Steaua Roşie, decembrie 1957 (Anul 6, nr. 552-560)
1957-12-04 / nr. 552
Pentru cooperativizarea completă a agriculturii La casa colectivistului Savu Tupă ce am aflat despre felul cum s-au desfăşurat lucrările la gospodăria agricolă colectivă din Singeorgiu de Mureş, l-am rugat pe tov. Gheorghe Opriş, preşedintele gospodăriei să-mi vorbească ceva şi despre veniturile colectiviştilor. La auzul acestor cuvinte tov. preşedinte mă sfătui: „Uite tovarăşe şi aşa timpul e destul de urât, afară plouă, oamenii sunt pe acasă. Aşa că e mult mai bine să vorbească ei despre ceea ce au clştigat in colectivă." Propunerea nu era rea. Şi cum avea şi ceva de aranjat pe la sfatul popular comunal, m-a condus la cel mai apropiat colectivist, la Savu. — Tovarăşe preşedinte, dar ce fel de om e Savu? — Ai să vezi la faţa locului, deocamdată să mergem. ★ 7V7 u-mi venea să cred. O casă ma- L' re şi frumoasă, ceva mai departe un grajd nou. Am intrat In casa omului. — Aici stă iov, Savu? — Da. Mai sintem, poftiți. In casă, masa era încărcată de untură de porc, iar pe sobă In citeva oale, era pusă la topit o parte din untură. — V-ați cam grăbit cu tăiatul porcului. — Ce era să facem. M-a vrut să mănince. Și ne-am socotit că i-a venit vremea. Mai avem încă unul la îngrășat. Acela mănlncă mai bine. O să-l tăiem mai tirziu. Ca orice vizitator. In timp ce tov. Savu continua să vorbească mi-am rotit privirile prin cameră Nu lipsea nici lumina electrică, nici gazulmetan și nici aparatul de rad. Deci colectivistul Savu are tot confortul unui orășean. — Fără pere nu mă las. Avem bucate destule. Nu numai pentru noi ci și de vânzare. De lucrat, lucrez cu nevastă-mea Maria și cu băiatul nostru, Eugen. După zilele muncă realizate în gospodăria colectivă, anul acesta noi am primit 2 400 kg griu, 2.400 kg porumb, 1£00 kg cartofi, 5M0 kg fin 3.200 kg borhot, 3.200 kg paie, 13 kg zahăr şi peste 300 lei. Bani o să mai primim incă vreo 200 lei. Părerea mea e că cine munceşte in gospodăria agricolă colectivă, are ce-i trebuie, şi bani şi bucate Uite. In decursul anilor, de cină lucrez tn colectiv, nu am avut altă sursă de venit decit ce am clştigat In gospodărie. Rezultatul: mi-am construit casă nouă cu 4 camere, cameră de alimente, pivniţă Mi-am construit şi un grajd nou. — De acum, din casa nouă vă lipsește doar mob la nouă. — Asta o să o aducă nora. Mai avem numai feciori. — Ba, o să ne cumpărăm și noi mobilă, interveni nevasta. — Asta n-o mai fac, răspunse bărbatul puțin răspicat. N-oi mărita fetele altuia. — Lasă măi Augustine, că ne-om împăca, nu-ți mai face singe rău, spuse în cele din urmă nevastă-sa Maria. Vorbele femeii avură efect, și tovarăşul Augustin schimbă subiectul. Apoi, tovarăşe zică cine ce-o vrea, căci după cete 5136 ha pimint cu care m-am înscris in gospodărie nu puteam aduna mai mult răminind in afara gospodăriei. Părerea mea e că ţăranii mijlocaşi nu pierd nimic dacă vin alături de noi Cred că nu e cazul să vă spun de ce. Veniturile mele realizate in decursul unui an cu trei braţe de muncă spun mai mult decit vorbele. După aceste cuvinte, tovarăşul Savu, începu să vorbească despre viitor, despre cei doi feciori ai săi, imi arătă fotografiile acestora. Da la ora primului. Tovarăşul Savu avea de lucru pe la grajd, vaca trebuia hrănită. La fel şi porcul. Tovarăşa Maria nu putea să se dezlipească de la masa încărcată cu slănină şi cu carne. Pentru a nu le încurca treburile gospodăreşti am plecat, cu toate că doreau să mă aibă oaspete la masă. Cu asemenea membri gospodăria colectivă din Singeorgiul de Mureş se poate miări, iar mulţi dintre colectivişti, ca şi ţăranii cu gospodării individuale le pot urma exemplul. ?. CIMPEANU membri întovărăşirii „Bradul“ au adresat o telegramă Comitetului de partid al Regiunii Autonome MaghiaIn