Steaua Roşie, martie 1958 (Anul 7, nr. 577-585)
1958-03-01 / nr. 577
CUM SE VOTEAZĂ lm oraiul T*i- ITIuueţ Alegătorii din oraşul tgr Mureş vor primi doua buletine de vot şi anumeglumii CU ngă r0?ie PentrU alegerea deputaţilor în sfatul popular al real oraşului "tgr Mureş*.6 TM 8aWenă pentru aleserea ^taţilor în sfatul popular In Oraşeie de subordonare riiîon^niâ an comune și anum^i0r'il comune oraşele de subordonare raională vor primi trei buletine de vot a) Un buletin de vot cu dunga roşie pentru alegerea deputaţilor in sfatul popular al regiunii. ' Iar a! ^raionului^n ^ V°‘ CU ^Utlpa S^lbenă pentru alegerea deputaţilor in sfatul popularC^ ^'l ^fdetin de vot cu dunga albastră pentru alegerea deputaţilor in sfatul popuar al comunei (sau al oraşului de subordonare raională.) 1. — Alegătorul se legitimează în faţa Comisiei secţiei de votare cu buletinul de identitate sau altă dovadă prin care i se poate stabili identitatea. După ce se constată că este trecut în lista de alegători el primește buletinele de vot. 2. — Pentru a vota candidatul F.D.P., alegătorul lasă neatins numele acestuia, care se găsește înscris In fiecare buletin de vot. Apoi impătură în patru buletinele, unul cîte unul. In aşa fel, ca ştampila de control să fie în partea din afară. 3. — După ce a împăturit buletinele cu ştampila în afară, alegătorul iese din cabină şi introduce buletinele votate în urnă. Brazii şi stejarii ce înconjoară Sovata de sute şi sute de ani ar putea să spună multe despre viaţa tristă şi grea dusă de strămoşii celor ce locuiesc astăzi această localitate. Prin anul 1580 pe teritoriul de azi al Soţia iei erau doar 26 de familii, profesia lor de bază fiind mineritul deoarece subsolul acestei zone era foarte bogat in sare. Mai tirziu, cînd moşierii au închis salinele, minerii au fost nevoiţi să-şi schimbe profesiunea in cea de agricultori. Pămîntul era insă foarte zgircit in a da recolte bune, fiind bogat In sare şi em lucrat cu plugul de lemm in asemenea condiţii traiul oamenilor rămânea mizer. Foştii mineri deveniţi de nevoie agricultori încep să treacă la un alt meşteşug: cel al timplăriei. Pe lingă mumca cîmpului, ei contenţionează diferite obiecte de uz casnic şi cite prin vinzarea că ţara işi completau necesarul pentru existenţă. Sir Sovata începe să se dezvolte. Dintr-un cătun devine sat, din sat în 1952 se transformă intr-un oraş care este un puternic centru industrial forestier şi o staţiune balneo-climaterică cu reputaţie In toată lumea. încep să apară case din ce in ce mai multe şi mai frumoase. Nivelul oamenilor muncii începe să se schimbe. Apar mici prăvălii, care cu timpul se măresc iar în anii puterii populare ajung să fie mari magazine universale de desfacere a produselor alimentare şi industriale. S-a dat in folosinţă o şcoală elementară cu 7 clase cu limba de predare maghiară, un cămin cultural modern, un spital cu 22 naturi, dispensar medical în casa de naştere cu 16 paturi, un staţionar pentru copii cu 16 paturi şi multe alte lucrări sociale efectuate cu ajutorul statului şi cu contribuţia oamenilor muncii din Sovata. In ultimii ani oraşul Sovata a fost radioficat, introducindu-se la peste I.QOO case difuzoare. In acelaşi timp peste 200 familii şi-au cumpărat aparate de radio, 117 biciclete ş mobilă nouă. Numai in anul trecut In Sovata s-au construit 51 case. Printre cei care şi-au construit case se numără şi intovărăşitul Páll Iosif, muncitorul Péter István, de la întreprinderea U.I.L. şi alţii. Tot in anul trecut s-au început o serie de construcţii noi ca: o clădire care va adăposti cinematograful, cu o capacitate de peste 300 locuri, vile ce se ridică din fondurile întreprinderilor şi fabricilor ca fabrica de zahăr „Bernáth Andrei" din Tg.