Steaua Roşie, octombrie 1957 (Anul 6, nr. 534-542)

1957-10-02 / nr. 534

m ..Tu 104** fe „Tu 104 A" Și cîteva date biografice despre omul de șființă a cărui aparate de zbor au uimit lumea încă o variantă a avionului lui Tup­olev — „Tu-N­O", înainte de a decola. La vreme, cititorii noş­tri au aflat despre senza­ţia pe care a produs-o în lumea întreagă primul a­­vion sovietic cu reacţie ,,Tu-104“, care avind la bord 50 de pasageri a par­curs 3.500 km fără escală. Odată cu punerea în cir­culaţie, pe rută regulată, a extraordinarei maşini de zburat cu reacţie „Tu-104“ pe liniile aeriene Moscova - Irkutsk, Moscova-Alma-Ata şi Moscova-Tbilisi precum şi pe liniile internaţională (Pekin, Praga, etc.), dis­cuţiile în jurul acestei rea­lizări unice în lume parcă au mai „încetat“. Dar constructorii sovie­tici, la numai cîteva luni de la punerea în cursă re­gulată a lui ,,Tu-104“, au anunţat că soliditatea apa­ratului şi puterea motoa­relor acestuia au permis perfecţionarea lui, ajungîn­­du-se la o variantă de 75 de locuri fără a se modifica construcţia propriu zisă. Aşa a luat naştere avionul cu reacţie al Eroului Mun­cii Socialiste Tupolev, „Tu-­ 104 A“, căruia chiar de la „naştere“ i s-a încredinţat una din cele mai grele misiuni : parcurgerea fără escală, într-un timp record, a distanţei Moscova-New York. De la „naştere“ cu „Tu-104 A“, piloţii sovie­tici au stabilit 11 noi re­corduri mondiale. Ultimul record a fost parcurgerea distanţei de 1.002 km a­­vînd la bord o greutate de 10.000 kg şi mergînd cu o viteză de 972,856 km pe oră. „Constructorul acestor extraordinare aparate de zbor este Eroul Muncii So­cialiste Andrei Nicolaevici Tupolev, elevul apropiat al lui N. E. Jukovski, „părin­tele aviaţiei ruse”. Terminînd în 1918 Şcoa­la tehnică superioară din Moscova, Tupolev împreu­nă cu Jukovski au luat parte la înfiinţarea Insti­tutului Central de Aerodi­namică (TAGI). Andrei Nicolaevici este întemeieto­rul construcţiei de avioane metalice sovietice. Sub con­ducerea lui s-au proiectat şi construit mai multe su­te de diferite tipuri de a­­vioane, din care mare par­te au intrat în producţia de serie. Pe maşinile crea­te de Tupolevi au fost efectuate multe zboruri prin U.R.S.S., Europa şi peste Polul Nord în America (1937). De asemenea, a a­­dus mari servicii în lucra­rea avioanelor mijlocii şi grele de bombardament. In 1955 a fost dată maşina reactoare „Tu-104“ de pa­sageri, pentru care eminen­tului om de ştiinţă,construc­torului A. N. Tupolev i s-a acordat Premiul Lenin. De atunci maşina sa a suferit substanţiale îmbu­nătăţiri şi nu se ştie ce surpriză ne va aduce vii­torul. Noutăţi teatrale PUBLICUL APLAUDA . . . • ultima premieră a teatrului mun­citoresc londonez „Unity“, cu drama „Cynamida“, ce aparţine tînărului scriitor al şcolii realiste americane Burt Mamik. Piesa, regizată d­e Joe Mac Collum, aduce în scenă lumea muncitorilor dintr-o fabrică de pro­duse chimice din Statele Unite şi oglindeşte împotrivirea acestora la fabricarea unor substanţe destructive sortite unui viitor război. • noua comedie a lui Al. Kornei­­ciuc, „De ce sclipesc stelele", pe care a înscris-o în repertoriul noii sale stagiuni Teatrul Mic din Moscova, înscenarea se va datora regizorului B. Ravenski. • creaţia actorului german Willy A. Kleinau de la Deutsches Theater din Berlin, în rolul regelui Lear din tragedia shakesperiană. Noua însce­nare, apreciată de către presa de specialitate ca deosebit de robustă şi dinamică, se datoreşte lui Wolfgang Langhoff. • bucuria artistică oferită de tea­tru moscovit al Comsomolului, ama­torilor