Steaua Roşie, martie 1958 (Anul 7, nr. 577-585)

1958-03-01 / nr. 577

CUM SE VOTEAZĂ lm oraiul T*i- ITIuueţ Alegătorii din oraşul t­gr Mureş vor primi doua buletine de vot şi anume­­glumii CU ngă r0?ie PentrU alegerea deputaţilor în sfatul popular al re­al oraşului "tgr Mureş*.6 TM 8aWenă pentru aleserea ^taţilor în sfatul popular In Oraşeie de subordonare riiîon^niâ an comune și anum­^i0r'il comune oraşele de subordonare raională vor primi trei buletine de vot a) Un buletin de vot cu dunga roşie pentru alegerea deputaţilor in sfatul popular al regiunii. ' Iar a! ^raionului^n ^ V°‘ CU ^Utlpa S^lbenă pentru alegerea deputaţilor in sfatul popu­la­rC^ ^'l ^fdetin de vot cu dunga albastră pentru alegerea deputaţilor in sfatul popu­ar al comunei (sau al oraşului de subordonare raională.) 1. — Alegătorul se legitimează în faţa Co­misiei secţiei de votare cu buletinul de identi­tate sau altă dovadă prin care i se poate stabili identitatea. După ce se constată că este trecut în lista de alegători el primește buletinele de vot. 2. — Pentru a vota candidatul F.D.P., alegă­torul lasă neatins numele acestuia, care se gă­sește înscris In fiecare buletin de vot. Apoi im­­pătură în patru buletinele, unul cîte unul. In aşa fel, ca ştampila de control să fie în partea din afară. 3. — După ce a împăturit buletinele cu ştampila în afară, alegătorul iese din cabină şi introduce buletinele votate în urnă. Brazii şi stejarii ce înconjoară Sovata de sute şi sute de ani ar putea să spună multe despre viaţa tristă şi grea dusă de strămoşii celor ce locuiesc astăzi această localitate. Prin anul 1580 pe te­ritoriul de azi al So­ţia iei erau doar 26 de familii, profesia lor de bază fiind mineritul deoarece subsolul ace­stei zone era foarte bo­gat in sare. Mai tirziu, cînd mo­şierii au închis saline­le, minerii au fost ne­voiţi să-şi schimbe pro­fesiunea in cea de a­­gricultori. Pămîntul era insă foarte zgircit in a da recolte bune, fiind bogat In sare şi em lucrat cu plugul de lemm in asemenea con­diţii traiul oamenilor rămânea mizer. Foştii mineri deveniţi de nevoie agricultori încep să treacă la un alt meşteşug: cel al timplăriei. Pe lingă mumca cîmpului, ei con­tenţ­ionează diferite obi­­ecte de uz casnic şi cit­­e prin vinzarea că ţara işi completau ne­cesarul pentru existen­ţă. Sir Sovata începe să se dezvolte. Dintr-un că­tun devine sat, din sat în 1952 se transformă intr-un oraş care este un puternic centru in­dustrial forestier şi o staţiune balneo-climate­­rică cu reputaţie In toa­tă lumea. încep să apară case din ce in ce mai multe şi mai fru­moase. Nivelul oamenilor muncii începe să se schimbe. Apar mici prăvălii, care cu timpul se măresc iar în anii puterii populare ajung să fie mari magazine universale de desface­re a produselor alimen­tare şi industriale. S-a dat in folosinţă o şcoa­lă elementară cu 7 clase cu limba de pre­dare maghiară, un că­min cultural modern, un spital cu 22 naturi, dispensar medical î­n casa de naştere cu 16 paturi, un staţionar pentru copii cu 16 pa­turi şi multe alte luc­rări sociale efectuate cu ajutorul statului şi cu contribuţia oameni­lor muncii din Sovata. In ultimii ani oraşul Sovata a fost radiofi­­cat, introducindu-se la peste I.QOO case difu­zoare. In acelaşi timp peste 200 familii şi-au cumpărat aparate de radio, 117 biciclete ş mobilă nouă. Numai in anul trecut In Sovata s-au con­struit 51 case. Printre cei care şi-au con­struit case se numără şi intovărăşitul Páll Io­sif, muncitorul Péter István, de la întreprin­derea U.I.L. şi alţii. Tot in anul trecut s-au început o serie de construcţii noi ca: o clădire care va adăposti cinematograful, cu o capacitate de peste 300 locuri, vile ce se ridi­că din fondurile între­prinderilor şi fabricilor ca fabrica de zahăr „Bernáth Andrei" din Tg.-Mureş, Topitoria de la Ghindari, între­prinderea regională de transport auto din Tg.