Steaua Roşie, decembrie 1957 (Anul 6, nr. 552-560)

1957-12-04 / nr. 552

Pentru cooperativizarea completă a agriculturii La casa colectivistului Savu T­upă ce am aflat despre felul cum s-au desfăşurat lucrările la gospodăria agricolă c­olectivă din Singeorgiu de Mureş, l-am rugat pe tov. Gheorghe Opriş, preşedintele gospodăriei să-mi vorbească ceva şi despre veniturile colectiviştilor. La auzul acestor cuvinte tov. pre­şedinte mă sfătui: „Uite tovarăşe şi aşa timpul e destul de urât, afară plouă, oamenii sunt pe acasă. Aşa că e mult mai bine să vorbească ei despre ceea ce au clştigat in colec­tivă." Propunerea nu era rea. Şi cum avea şi ceva de aranjat pe la sfatul popular comunal, m-a condus la cel mai apropiat colectivist, la Savu. — Tovarăşe preşedinte, dar ce fel de om e Savu? — Ai să vezi la faţa locului, deo­camdată să mergem. ★ 7V7 u-mi venea să cred. O casă ma- L' re şi frumoasă, ceva mai depar­­te un grajd nou. Am intrat In casa omului. — Aici stă iov, Savu? — Da. Mai sintem­, poftiți. In casă, masa era încărcată de un­tură de porc, iar pe sobă In citeva oale, era pusă la topit o parte din untură. — V-ați cam grăbit cu tăiatul porcului. — Ce era să facem. M-a vrut să mănince. Și ne-am socotit că i-a ve­nit vremea. Mai avem încă unul la îngrășat. Acela mănlncă mai bine. O să-l tăiem mai t­irziu. Ca orice vizitator. In timp ce tov. Savu continua să vorbească mi-am rotit privirile prin cameră Nu lip­sea nici lumina electrică, nici gazul­­metan și nici aparatul de rad.­ Deci colectivistul Savu are tot con­fortul unui orășean. — Fără pere nu mă las. Avem bucate destule. Nu numai pentru noi ci și de vânzare. De lucrat, lucrez cu nevastă-mea Maria și cu băiatul nostru, Eugen. După zilele muncă realizate în gospodăria colec­tivă, anul acesta noi am primit 2 400 kg griu, 2.400 kg porumb, 1£00 kg cartofi, 5M0 kg fin 3.200 kg borhot, 3.200 kg paie, 13 kg za­hăr şi peste 300­ lei. Bani o să mai primim incă vreo 200 lei. Părerea mea e că cine munceşte in gospodăria agricolă colectivă, are ce-i trebuie, şi bani şi bucate Uite. In decursul anilor, de cină lucrez tn colectiv, nu am avut altă sursă de venit decit ce am clştigat In gos­podărie. Rezultatul: mi-am construit casă nouă cu 4 camere, cameră de alimente, pivniţă Mi-am construit şi un grajd nou. — De acum, din casa nouă vă lip­sește doar mob la nouă. — Asta o să o aducă nora. Mai avem numai feciori. — Ba, o să ne cumpărăm și noi mobilă, interveni nevasta. — Asta n-o mai fac, răspunse băr­batul puțin răspicat. N-oi mărita fe­tele altuia. — Lasă măi Augustine, că ne-om împăca, nu-ți mai face singe rău, spuse în cele din urmă nevastă-sa Maria. Vorbele femeii avură efect, și to­varăşul Augustin schimbă subiectul. Apoi, tovarăşe zică cine ce-o vrea, căci după cete 5136 ha pi­­mint cu care m-am înscris in gos­podărie nu puteam aduna mai mult răminind in afara gospodăriei. Păre­rea mea e că ţăranii mijlocaşi nu pierd nimic dacă vin alături de noi Cred că nu e cazul să vă spun de ce. Veniturile mele realizate in decursul unui an cu trei braţe de muncă spun mai mult decit vorbele. După aceste cuvinte, tovarăşul Savu, începu să vorbească despre viitor, despre cei doi feciori ai săi, imi arătă fotografiile acestora. Da la ora primului. Tovarăşul Sa­­vu avea de lucru pe la grajd, vaca trebuia hrănită. La fel şi por­cul. Tovarăşa Maria nu putea să se dezlipească de la masa încărcată cu slănină şi cu carne. Pentru a nu le încurca treburile gospodăreşti am plecat, cu toate că doreau să mă aibă oaspete la masă. Cu asemenea membri gospodăria colectivă din Singeorgiul de Mureş se poate mi­ări, iar mulţi dintre colectivişti, ca şi ţăranii cu gospo­dării individuale le pot urma exem­plul.