-Mureş, Topitoria de la Ghindari, întreprinderea regională de transport auto din Tg.Mureş, care încă in cursul acestui an se vor da in folosinţa muncitorilor veniţi aici pentru a-şi petrece concediul de odihnă, întreprinderea de exploatarea şi transportul lemnului din Sovata, a dat in folosinţă muncitorilor un bloc muncitoresc cu 5 apartamente. Staţiunea balneo-climatică şi-a schimbat cu desăvirşire aspectul. In locul micilor barăci, s-au ridicat vile impozante şi moderne. In prezent capacitatea acestei staţiuni de primire a oaspeţilor depăşeşte 4.000 locuri. S-au amenajat cluburi, dispensare, iar drumurile au fost pavate şi asfaltate, amenajinduse in acelaşi timp multe spaţii verzi. Acum Sovata, staţiune cu renume, nu mai este un loc da chefuri şi de jocuri da hazard ci este o staţiune în care oamenii muncii din toate colţurile ţării vin să-şi refacă sănătatea şi să se odihnească intr-un cadru pitoresc şi plăcut. Din cătun oraş Candidaţi ai vieţii noi GOTTFERT MARIA, membră în gos- podăria agricolă colectivă din comuna Dedrad, raionul Reghin, lucrează cu însufleţire pentru dezvoltarea gospodăriei colective, pentru antrenarea femeilor în muncile obşteşti, pentru înfrăţirea naţionalităţilor conlocuitoare din comună. Ea a contribuit mult la cooperativizarea completă a satului. Drept răsplată pentru munca sa neobosită a fost propusă candidată de deputat în circumscripţia electorală nr. 6 din comuna Dedrad. FARCAŞ DUMITRU este învăţător in comuna Toaca, raionul Reghin. Ca şi corespondent şi difuzor voluntar al presei, precum şi ca învăţător a depus o largă activitate pentru ridicarea nivelului cultural şi politic a locuitorilor din comună. Prin scrisorile trimise pentru publicare ziarului nostru, a popularizat diferite metode de lucru ale ţăranilor din comună, criticînd cu curaj lipsurile contribuind uut la buna aprovizionare a oamenilor muncii, la lichidarea lipsurilor. Tov. Farcaş Dumitru a fost propus candidat de deputat în circumscripţia electorală comunală nr. 4 din Toaca. IOACHIM HAŢIEGANU, încă din tinereţe devine membru de partid. A căutat să ducă la îndeplinire sarcinile primite de partid, luptînd hotărît pentru cauza clasei muncitoare, pentru înflorirea şi dezvoltarea regimului nostru democrat-popular. Pentru meritele obţinute în munca sa in anul trecut a fost ales ca prim secretar al comitetului da partid al raionului Topliţa. Ţinînd în permanenţă legăturile cu masele largi ale oamenilor muncii, căutînd să rezolve cererile lor, a cîştigat Încrederea locuitorilor din acest raion, care l-au propus drept candidat în circumscripţia electorală raională nr. I din Topliţa. DEMIAN GYÖRGY este muncitor feroviar, operator R.V.S., în cadrul Complexului C.F.R. din Tg. Mureş, in calitate de membru de partid a luptat pentru binelecelor ce muncesc iar ca deputat în sfatul popular orăşenesc din Tg. Mureş a făcut numeroase propuneri preţioase în privinţa înfrumuseţării oraşului ca : asfaltarea şi pavarea unor străzi, etc. La locul lui de muncă, de asemenea, a căutat să ducă la bun sfîrşit sarcinile încredinţate, asigurînd prin aceasta buna circulaţie a trenurilor. A fost propus candidat de deputat în circumscripţia electorală orăşenească nr. 7 din Tg.-Mureş TÓTH GÉZA, muncitor la Cooperativa de producţie meşteşugărească „Petőfi Sándor“ din Miercurea Ciuc, în calitate de maistru a căutat să educe muncitorii cooperativei, pentru a da produse de bună calitate, să antreneze tot mai mulţi cooperatori în lupta pentru economisirea a cu mai multe materii prime etc. El duce muncă în rîndurile cooperatorilor pentru a atrage cît mai mulţi mici meseriaşi în rîndurile cooperatorilor. Alegătorii din circumscripţia elecorală orăşenească nr. 3 din Miercurea Ciuc, cunoscând bine pe tov. Tóth Géza l-au propus drept candidatul lor. Pentru fondul central de produse agricole al statului. In aceste zile, colectiviştii şi întovărăşiti din regiunea noastră, în adunări generale, analizează posibilităţile şi aduc hotărîri pentru mărirea producţiei la hectar şi totodată sporirea cantităţilor de cereale contractate. Membrii gospodăriei agricole colective din Leţ, raionul Sf. Gheorghe, de pildă şi-au propus în planul de producţie pe acest an să valorifice 40000 kg cereale. In cadrul unei adunări generale ei au hotărît să mărească cantitatea contractată cu încă 10.000 kg, încheind astfel contract pentru 50.000 kg. Cantităţi însemnate au contractat şi numeroase gospodării agricole colective din raionul Odorhei. Cea din Racoşul de Sus de pildă, a încheiat contract pentru valorificarea a 35.000 kg griu şi 20.000 kg porumb, cele din Brăduţi şi Simpaul cite 30.000 kg griu, cea din Doboşeni 20.000 kg grîu. Este demn de urmat exemplul intovărăşiţilor din Logig, raionul Reghin. Pentru realizarea de venituri băneşti şi asigurarea fondului central de produse agricole ei au contractat 300 kg grîu şi peste 100 kg porumb la hectar. De asemeni au încheiat contract și pentru 2.400 km floarea soarelui.