­­Mureş, care încă in cur­sul acestui an se vor da in folosinţa muncitori­lor veniţi aici pentru a-şi petrece concediul de odihnă, întreprinderea de ex­ploatarea şi transportul lemnului din Sovata, a dat in folosinţă munci­torilor un bloc munci­toresc cu 5 apartamente. Staţiunea balneo-cli­­matică şi-a schimbat cu desăvirşire aspectul. In locul micilor barăci, s-au ridicat vile impo­zante şi moderne. In prezent capacitatea a­­cestei staţiuni de pri­mire a oaspeţilor de­păşeşte 4.000 locuri. S-au amenajat cluburi, dispensare, iar drumu­rile au fost pavate şi asfaltate, amenajindu­­se in acelaşi timp multe spaţii verzi. Acum Sovata, staţiu­ne cu renume, nu mai este un loc da chefuri şi de jocuri da hazard ci este o staţiune în care oamenii muncii din toate colţurile ţării vin să-şi refacă sănătatea şi să se odihnească in­tr-un cadru pitoresc şi plăcut. Din cătun oraş Candidaţi ai vieţii noi GOTTFERT MARIA, membră în gos-­ podăria agricolă colectivă din comuna Dedrad, raionul Reghin, lucrează cu în­sufleţire pentru dezvoltarea gospodăriei colective, pentru antrenarea femeilor în muncile obşteşti, pentru înfrăţirea naţionalităţilor conlocuitoare din co­mună. Ea a contribuit mult la coopera­tivizarea completă a satului. Drept răsplată pentru munca sa ne­obosită a fost propusă candidată de de­putat în circumscripţia electorală nr. 6 din comuna Dedrad. FARCAŞ DUMITRU este învăţător in comuna Toaca, raionul Reghin. Ca şi corespondent şi difuzor voluntar al presei, precum şi ca învăţător a depus o largă activitate pentru ridicarea nive­lului cultural şi politic a locuitorilor din comună. Prin scrisorile trimise pentru publi­care ziarului nostru, a popularizat di­ferite metode de lucru ale ţăranilor din comună, criticînd cu curaj lipsurile contribuind uut la buna aprovizionare a oamenilor muncii, la lichidarea lipsu­rilor. Tov. Farcaş Dumitru a fost pro­pus candidat de deputat în circumscrip­ţia electorală comunală nr. 4 din Toaca. IOACHIM HAŢIEGANU, încă din tinereţe devine membru de partid. A căutat să ducă la îndeplinire sarcinile primite de partid, luptînd hotărît pentru cauza clasei muncitoare, pentru înflo­rirea şi dezvoltarea regimului nostru democrat-popular. Pentru meritele ob­ţinute în munca sa in anul trecut a fost ales ca prim secretar al comitetului da partid al raionului Topliţa. Ţinînd în permanenţă legăturile cu masele largi ale oamenilor muncii, cău­­tînd să rezolve cererile lor, a cîştigat Încrederea locuitorilor din acest raion, care l-au propus drept candidat în cir­cumscripţia electorală raională nr. I din Topliţa. DEMI­AN GYÖRGY este muncitor feroviar, operator R.V.S., în cadrul Complexului C.F.R. din Tg. Mureş, in calitate de membru de partid a luptat pentru binele­­celor ce muncesc iar ca deputat în sfatul popular orăşenesc din Tg. Mureş a făcut numeroase propuneri preţioase în privinţa înfrumuseţării o­­raşului ca : asfaltarea şi pavarea unor străzi, etc. La locul lui de muncă, de asemenea, a căutat să ducă la bun sfîr­­şit sarcinile încredinţate, asigurînd prin aceasta buna circulaţie a trenuri­lor. A fost propus candidat de depu­tat în circumscripţia electorală orăşe­nească nr. 7 din Tg.-Mureş TÓTH GÉZA, muncitor la Coopera­tiva de producţie meşteşugărească „Petőfi Sándor“ din Miercurea Ciuc, în calitate de maistru a căutat să edu­ce muncitorii cooperativei, pentru a da produse de bună calitate, să antreneze tot mai mulţi cooperatori în lupta pen­tru economisirea a cu­ mai multe mate­rii prime etc. El duce muncă în rîndu­rile cooperatorilor pentru a atrage cît mai mulţi mici meseriaşi în rîndurile cooperatorilor. Alegătorii din circumscripţia eleco­­rală orăşenească nr. 3 din Miercurea Ciuc, cunoscând bine pe tov. Tóth Géza l-au propus drept candidatul lor. Pentru fondul central de produse agricole al statului. In aceste zile, colectiviştii şi înto­vărăşiti din regiunea noastră, în adunări generale, analizează posibi­lităţile şi aduc hotărîri pentru mări­rea producţiei la hectar şi totodată sporirea cantităţilor de cereale con­tractate. Membrii gospodăriei agricole co­lective din Leţ, raionul Sf. Gheorghe, de pildă şi-au propus în planul de producţie pe acest an să valorifice 40000 kg cereale. In cadrul unei adunări generale ei au hotărît să mărească cantitatea contractată cu încă 10.000 kg, încheind astfel con­tract pentru 50.000 kg. Cantităţi însemnate au contractat şi numeroase gospodării agricole co­lective din raionul Odorhei. Cea din Racoşul de Sus de pildă, a înche­iat contract pentru valorificarea a 35.000 kg griu şi 20.000 kg porumb, cele din Brăduţi şi Simpaul cite 30.000 kg griu, cea din Doboşeni 20.000 kg grîu. Este demn de urmat exemplul in­­tovărăşiţilor din Logig, raionul Reghin. Pentru realizarea de veni­turi băneşti şi asigurarea fondului central de produse agricole ei au contractat 300 kg grîu şi peste 100 kg porumb la hectar. De asemeni au încheiat contract și pentru 2.400 km floarea soarelui.

Next