­ ­?. CIMPEANU membri­ întovărăşirii „Bradul“ au a­­dresat o telegramă Comitetului de partid al Regiunii Autonome Maghia­In ziua de 1 decembrie spaţioasa sală a căminului cultural din Ruşii Munţi s-a dovedit neincăpătoare. La marele eveniment ce a avut loc aici în această zi, inaugurarea în­tovărăşirii zootehnice, a luat parte tot satul şi un mare număr de ţă­rani muncitori din satele vecine, încă cu câţiva ani în urmă, nume­roşi ţărani muncitori din Ruşii Mun­ţi, în frunte cu comuniştii, au înce­put să discute pentru a porni şi ei pe drumul agriculturii socialiste. An de an ei au urmărit şi s-au intere­sat de realizările unităţilor socialis­te, de viaţa membrilor acestora. Hotărîrea lor de a păşi pe noul drum în viaţă s-a înfăptuit în aceste zile. In firma plenarei comitetului raio­nal de partid, organizaţia de bază din Ruşii Munţi a intensificat munca politică pentru transformarea socialis­tă a agriculturii, mobilizînd toate forţele în această muncă. Organizaţia de bază de aici, în cadrul unei adunări, a analizat te­meinic condiţiile existente pentru cooperativizarea satului, precum şi măsurile ce trebuiau luate în acest sens. Apoi a fost organizată o adu­nare deschisă a organizaţiei de bază la care au participat deputaţii, ute­­miştii, delegata comisiei de femei, învăţătorii, salariaţii şi ţărani mun­citori fruntaşi. Membrii de partid ca Dima Chi­­rilă, secretarul organizaţiei de bază, Rotaru Grigore, Suciu Iosif, Berci Vasile, Mognean Dănilă au fost cei dintîi care şi-au înaintat cererile. Exemplul lor a fost urmat şi de alţi ţărani muncitori din sat. Ilovan Chirilă, secretarul comitetului sătesc U.T.M. a fost şi el printre cei din­tîi care s-au înscris în întovărăşire. Nu s-a lăsat mai prejos nici Timaru Minodora, secretara organizaţiei de bază U.T.M. care şi-a lămurit pă­rinţii, pentru a se înscrie în înto­vărăşire, nici Vărărean Cătălina, de­legata comisiei de femei, care a ţi­nut ca şi ea să fie printre primii în întovărăşire. re şi sfatului popular regional, anga­jîndu-se să lupte pentru completa coo­perativizare a agriculturii. Cele nouă colective de agitatori au desfăşurat o intensă muncă poli­tică atrăgînd din zi în zi tot mai mulţi ţărani muncitori pentru a înain­ta cereri. In mod regulat s-a analizat munca desfăşurată în acest sens, la care analize erau invitaţi şi ţărani muncitori din sat. La o astfel de analiză a luat parte şi ţăranul mun­citor Zdărie Dănilă. — Mă bucură faptul că am fost invitat la această şedinţă, a spus el, arătînd că locul fiecăruia este în unităţile socialiste din agricultură. Chiar în acea şedinţă a înaintat şi el cerere de înscriere în întovărăşire. Zi de zi, seară de seară, învăţăto­rii Mureşan Vasile, Stupar Dănilă, Mureşan Eugenia, Dan Doina, P­leţ­­ca Nastasia, au discutat şi discută cu ţăranii muncitori despre superiorita­tea sectorului socialist din agricul­tură, despre viaţa nouă ce şi-o crea­­ză ţărănimea muncitoare înfiinţînd gospodării colective şi întovărăşiri. Programele culturale ce au avut loc regulat la căminul cultural, orga­nizate de învăţătoarea Dan Doina, au atras din zi în zi tot mai mulţi ţărani muncitori la cămin, unde pe lîngă piese şi jocuri sunt ţinute confe­rinţe. Au fost aici şi echipele cultu­rale din Vătava şi Dumbrava. Tov. Tom­a Alexandru a vorbit ţăranilor muncitori din Ruşii Munţi despre rea­lizările unităţilor socialiste din Vă­tava şi Dumbrava. Numărul ţăranilor muncitori care au început să păşească pe drumul a­­griculturii socialiste a crescut zi de zi. Pînă la 30 noiembrie 4­ familii au înaintat cereri pentru înfiinţarea în­tovărăşirii. La 1 decembrie, în ziua inaugurării, încă 3 ţărani muncitori, Dumbravă Vasile, Oală Ioan şi Za­­haria loan au cerut şi ei să fie primiţi în întovărăşire. Cele 44 familii de ţărani muncitori din Ruşii Muriţi care în ziua de 1 de­cembrie s-au unit într-o mare familie unită, sînt hotărîţi să lupte pentru cooperativizarea completă a satului. P. POPŞOR 44 familii din