de teatru din Chişinău. Tur­neul făcut la sfîrşitul verii a oca­zionat prezentarea cîtorva piese din repertoriu, susţinute de artista po­porului Serafima Birman, de artistul emerit B. B. Vsevolodov şi de ceilalţi membri ai colectivului moscovit. Inima artificială Un grup de medici englezi de la spitalul „Sf. Gheorghe" din Lon­­dra au pus la punct un aparat ca­pabil să redea pulsaţiile normale unei inimi pe cale de a înceta şi mai bată. Este vorba de un aparat com­pus din diferite părţi electronice unite între ele printr un circuit spe­cial. In momentul în care bolnavul intră în agonie, pe toracele acestuia se aplică aparatul şi exact în mo­mentul în care inima încetează să mai bată, aparatul începe să funcţio­neze datorită unor descărcări elec­trice ce se petrec în mod automat şi care prin zguduirile produse, reactivează imediat pulsaţiile inimii. Aparatul poate provoca astfel între 40—50 pulsaţii pe minut; fiecare pulsaţie este însoţită şi de un sem­nal acustic menit să avertizeze me­dicii care­­ veghează pe bolnav că aparatul a început să funcţioneze arătînd totodată şi frecvenţa pulsa­ţiilor. Pînă acum, reactivarea pulsaţiilor inimii se făcea prin intermediul şocurilor electrice aplicate direct pe inimă. Această metodă prezenta in­convenientul că de multe ori, pină se reuşea să se facă intervenţia chirurgicală, inima înceta să mai bată. Graţie noului aparat, care prezintă avantajul că se apu­că pe toracele bolnavului în agonie, şan­sele de reactivare a bătăilor inimii sunt mult mai mari și sigure. O floare rară Vizitatorii grădinii botanice a Universităţii de stat din Moscova vin adesea să admire floarea Victo­ria-regia- un nufăr uriaş al cursuri­lor de apă Amazoanele, Parana şi Orinoce din America de Sud. Flo­rile lui de un alb ca laptele se deschid obişnuit către seară. Spre di­mineaţă, ele capătă o culoare roz, iar spre sfîrşitul celei de-a doua devin ro­şii ca zmeura şi se afundă sub apă. Victoria-regia este una din cele mai interesante reprezentante ale lu­mii vegetale. Deosebit de ciudate sunt frunzele ei. Cînd sînt tinere, ele sunt răsucite, semănlnd cu o opincă. Dar, deoarece toate nervurile frun­zei sînt strînse la un loc, formînd oarecum un ghem, frunza seamănă cu un arici. Dar iată că foaia se desface, creşte repede şi capătă for­ma unei tigăi uriaşe cu un diametru de pînă la doi metri. O singură frunză cîntăreşte peste 3 kg şi poate suporta o încărcătură de pînă la 90 de kg dacă, bineînţe­les, aceasta este repartizată omogen pe întreaga ei suprafaţă. Această neobişnuită „capacitate de încărcare" se datoreşte reţelei de nervuri avînd o înălţime de pînă la 5 cm care la desfacerea frunzei se umple cu aer, formînd un original penton. La grădina botanică a Universită­ții de stat din Moscova acești suferi uriași se cultivă de cinci ani. Cu ajutorul sateliţilor artificiali omul poate să facă primii paşi în spaţiile cosmice. Un clişeu : Macheta experimentală a unui astfel de satelit artificial. Deşi cunoscută de multă vreme, acţiunea nocivă a tutunului preo­cupă în mod special atenţia cercurilor ştiinţifice mondiale abia in ultimii doi, trei ani. Rezultatele cercetărilor întreprinse în institutele de cancer de pe întregul glob au determinat cîteva luări de atitudine ulterioare prin temeritatea şi ineditul lor într-o problemă care n-a fost niciodată pînă acum frontal atacată. Astfel, în Anglia, tutunul a fost decretat „inamicul public nr. I“ al populaţiei şi interpelarea în Camera Comune­lor a lui J. K. Vaugham-Morgan, secretar parlamentar al ministrului să­nătăţii