însiloza şi între 2 şire de paie aşezate la 4—5 m una de alta. Un lucru de care trebuie să se ţină seama e ca nutreţul însilozat să fie tocat la mărimea de 1—2 c­m. Dacă nu avem o tocătoare specială la dispoziţie, nutreţurile pot fi tocate cu ajutorul sapei, hîrleţului sau a to­cătoarei manuale. Nutreţul astfel to­cat trebuie să fie bine bătătorit, pen­tru a nu permite pătrunderea aerului în interior — ştiind că prin aceasta se asigură o fermentaţie bună a fu­rajelor. Stratul de pămint care se pune peste nutreţul murat poate fi între 0,5—1 m grosime. Nutreţul în­silozat după 4—6 săptămîni poate fi dat ca hrană animalelor, ţinîndu-se cont de specia şi vîrsta lor. In regiunea noastră gospodăriile agricole de stat au însilozat 1.212 tone, cantitate destul de mică. Dacă analizăm pe raioane situaţia însilozărilor, constatăm că rezultatele mai bune le-au obţinut raioanele Gheorghieni (32,2 la sută) şi Sf. Gheorghe (21,7 la sută). In raionul Odorhei s-a însilozat abia 7,2 la sută, iar în raionul Tg. Mureş 3,5 la sută. Acest lucru trebuie să pună pe gîn­­duri organele de conducere ale raioa­nelor respective, cît şi pe membrii gospodăriilor agricole colective. Pe întreaga regiune abia s-au în­silozat 13 la sută, cele mai însemnate cantităţi fiind însilozate de gospo­dăriile agricole colective. Membrii întovărăşirilor agricole nu au însilo­zat nimic. Ori această atitudine faţă de asigurarea hranei animalelor nu aduce nici un folos, ci numai pagube întovărăşiţilor. Pentru a asigura o hrană cît mai bună animalelor, ţărani muncitori din sectorul socialist şi particular, ascul­taţi sfaturile inginerilor şi tehnicie­nilor agronomi — însilozaţi cît mai multe furaje în silozurile exis­tente ! Săpaţi în pămînt gropi de si­loz sau construiţi alte silozuri la su­prafaţă, care se pot face din resurse locale, fiind la îndemînă oricărui gos­podar i se păstrează în condiţiuni bune timp îndelungat. Deoarece sîntem în perioada cînd însilozarea nutre­ţurilor e in plină desfăşurare, în spe­cial a porumbului furajer, trebuie fă­cut totul ca acestea să fie făcute în cantităţi cît mai mari. Dar nu nu­mai porumbul fura­jer trebuie insilozat, ci şi buruienile cres­cute prin grădini sau alte părţi, iar în lunile ce urmea­ză, porumb, frun­zele şi coletele de sfeclă de zahăr etc. Ca să începi siloz din beton construirea unui e costisitor şi nici 8o tm.tXitiUt S-totw r»C V In prag de an şcolar nou Consfătuirile cadrelor didactice în prag de an şcolar nou constituie de fiecare dată un bun prilej de analiză a activităţii anului care s-a scurs, a­­naliză din care învăţămintele şi expe­rienţa pozitivă să slujească la alcă­tuirea planurilor de activitate in noul an şcolar. Asemenea consfătuiri, la ni­velul raioanelor, au avut loc zilele acestea în întreaga regiune. Ele s-au desfăşurat în lumina aplicării Hotărt­­rii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. din iulie 1956 cu privire la îmbunătăţirea învăţă­­mîntului de cultură generală din Re­publica Populară Romina. Prezentăm în rindurile ce urmează cîteva din problemele dezbătute în ziua întîia a consfătuirilor de la To­­pliţa şi Reghin. La Topliţa, ne aşteptam la mai mult Deşi referatul secţiei de învăţămînt şi cultură a sfatului popular raional Topliţa, prezentat de şeful secţiei, Ceuşan Alexandru, a constituit o bu­nă bază de discuţii, fiind întocmit cu conştiinciozitate, dezbătînd proble­mele în amănunţime, cu referiri con­crete la fapte şi­ oameni, nivelul con­sfătuirii a fost scăzut. Amprenta acestui calificativ a lăsat-o neserio­zitatea cu