Ruşii Munţi Noua casă a colectivistului Savu. In raioKDl TopUja nea pOliliCÜ Ü MÜS © Zeci de familii de ţărani muncitori din numeroase sate cer înfiinţarea de unităţi socialiste © Două întovărăşiri zootehnice inaugurate la 1 decembrie nat-o nevasta şi cei doi feciori, Vasile şi Nicolae şi cerem să fim primiţi şi noi în întovărăşire cu 1 hectar de pămînt şi două oi. Vom munci cu cinste şi dragoste în întovărăşire“, a spus el în încheiere. Au înaintat cereri şi Deac Ioan, înscriindu-se cu 1,72 ha pămînt şi 2 oi, Codrean Andrei cu 1 ha pămînt şi 3 oi, Zbanca Vitan Gheorghe, cu 1,50 ha pămînt şi 2 oi, Natea Andrei cu 3 ha pămînt şi 4 oi, Ţepeş Mihai cu 2 oi şi 0,29 ha pămînt. Toţi cei 7 ţărani muncitori care şi-au înaintat cereri pentru a fi pri­miţi şi ei în întovărăşire sînt oameni harnici, buni gospodari. Tocmai de aceea membrii întovărăşirii i-au pri­mit cu bucurie în rîndurile lor. Deci la serbarea festivă de inaugurare, în­tovărăşirea „Bradul“ număra 37 fa­milii cu peste 70 hectare pămînt, 114 oi şi 9 capete tineret bovin. Membrii întovărăşirii au hotărît ca taxa de înscriere să fie de 15 lei. — Duşmanul de clasă răspîndeşte fel şi fel de zvonuri despre întovă­răşiri, a spus tov. Nagy Árpád, se­cretarul întovărăşirii din Călb­rănel. Ba că îţi ia vaca, oaia, ba că îţi ia păm­intul. Sînt membru al întovără­şirii de doi ani, dar nimeni nu ne-a luat nimic. Pămîntul este al nostru, oile sînt ale noastre, al nostru este şi venitul. Anul acesta de pildă, membrii întovărăşirii au primit cîte 8,5 kg brînză pe cap de oaie nea­­vînd nici un fel de cheltuieli cu în­treţinerea oilor. Oile noastre nu le mînîncă nici „lupul“ cum se întim­­plă cu ale particularilor. Noi, înto­­vărăşiţii din Călimănel, ne angajăm să vă împărtăşim din experienţa noastră pentru a obţine din ce în ce rezultate tot mai bune. In încheierea şedinţei de constituire, în satele raionului Topliţa creşte din zi in zi numărul ţăranilor mun­citori care, urmînd îndemnul parti­dului, păşesc cu încredere pe drumul agriculturii socialiste. Munca politică desfăşurată de organizaţiile de par­tid în rândul ţărănimii muncitoare îşi arată roadele. Duminică, 1 decembrie, au fost inaugurate aici alte două în­tovărăşiri zootehnice, una la Ruşii Munţi şi una în cartierul ii Măghe­ruş aparţinînd de oraşul Topliţa. Sunt în perspectivă de a se înfiinţa alte 17 întovărăşiri, pentru care nu­mărul cererilor creşte mereu. La Nea­gra, aparţinînd de Lunca Bradului, de pildă, numai pînă la 30 noiem­brie 65 ţărani muncitori au înaintat cereri pentru înfiinţarea întovărăşirii, la Meşterhaza, aparţinînd de Stînceni 40 ţărani muncitori, la Răstolița 24. A treia întovărăşire in oraşul Topliţa „Ziua de 1 decembrie e sărbătoa­re pentru noi“ spune tovarăşul Natea Nicolae, membru al întovărăşirii „Bradul“ inaugurată duminică 1 de­cembrie. Şi, într-adevăr, această zi constituie o zi de cotitură în viaţa ţăranilor muncitori din cartierul­I Mărgheruş, aparţinînd de oraşul To­pliţa, cînd 37 familii de aici au pă­şit pe un drum nou, pe drumul feri­cirii şi belşugului. Au trecut doar cîteva săptmîni de cînd în cartierul Măgneruş numeroşi ţărani muncitori au început, mai ho­­tărîţi ca oricînd, sa discute cu în­­flăcărare despre înfiinţarea şi la ei în cartier a unei întovărăşiri. Aceas­ta a fost în urma plenarei comite­tului raional de partid. In scurt timp au început să se înainteze cereri, a­­poi a fost format şi comitetul de ini­ţiativă. Din comitetul de iniţiativă au făcut parte cei mai buni ţărani muncitori din cartier ca Goia Nico­lae, Teslovan Dumitru, Braic Irimie, Bodor Alexandru, Portik Iosif şi Hi­­rişca Ioana. Pînă la 1 decembrie, 30 ţărani muncitori de aici au înaintat ce­reri pentru înfiinţarea întovărăşirii, hotărînd totodată ca în această zi să inaugureze întovărăşirea din cartie­rul Măgheruş, cea de a 3-a