ziua de 1 decembrie spaţioasa sală a căminului cultural din Ruşii Munţi s-a dovedit neincăpătoare. La marele eveniment ce a avut loc aici în această zi, inaugurarea întovărăşirii zootehnice, a luat parte tot satul şi un mare număr de ţărani muncitori din satele vecine, încă cu câţiva ani în urmă, numeroşi ţărani muncitori din Ruşii Munţi, în frunte cu comuniştii, au început să discute pentru a porni şi ei pe drumul agriculturii socialiste. An de an ei au urmărit şi s-au interesat de realizările unităţilor socialiste, de viaţa membrilor acestora. Hotărîrea lor de a păşi pe noul drum în viaţă s-a înfăptuit în aceste zile. In firma plenarei comitetului raional de partid, organizaţia de bază din Ruşii Munţi a intensificat munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii, mobilizînd toate forţele în această muncă. Organizaţia de bază de aici, în cadrul unei adunări, a analizat temeinic condiţiile existente pentru cooperativizarea satului, precum şi măsurile ce trebuiau luate în acest sens. Apoi a fost organizată o adunare deschisă a organizaţiei de bază la care au participat deputaţii, utemiştii, delegata comisiei de femei, învăţătorii, salariaţii şi ţărani muncitori fruntaşi. Membrii de partid ca Dima Chirilă, secretarul organizaţiei de bază, Rotaru Grigore, Suciu Iosif, Berci Vasile, Mognean Dănilă au fost cei dintîi care şi-au înaintat cererile. Exemplul lor a fost urmat şi de alţi ţărani muncitori din sat. Ilovan Chirilă, secretarul comitetului sătesc U.T.M. a fost şi el printre cei dintîi care s-au înscris în întovărăşire. Nu s-a lăsat mai prejos nici Timaru Minodora, secretara organizaţiei de bază U.T.M. care şi-a lămurit părinţii, pentru a se înscrie în întovărăşire, nici Vărărean Cătălina, delegata comisiei de femei, care a ţinut ca şi ea să fie printre primii în întovărăşire. re şi sfatului popular regional, angajîndu-se să lupte pentru completa cooperativizare a agriculturii. Cele nouă colective de agitatori au desfăşurat o intensă muncă politică atrăgînd din zi în zi tot mai mulţi ţărani muncitori pentru a înainta cereri. In mod regulat s-a analizat munca desfăşurată în acest sens, la care analize erau invitaţi şi ţărani muncitori din sat. La o astfel de analiză a luat parte şi ţăranul muncitor Zdărie Dănilă. — Mă bucură faptul că am fost invitat la această şedinţă, a spus el, arătînd că locul fiecăruia este în unităţile socialiste din agricultură. Chiar în acea şedinţă a înaintat şi el cerere de înscriere în întovărăşire. Zi de zi, seară de seară, învăţătorii Mureşan Vasile, Stupar Dănilă, Mureşan Eugenia, Dan Doina, Pleţca Nastasia, au discutat şi discută cu ţăranii muncitori despre superioritatea sectorului socialist din agricultură, despre viaţa nouă ce şi-o crează ţărănimea muncitoare înfiinţînd gospodării colective şi întovărăşiri. Programele culturale ce au avut loc regulat la căminul cultural, organizate de învăţătoarea Dan Doina, au atras din zi în zi tot mai mulţi ţărani muncitori la cămin, unde pe lîngă piese şi jocuri sunt ţinute conferinţe. Au fost aici şi echipele culturale din Vătava şi Dumbrava. Tov. Toma Alexandru a vorbit ţăranilor muncitori din Ruşii Munţi despre realizările unităţilor socialiste din Vătava şi Dumbrava. Numărul ţăranilor muncitori care au început să păşească pe drumul agriculturii socialiste a crescut zi de zi. Pînă la 30 noiembrie 4 familii au înaintat cereri pentru înfiinţarea întovărăşirii. La 1 decembrie, în ziua inaugurării, încă 3 ţărani muncitori, Dumbravă Vasile, Oală Ioan şi Zaharia loan au cerut şi ei să fie primiţi în întovărăşire. Cele 44 familii de ţărani muncitori din Ruşii Muriţi care în ziua de 1 decembrie s-au unit într-o mare familie unită, sînt hotărîţi să lupte pentru cooperativizarea completă a satului. P. POPŞOR 44 familii