publice, a provocat o vastă campanie de presă împotriva fumatu­lui. Este un act de curaj aproape fără precedent in analele parlamentari, deoarece ameninţă trezoreria britanică cu o pierdere anuală de peste 700 de miliarde de franci francezi, ducînd deocamdată la o scădere de 100 mi­liarde franci la valorile de bursă ale companiilor distribuitoare de pro­duse de tutun. La rîndul lui, medicul francez Guy Valet a intentat proces Serviciului exploatării industriale a tutunului și chibriturilor (S . I . A.) pentru atentat public la persoana omenească, cerînd ca pe viitor să se menţioneze pe fiecare ţigară : „produs cancerigen" ! Atît discuţiile, cit şi interpelarea parlamentului britanic au fost cauzate de al doilea raport asupra mortalităţii, al medicilor englezi Richard Doll şi A. Bradford-Nill, intitulat Cancerul pulmonar şi alte cauze ale mortalităţii în legătură cu fumatul. Paralel cu cercetările aces­­tea, medicii americani E. Cuyler Hammond şi Daniel Horn au publicat rezultatele anchetei lor întreprinsă între anii 1952 şi 1954 pe 188.000 de pacienţi între 50 şi 70 de ani, din 394 de departamente şi 9 state fede­rale. Cercetările lor pe lîngă faptul detectării substanţelor cancerigene şi a toxinelor nervoase din nicotină, au dovedit că tutunul atacă posturile cheie ale organismului uman, fumatul fiind responsabil de nenumărate acţiuni dintre cele mai grave. Combustiunea tutunului degajează o sea­mă de gudroane nocive, pe lîngă alte 30 de substanţe toxice şi 5 hidro­carburi cancerigene precum şi un virus, izolat de Stanley, care provoacă o serie de leziuni organice. Organele mai frecvent atacate de tabagism sunt aparatul circulator şi cordul, datorită — probabil — carbo-oxyhemoglobinei (5—10 la sută) produsă de oxidul de carbon, a cărei acţiune toxică a fost arătată de pro­fesorul Léon Binet de la facultatea de medicină din Paris. 93,3 la sută din bolnavii de angină coronariană, sub vîrsta de 40 de ani, provin din fumători. Maladia angor tabagica descrisă de Huchard şi recunoscută azi de numeroşi clinicieni, se datoreşte exclusiv fumatului. Sistemul ner­vos este şi el expus la diferite alteraţiuni, de la nevralgiile banale la he­miplegiile incomplete sau la pierderile de memorie şi congestiile cerebrale cronice. Impotenţa, frigiditatea şi sterilitatea n-au adeseori alte cauze decît acelaşi tabagism în cancer, şi mai ales în cel pulmonar, fumatul este considerat — conform ultimelor investigaţii — drept agentul principal al maladiei. Un fumător de 25 sau mai multe ţigarete la zi are de 40 de ori mai mari şanse de a muri de cancer pulmonar decit un nefumător. Medicii americani au constatat că fumătorii daur de zece ori mai mulţi canceroşi pulmonari decît cei care nu fumează. Peste consumul de 40 de ţigarete la zi riscul cancerului pulmonar este de 64 de ori mai mare decît la nefumători. Cît priveşte pe medicii englezi, ei au arătat că morta­litatea este cu 66 la sută mai ridicată la fumători de 1—14 ţigarete la zi, cu 67 la sută la cei ce consumă între 15—24 și cu 102 la sută pentru cei care fumează peste 25 la zi. Un punct de vedere comun ambelor grupe de observatori : „mortalitatea creşte proporţional cu cantitatea de ţigări turnate zilnic" ! In alte maladii ale arborelui respirator, fumătorii dau un procent de mortalitate de 74 la sută şi 52 la sută pentru coronarită — „asasinul nr. 1” — în ţările occidentale. Consumaţia medie anuală de fum a unui fumător american este 3,6 kg, a unui fumător francez 1,4 kg, iar a unui fumător mediu de la noi cca. 0,9 kg. Nimeni nu ştie unde vor duce aceste cercetări, ale căror concluzii, de pe acum alarmante se pot rezuma în următoarele puncte: 1. Se atribuie abuzului de tutun o acţiune de diminuare a rezisten­ţei organismului la diferite maladii virotice, microbiene şi funcţionale. 