înfiinţa­tă în oraşul Topliţa. „Cerem să fim primiţi şi noi în întovărăşire“ La sărbătorirea înfiinţării întovără­şirii „Bradul“ pe lîngă cele 30 fa­milii înscrise au venit şi alţi ţărani muncitori din cartier. Iată-l pe ţăranul muncitor Natea Nicolae. După prezentarea dării de seamă a comitetului de iniţiativă a luat şi el cuvîntul spunînd: „Fiind complet lămurit de superioritatea sectorului socialist din agricultură, m-am sfătuit cu nevasta şi am com­pletat şi noi cerere de înscriere. Vă rugăm să ne primiţi şi pe noi ală­turi de dumneavoastră. Cerem acest lucru deoarece eu am umblat mult prin ţară, am văzut gospodării colec­tive şi întovărăşiri, am dat de vorbă cu ţăranii din aceste unităţi şi m-am interesat de viaţa lor. De aceea vă rog să primiţi cererea noastră şi ne angajăm să muncim pentru continua întărire a întovărăşirii. La 1 decem­brie a anului viitor cînd vom sărbă­tori această zi să vedem şi să ne bucurăm cu toţii de roadele muncii noastre. Eu înscriu în întovărăşire 1,5 ha pămînt şi 5 oi". A luat apoi cuvîntul ţăranul mun­citor Pui V. Ioan. „Eu am auzit prin difuzoare că la noi în cartier se în­fiinţează astăzi o întovărăşire, a spus el. La mine n-a fost nimeni să-mi spună să mă înscriu şi eu. Dar ştiind că locul meu este alături de voi am completat şi eu o cerere, care a sera- 60 familii din Atid au înfiinţat o întovărăşire pomicolă Duminică, 1 decembrie, la Mid, 60 familii au înfiinţat o Întovărăşire pomicolă. La inau­gurarea întovărăşirii au luat parte atît membrii gospodăriei agricole colective, cît şi­­ ţăra­nii cu gospodării individuale din sat. . Unii ţărani cu gospodării in­dividuale din sat s-au hotărît să înfiinţeze o întovărăşire pen­tru creşterea animalelor. Pînă duminică 7 familii au şi sem­nat cererile pentru formarea a­­cestei întovărăşiri, numărul lor fiind în continuă creştere. întovărăşire agricola la Feliceni Zilele trecute 15 familii din Feliceni, raionul Odorhei, şiau unit pămînturile, formînd o în­tovărăşire agricolă. In comite­tul de conducere au fost aleşi Mózes Kerekes ca preşedinte, Lörincz Péter secretar-casier şi Domokos Bokor membru. Cu 628 familii mai mult Intr-o săptămînă în raionul Tg. Secuiesc numărul familiilor care şi-au manifestat dorinţa de a face parte din sectorul so­cialist al agriculturii a crescut cu 628. De asemenea, se observă că numărul membrilor de partid care se înscriu în sectorul so­­cialist creşte de la o zi la alta. La Sîncraiul de Mureş 20 cereri într-o singură zi Acţiunea de transformare so­cialistă a agriculturii în comu­na Sîncraiul de Mureş a luat un mare avînt. 35 de ţărani muncitori au cerut să intre în întovărăşirea agricolă , din­tre care 20 numai în ziua de 2 decembrie a. c. Primul care s-a prezentat în această zi la sfatul popular cerînd să comple­teze cererea a fost ţăranul mij­locaş Fodor Simion care a in­trat cu tot pămîntul — 4,45 ha. Specific acestei comune este faptul că primii care au depus cereri pentru întovărăşire, au început de îndată să ducă mun­ca de lămurire cu ceilalţi ţă­rani muncitori din comună, cercul lor mărindu-se mereu. La sfatul popular se prezintă mereu , fără a mai aştepta să fie îndemnaţi tot alţi şi alţi ţărani muncitori, cerînd să semneze cereri. Creşte numărul cererilor In comuna Lunca, raionul Reghin, numărul ţăranilor mun­citori care cer înfiinţarea în­tovărăşirii creşte din zi în zi. Pînă la 2 decembrie 55 familii de ţărani muncitori de aici cu o suprafaţă de 72 hectare pâ­­mînt au înaintat cereri în a­­­cest sens. La Logig, sat aparţinător de comuna Lunca, de asemeni du­pă ce cu cîteva zile înainte au fost primite în întovărăşire 15 familii, alte 6 familii cu 5,67 ha au cerut să fie primite în înto­vărăşire. Organizaţiile de par­tid continuă munca pentru a­­tragerea tuturor ţăranilor mun­citori în unităţile socialiste din agricultură.

Next