care unii dintre cei ce s-au înscris la discuţii au vorbit, ridicînd probleme lipsite de importanţă, ne­semnificative, neserioase chiar, în­­cercînd să-şi afirme anumitele merite pe care referatul, chipurile­, „le-a eronat“, umplînd vremea cu poveşti mai mult sau mai puţin hazlii, evi­­tînd critica sau autocritica ascuţită şi concretă din care ascultătorii să poată desprinde o anumită învăţă­tură. Aceasta nu înseamnă însă că parti­cipanţii la consfătuire n-au ascultat şi lucruri interesante. Bunăoară a fost deosebit de interesantă expune­rea tovarăşului Tom­a Alexandru, di­rectorul şcolii de 7 ani din Vătava, cu privire la organizarea învăţămîn­­tului în şcoala pe care o conduce şi rezultatele deosebite dobîndite. (La cererea noastră, tovarăşul To­ma Alexandru va împărtăşi cele ex­puse la consfătuire şi prin ■ o­oanele ziarului nostru într-unul din nume­rele viitoare). Vorbind despre politehnizarea în­­văţămîntului, tovarăşul Pop Virgil, profesor de geografie la şcoala din Deda, a arătat, demonstrind cu rea­lizările obţinute la şcoala din Deda, că lucrul acesta se poate face chiar şi atunci cînd şcoala nu are dotaţia corespunzătoare, dar are în schimb iniţiativă, voinţă şi tragere de ini­mă. Semnificativ în această privinţă e războiul de ţesut confecţionat de băieţii şcolii, din resurse focale, la care fetele ţes pînză. Tovarăşa Ganea Alexandrina, învă­ţătoare la Corbu, a împărtăşit din experienţa sa în munca cu copiii şi cu părinţii lor. Ici, colo, timide, s-au auzit şi cî­teva critici la adresa secţiei de în­­văţămînt şi cultură raionale Direc­torul şcolii de 7 ani din Sărmaş, Di­­mitrenco Anatolie de exemplu, a ară­tat că secţia de învăţămînt şi cultură difuzează uneori materiale didactice a.Indala, fără discernămînt, le bagă pe gîtul şcolilor de ce trebuie, de nu. Comisia pentru organizarea con­cursului micilor grădinari — a spus directorul şcolii din Rîpa de Jos, to­varăşul Stancov Iacob — e măreaţă şi sublimă, îi lipseşte doar activitatea. Ne-am aşteptat la mai multă ma­turitate din partea cadrelor didactice din raionul Topliţa şi la mai mult simţ de răspundere în discutarea şi analizarea problemelor importante de învăţămînt pentru care s au întîlnit. Iar dacă lucrul acesta nu s-a petrecut la consfătuire, îl nădăjduim la acti­vitatea de fiecare zi a anului de în­văţămînt care începe. O, HOSSU Consfătuirea cadrelor didactice din raionul Reghin In zilele de 1, 2 şi 3 septembrie a avut loc în oraşul Reghin consfătui­rea raională a cadrelor didactice. După vacanţa odihnitoare, dătătoare de forţe noi şi energie, cadrele didac­tice din întregul raion s-au întîlnit pentru a face bilanţul anului şcolar 1956—57, pentru a analiza în mod critic şi autocritic munca depusă şi rezultatele obţinute. Lucrările consfătuirii au­ început prin referatul secţiunii de învăţămînt şi cultură, ţinut de tov. O. Cotta, şe­ful acestei secţii, cu titlul „Rezul­tatele anului şcolar 1956—57 obţinute în urma aplicării Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la îmbunătăţi­rea învăţămîntului de cultură gene­rală din R.P.R.