Steaua Roşie, martie 1958 (Anul 7, nr. 577-585)

1958-03-01 / nr. 577

însufleţite mitinguri electorale Cu sprijinul cetăţenilor, spre folosul lor Sala clubului cooperativei „Cioca­nul“ din Tg. Mureş s-a dovedit neîn­căpătoare. Alegători din circumscrip­ţiile electorale regionale Nr. 8 şi 9 — muncitori, funcţionari, intelectuali şi gospodine — s-au adunat joi după amiază în cadrul unui miting pentru a se întilni cu candidaţii Udvarhelyi József, preşedintele Comitetului exe­cutiv al sfatului popular orăşenesc şi Szarvadi Rozalia, muncitoare la fa­brica „Petőfi Sándor“. Vorbind alegătorilor, candidatul Ud­varhelyi József s-a referit printre al­tele la multiplele realizări înfăptuite in ultimii ani în regiunea noastră în ve­derea îmbunătăţirii vieţii celor ce o locuiesc. Astfel, populaţia secuiască nu mai colindă azi drumurile ţării in lung şi in lat pentru a-şi căuta de lucru, ca în trecut. Numeroase sunt realizările înfăptuite la domeniul edilitar şi al înfrumuse­ţării oraşului. Numai in cursul anului trecut au fost construite 3 poduri din beton armat, au fost asfaltate străzi pe o suprafaţă de 39.000 de metri pa­­trati, s-au amenajat 3 parcuri noi, au fost plantaţi peste 17.000 de pomi ornamentali. Majoritatea acestor lu­crări au fost făcute la propunerea şi cu sprijinul cetăţenilor. Valoarea mun­cii voluntare depuse de ei se ridică la peste 2.000.000 lei. Dar cîte alte realizări n-ar mai pu­tea fi înşirate — a spus vorbitorul. In oraşul nostru a luat o mare amploare construcţia de locuinţe şi ea va conti-­ nua şi în acest an. Pentru anul 1958 se vor investi peste 2.000.000 lei în acest scop. Se va începe construcţia­ unui pod modern din beton armat pes­te Mureş şi numeroase alte lucrări. „ Suntem­ convinşi —a spus in încheie- I re candidatul Udvarhelyi József — că 2 şi de aici înainte cetăţenii oraşului­­ nostru vor sprijini din toate puterile­­ deputaţii pe care ii vor alege la 2 martie, la înfăptuirea multor lucruri ce ne mai aşteaptă.­­ La sfîrşitul mitingului, Ansamblul secuiesc de stat de cîntece şi dansuri, a prezentat un frumos program artis­tic. La şcoala medie „Bolyai Farkas“ în sala de festivităţi a şcolii medii ,Bolyai Farkas “a avut loc în după amiaza zilei de joi, 27 februarie 1958, un însufleţit miting electoral. La acest miting au participat peste 400 cetăţeni din circumscripţiile electorale regio­nale nr. 6 şi nr. 7. Mitingul a fost deschis din partea Consiliului orăşenesc al F.D.P. de to­varăşul Kürthy István, vicepreşedinte al Comitetul executiv a Sfatului popu­lar al oraşului Tg. Mureş, care a dat cuvîntul tovarăşului Bogdán István directorul Băncai de investiţii şi apoi tovarăşului Ciacă Ioan inginer şef la Întreprinderea „Lázár Ödön", candi­daţi în circumscripţiile electorale re­gionale nr 6 şi nr. 7. Luînd cuvîntul tovarăşul Bogdán István a vorbit celor prezenţi despre marile succese obţinute de regimul de­mocrat-popular. Printre multele reali­zări ale regimului, tovarăşul Bogdani István, a amintit despre fabricile „Si­­m­ó Géza“, „Encsel Mór“, „Ludovic Minszki“, „Lázár Ödön“ şi altele. O altă realizare de seamă a regimului este Termocentrala „Steaua roşie“ din Sîngeorgiu de Pădure, care de la data de 15 februarie 1958, cu punerea în funcţiune a celui de-al cincilea turbo­generator, a devenit cea mai puterni­că termocentrală din ţară în ce pr­­­veşte puterea instalată. Vorbitorul a arătat că pe lîngă fru­moasele rezultate obţinute în lupta pentru ridicarea economică a regiunii, s-au obţinut rezultate frumoase şi la domeniul social-cultural. Cele două teatre, filarmonica de stat, Ansamblul secuiesc de cintece şi dansuri, cele peste 600 de şcoli, nenumăratele că­mine culturale, satele electrificate etc., toate dovedesc grija regimului nostru pentru ridicarea materială şi culturală a maselor largi ale populaţiei. Tovarăşul Bogdán István a arătat că aceste realizări s-au putut obţine nu­mai cu sprijinul poporului muncitor. Vorbitorul