2. Gudronul tabacului, produs prin combustiunea lui cu sau fără hîrtie, este cancerigen. 3. Proprietatea cancerigenă a tutunului nu reprezintă decît un as­pect restrîns al nocivităţii lui. 4. Tabagismul provoacă o gravă maladie virotică a epiteliului bronhial (angor tabagica). 5. Peste 70 la sută din tuse, pierderile de memorie, gingivite, arte­­rioscleroze, tulburări cardiace, gastrite şi iritabilitate se datoresc fu­matului. 6. Mijloacele paleative şi filtrele propuse sau chiar aplicate pe alocuri (Franţa, Italia, etc.) sunt cu totul insuficiente pentru a diminua sau suprima efectele nocive ale tabagismului. (După British Medical Journal din 10 noiembrie 1956 și Science et Vie din septembrie 1957). Anul geofizic international STUDIEREA AURORELOR POLARE ÎN ARCTICA Un grup de specialişti de la Institutul arctic a plecat pe calea aerului spre insula Dixon. Specialiştii vor fure studii asupra auro­relor polare în cadrul Anului Geofizic Internaţional. Pînă în prezent, in regiunile Extremului nord, aurorele s-au studiat prea puţin. In legătură cu aceasta, începând chiar din acest an, în cele 25 de ob­servatoare polare, în staţiunile de coastă şi în derivă se întreprind cercetări largi. In Arctică se trimite pe nave şi pe calea aerului aparatură specială. De pildă, vor fi folosite pentru prima oară noi aparate fo­tografice sistem prof. Aleksandr Lebedinski. Aceste aparate originale permit oamenilor de ştiinţă să proiecteze neîntrerupt pe peliculă ci­nematografică întreaga boltă cerească cu aurorele polare. Se orga­nizează observaţii cu ajutorul radiolocatoarelor, datorită cărui fapt cercetările pot fi realizate şi în zilele cu cer noros, precum şi în zilele cu cer senin ale anului, cînd aurorele nu se văd. Pentru prima oară în condiţiile Arcticii vor fi folosite aparate speciale pentru studierea spectrelor aurorelor polare. Aceste cercetări vor permite oamenilor de ştiinţă să obţină date despre procesele care au loc în păturile superioare ale atmos­ferei şi care sunt de o mare importanţă pentru radiocomunicaţii. NAVA DIESEL-ELECTRIC­A „OBI“ ESTE GATA PENTRU CEA DE-A TREIA CURSA ANTARCTICA Nava diesel-electrică „Obi“, vasul amiral al expediţiei an­tarctice sovietice, este gata pentru cea de-a treia cursă în Antarctică. Pe bordul navei este montată o instalaţie pentru lansarea rachete­lor meteorologice, cu ajutorul cărora, potrivit programului Anului Geofizic Internaţional, vor fi studiate păturile superioare ale atmos­ferei. Au fost instalate de asemenea aparate perfecţionate pentru cercetările geologice şi oceanografice la mari adîncimi. Pe drumul spre Antarctica „Obi“ va vizita portul italian Ge­nova, unde la începutul lui octombrie se va desfăşura conferinţa internaţională consacrată împlinirii a 500 de ani de la naşterea lui Cristofor Columb. La lucrările acestei conferinţe vor participa şi oameni de ştiinţă sovietici. AURORA BOREALA TN CEHOSLOVACIA In noaptea spre 5 septembrie activitatea solară extrem de in­tensă a determinat puternice perturbaţii geomagnetice şi ionosferice legate de apariţia aurorei boreale, care a fost vizibilă în Cehoslova­cia în cîteva locuri, deşi cerul era luminat de lună. Colectivele observatoarelor geomagnetice şi ionosferice, precum şi ale unor sta­ţiuni meteorologice din Cehoslovacia au efectuat observaţii asupra aurorei boreale.

Next