din Ruşii Munţi Noua casă a colectivistului Savu. In raioKDl TopUja nea pOliliCÜ Ü MÜS © Zeci de familii de ţărani muncitori din numeroase sate cer înfiinţarea de unităţi socialiste © Două întovărăşiri zootehnice inaugurate la 1 decembrie nat-o nevasta şi cei doi feciori, Vasile şi Nicolae şi cerem să fim primiţi şi noi în întovărăşire cu 1 hectar de pămînt şi două oi. Vom munci cu cinste şi dragoste în întovărăşire“, a spus el în încheiere. Au înaintat cereri şi Deac Ioan, înscriindu-se cu 1,72 ha pămînt şi 2 oi, Codrean Andrei cu 1 ha pămînt şi 3 oi, Zbanca Vitan Gheorghe, cu 1,50 ha pămînt şi 2 oi, Natea Andrei cu 3 ha pămînt şi 4 oi, Ţepeş Mihai cu 2 oi şi 0,29 ha pămînt. Toţi cei 7 ţărani muncitori care şi-au înaintat cereri pentru a fi primiţi şi ei în întovărăşire sînt oameni harnici, buni gospodari. Tocmai de aceea membrii întovărăşirii i-au primit cu bucurie în rîndurile lor. Deci la serbarea festivă de inaugurare, întovărăşirea „Bradul“ număra 37 familii cu peste 70 hectare pămînt, 114 oi şi 9 capete tineret bovin. Membrii întovărăşirii au hotărît ca taxa de înscriere să fie de 15 lei. — Duşmanul de clasă răspîndeşte fel şi fel de zvonuri despre întovărăşiri, a spus tov. Nagy Árpád, secretarul întovărăşirii din Călbrănel. Ba că îţi ia vaca, oaia, ba că îţi ia pămintul. Sînt membru al întovărăşirii de doi ani, dar nimeni nu ne-a luat nimic. Pămîntul este al nostru, oile sînt ale noastre, al nostru este şi venitul. Anul acesta de pildă, membrii întovărăşirii au primit cîte 8,5 kg brînză pe cap de oaie neavînd nici un fel de cheltuieli cu întreţinerea oilor. Oile noastre nu le mînîncă nici „lupul“ cum se întimplă cu ale particularilor. Noi, întovărăşiţii din Călimănel, ne angajăm să vă împărtăşim din experienţa noastră pentru a obţine din ce în ce rezultate tot mai bune. In încheierea şedinţei de constituire, în satele raionului Topliţa creşte din zi in zi numărul ţăranilor muncitori care, urmînd îndemnul partidului, păşesc cu încredere pe drumul agriculturii socialiste. Munca politică desfăşurată de organizaţiile de partid în rândul ţărănimii muncitoare îşi arată roadele. Duminică, 1 decembrie, au fost inaugurate aici alte două întovărăşiri zootehnice, una la Ruşii Munţi şi una în cartierul ii Măgheruş aparţinînd de oraşul Topliţa. Sunt în perspectivă de a se înfiinţa alte 17 întovărăşiri, pentru care numărul cererilor creşte mereu. La Neagra, aparţinînd de Lunca Bradului, de pildă, numai pînă la 30 noiembrie 65 ţărani muncitori au înaintat cereri pentru înfiinţarea întovărăşirii, la Meşterhaza, aparţinînd de Stînceni 40 ţărani muncitori, la Răstolița 24. A treia întovărăşire in oraşul Topliţa „Ziua de 1 decembrie e sărbătoare pentru noi“ spune tovarăşul Natea Nicolae, membru al întovărăşirii „Bradul“ inaugurată duminică 1 decembrie. Şi, într-adevăr, această zi constituie o zi de cotitură în viaţa ţăranilor muncitori din cartierulI Mărgheruş, aparţinînd de oraşul Topliţa, cînd 37 familii de aici au păşit pe un drum nou, pe drumul fericirii şi belşugului. Au trecut doar cîteva săptmîni de cînd în cartierul Măgneruş numeroşi ţărani muncitori au început, mai hotărîţi ca oricînd, sa discute cu înflăcărare despre înfiinţarea şi la ei în cartier a unei întovărăşiri. Aceasta a fost în urma plenarei comitetului raional de partid. In scurt timp au început să se înainteze cereri, apoi a fost format şi comitetul de iniţiativă. Din comitetul de iniţiativă au făcut parte cei mai buni ţărani muncitori din cartier ca Goia Nicolae, Teslovan Dumitru, Braic Irimie, Bodor Alexandru, Portik Iosif şi Hirişca Ioana. Pînă la 1 decembrie, 30 ţărani muncitori de aici au înaintat cereri pentru înfiinţarea întovărăşirii, hotărînd totodată ca în această zi să inaugureze întovărăşirea din cartierul Măgheruş, cea de a 3-a