“. Din referat şi din discuţiile pur­tate a reieşit că faţă de anul trecut calitatea învăţămîntului, a planuri­lor de învăţămînt şi a pregr­antelor şcolare a fost îmbunătăţită radical. In manuale s-au introdus lecţie noi cu caracter practic pentru elevii care nu urmează decit 7 clase. Sa îmbu­nătăţit de asemenea munca cadrelor tinere (exemplu: Todoran Alia, Chir­­teş Doina, Dan Elena). S-a acordat mai multă atenţie decit în anii pre­cedenţi obiectelor socotite mult timp „dexterităţi“. Numeroase şcoli au trecut la politehnizarea învăţămîntu­­lui, creindu-şi ateliere şcolare şi lo­turi experimentale, unde elevii sunt obişnuiţi să facă­­ legătura între cu­noştinţele teoretice şi activitatea prac­tică (exemplu: lotul şcolar de la Gurghiu, unde a fost cultivat un soi de grîu care dă 80 boabe­­a spic). Elevii şcolilor din oraş au făcut vi­zite la întreprinderile din localitate, la fabrica de instrumente muzicale, la fabrica de butoaie etc. Sub îndru­marea organizaţiilor de tineret s-a­u depus o bogată muncă de p­loios ob­ştesc, adunîndu-se pe raion 8.075 kg fier vechi, 194 kg plante medicinale şi 1.942 kg boabe de grîu din spicele adunate. In această muncă s au evi­denţiat şcolile din Petelea, Băiţa, Brîncoveneşti, Hodac, Gurghiu etc. Au fost construite noi localuri de şco­li (Ercea,­ Lefaia), iar altele sunt în curs de construcţie, ca la Orşova, Comori. La apelul de a participa la activi­tatea pentru transformarea socialistă a agriculturii au răspuns numeroase cadre ca Cotta V., Pop A. etc. Activitatea organizaţiilor de tine­ret (pionieri şi U.T.M.) s-a îmbuna­tăţit. Concursul pionierilor şi şcolarilor a dovedit-o din plin. Din 10 locuri I pe regiune, 5 au fost obţinute de şcolile din­ raionul Reghin. Dar se putea face mai mult pentru ca aceste organizaţii să fie adevăratul sprijin al profesorilor şi învăţătorilor în munca instructiv-educativă din şcoală. Printre realizările de frunte ale cadrelor didactice se numără şi „transformatorul aritmetic“ construit de profesorul Biriş Iacob de la şcoa­la de 7 ani din Băiţa, după modelul celui construit de profesorul Ionescu din Ploeşti şi a cărui construcţie a fost descrisă în „Gazeta învăţămîn­­tului“. Acest aparat este de mare fo­los în predare. Cu ajutorul lui se face legătura între fracţiile zecimale şi sistemul metric. Cadrele didactice din comuna Pe­telea anunţă că din 400 de analfa­beţi cîţi au avut în comună, nici unul n-a rămas neştiutor de carte. Şcoala lor, ca multe altele din raion, este pregătită pentru a se reîncepe mun­ca. Dar mai există şcoli a căror pregă­tire pentru noul an şcolar n­u este încă terminată (Fiipişul Mare, Băiţa, Ibăneşti şi Porceşti), unde tavanele nefiind reparate, plouă în şcoli. Eie nu sînt nici măcar împrejmuite cu gard, astfel Incit căruţele circulă prin curte. Nu toate sfaturile populare au aplicat hotărîrea comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare regional şi raional, privind repartizarea de parcele experimentale şcolilor. Şcoa­la din Ibăneşti nu dispune de o astfel de parcelă, deşi există teren potrivit în apropierea şcolii. La fel nici cea din Porceşti, sau şcoala medie nr. 1 din oraş. In ceea ce priveşte discuţiile, ca­drele tinere n-au fost antrenate la ele. Consfătuirea n-a­­ atins problema atît de importantă a muncii dirigin­­ţilor. Secţia de învăţămînt şi cultură n-a controlat de loc numeroase şcoli, atît la sate cît şi în oraş (Sînmihai, Comori, şcoala medie nr. 1 Reghin etc.). Poate, datorită acestui lucru continuă să funcţioneze în învăţă­mînt cadre care nu dau nici un ran­dament în munca de educaţie, ca la şcoala de 7 ani din comuna Sînmi­­haiu de Pădure. In raion nu s-a reuşit să fie şcolarizaţi toţi copiii, ră­­mînînd neşcolarizaţi un număr de 33 copii de vîrstă şcolară, iar 49 cu o frecvenţă de sub 50%, ceea ce în­seamnă că tot neşcolarizaţi sînt. In general însă activitatea cadrelor didactice din raion în acest an a fost mult mai rodnică, ceea ce dovedeşte că s-a muncit cu mai mult suflet şi conştiinciozitate. M. PETRA

Next