înfiinţată în oraşul Topliţa. „Cerem să fim primiţi şi noi în întovărăşire“ La sărbătorirea înfiinţării întovărăşirii „Bradul“ pe lîngă cele 30 familii înscrise au venit şi alţi ţărani muncitori din cartier. Iată-l pe ţăranul muncitor Natea Nicolae. După prezentarea dării de seamă a comitetului de iniţiativă a luat şi el cuvîntul spunînd: „Fiind complet lămurit de superioritatea sectorului socialist din agricultură, m-am sfătuit cu nevasta şi am completat şi noi cerere de înscriere. Vă rugăm să ne primiţi şi pe noi alături de dumneavoastră. Cerem acest lucru deoarece eu am umblat mult prin ţară, am văzut gospodării colective şi întovărăşiri, am dat de vorbă cu ţăranii din aceste unităţi şi m-am interesat de viaţa lor. De aceea vă rog să primiţi cererea noastră şi ne angajăm să muncim pentru continua întărire a întovărăşirii. La 1 decembrie a anului viitor cînd vom sărbători această zi să vedem şi să ne bucurăm cu toţii de roadele muncii noastre. Eu înscriu în întovărăşire 1,5 ha pămînt şi 5 oi". A luat apoi cuvîntul ţăranul muncitor Pui V. Ioan. „Eu am auzit prin difuzoare că la noi în cartier se înfiinţează astăzi o întovărăşire, a spus el. La mine n-a fost nimeni să-mi spună să mă înscriu şi eu. Dar ştiind că locul meu este alături de voi am completat şi eu o cerere, care a sera- 60 familii din Atid au înfiinţat o întovărăşire pomicolă Duminică, 1 decembrie, la Mid, 60 familii au înfiinţat o Întovărăşire pomicolă. La inaugurarea întovărăşirii au luat parte atît membrii gospodăriei agricole colective, cît şi ţăranii cu gospodării individuale din sat. . Unii ţărani cu gospodării individuale din sat s-au hotărît să înfiinţeze o întovărăşire pentru creşterea animalelor. Pînă duminică 7 familii au şi semnat cererile pentru formarea acestei întovărăşiri, numărul lor fiind în continuă creştere. întovărăşire agricola la Feliceni Zilele trecute 15 familii din Feliceni, raionul Odorhei, şiau unit pămînturile, formînd o întovărăşire agricolă. In comitetul de conducere au fost aleşi Mózes Kerekes ca preşedinte, Lörincz Péter secretar-casier şi Domokos Bokor membru. Cu 628 familii mai mult Intr-o săptămînă în raionul Tg. Secuiesc numărul familiilor care şi-au manifestat dorinţa de a face parte din sectorul socialist al agriculturii a crescut cu 628. De asemenea, se observă că numărul membrilor de partid care se înscriu în sectorul socialist creşte de la o zi la alta. La Sîncraiul de Mureş 20 cereri într-o singură zi Acţiunea de transformare socialistă a agriculturii în comuna Sîncraiul de Mureş a luat un mare avînt. 35 de ţărani muncitori au cerut să intre în întovărăşirea agricolă , dintre care 20 numai în ziua de 2 decembrie a. c. Primul care s-a prezentat în această zi la sfatul popular cerînd să completeze cererea a fost ţăranul mijlocaş Fodor Simion care a intrat cu tot pămîntul — 4,45 ha. Specific acestei comune este faptul că primii care au depus cereri pentru întovărăşire, au început de îndată să ducă munca de lămurire cu ceilalţi ţărani muncitori din comună, cercul lor mărindu-se mereu. La sfatul popular se prezintă mereu , fără a mai aştepta să fie îndemnaţi tot alţi şi alţi ţărani muncitori, cerînd să semneze cereri. Creşte numărul cererilor In comuna Lunca, raionul Reghin, numărul ţăranilor muncitori care cer înfiinţarea întovărăşirii creşte din zi în zi. Pînă la 2 decembrie 55 familii de ţărani muncitori de aici cu o suprafaţă de 72 hectare pâmînt au înaintat cereri în acest sens. La Logig, sat aparţinător de comuna Lunca, de asemeni după ce cu cîteva zile înainte au fost primite în întovărăşire 15 familii, alte 6 familii cu 5,67 ha au cerut să fie primite în întovărăşire. Organizaţiile de partid continuă munca pentru atragerea tuturor ţăranilor muncitori în unităţile socialiste din agricultură.