a cerut ca şi pe mai de­parte cetăţenii circumscripţiei unde candidează el, să-l sprijine, pentru a-şi putea duce munca la bun sfirşit. Despre politica externă a ţării noa­stre, politică consecventă de pace, de înţelegere şi prietenie între popoare, a vorbit tovarăşul Ciucă Ion. Printre altele, tovarăşul Ciucă a răspuns la o parte din problemele cu­prinse în propunerile alegătorilor, pro­puneri făcute cu ocazia întîlnirilor. Astfel ,printre altele se va lua măsuri ca în jurul maternităţii să se interzică claxonatul vehiculelor. In parcul din­­ Piaţa Molotov, vor fi instalaţi 4 stîlpi cu 8 becuri, pentru îmbunătăţirea ilu­minatului public s-au luat de asemeni,­­ măsuri ca în strada Lupeni să se facă , reparaţia capitală a blocurilor apar­­ţinind I. G. L.-ului Şi tovarăşul Ciucă Ioan a cerut cetăţenilor ca în cazul dacă va fi ales,­ să-l sprijine pe mai departe, în înde­plinirea sarcinilor ce îi revin unui de­e­putat la sfatul popular. In încheierea mitingului a avut loc­­ un frumos program artistic. A­lte mitinguri In ziua de 26 februarie, alegătorii din circumscripţia electorală regională nr. 72 Odorhei au participat la mitin­gul, la cadrul căruia a vorbit candi­datul Nagy Mihály, şeful secţiei in­dustriei locale din cadrul Sfatului popular al Regiunii Autonome Ma­ghiare. La mitingul din Lupeni (raionul Odorhei) a vorbit tovarăşul Kozsenyi András, preşedintele comitetului exe­cutiv al sfatului popular raional, can­didat în circumscripţia electorală re­gională nr. 78, iar la Mugeni (raionul Odorhei) a vorbit tovarăşul Bertalan Sándor, candidat raional, secretar a! sfatului popular raional. Peste 500 de alegători din Reghin, Petelea, Nadăşa, Lueriu, şi Dedrad s-au întrunit într-un miting în sala casei raionale de cultură din Reghin pentru a se întîlni cu candidaţii lor. Luînd cuvîntul tovarăşul Băţaga loan, candidat in circumscripţia elec­torală regională nr. 28, a arătat reali­­zările însemnate dobândite în regiu­­na noastră la anii regimului de demo­craţie populară, realizări care au dus la creşterea simţitoare a nivelului de­­ trai al oamenilor muncii. Dintr-o re­giune înapoiată din punct de vedere economic, astăzi regiunea noastră a devenit înfloritoare. Numeroasele în­treprinderi construite în aceşti ani va­lorifică multiplele bogăţii naturale doi care dispunem şi asigură posibilitatea de a munci, populaţiei care odinioară era nevoită să-şi cîştige plinea in altă parte, colindînd prin ţară. Numeroşi participanţi la miting, printre care Maksai Irina candidată în circumscripţia electorală orăşeneas-­­că nr. 7 Reghin, Moldovan Ion co­lectivist din Petelea, Nadăşan Gheor­­ghe din Nadăşa, Nagy Mihály din­ Goreni şi alţii, au vorbit despre în­făptuirile din comunele lor. Reghinul de ieri şi cel de astăzi Urbea de pe malul Mureşului, veche de aproape 700 de ani acest „Regum­“ cum era pomenit în analele vremii, i-am găsit înainte de ziua alegerilor împodobindu-se sărbătoreşte. Echipa de tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, împodobeau clădirile vechiului oraş construit intr-un stil sobru ce amin­teşte aşezările săseşti, cu pancarde şi lozinci, cu o puzderie multicoloră de afişe şi grafice, toate vorbind de rea­lizările frumoase obţinute de oameni înfrăţiţi ai regiunii noastre, pe drumul construirii socialismului. Contrastul dintre atmosfera genera­lă a vechiului oraş şi modernul ce caută să se înfiripe la orice pas —­ chiar dacă locuitorii Reghinului şi ţăranii muncitori din jur n-au lepă­dat de fel obiceiul de a se strînge aici mai în fiecare zi la tradiţiona­lele tîrguri — îţi dă un sentiment ce s-ar putea asemui cu cel din faţa UF-u­l.sblou pictura­ cu nuanţate mo­tive rurale, dar dispuse de minune pe fondul citadin. Acesta este Reghinul. Un amalgam de loc flagrant între straiele orăşe­neşti de ultimă modă şi minunatul port românesc cu iţari, colop, laibăr peste care bărbaţii îşi aruncă ca niş­te feţi frumoşi, tolbele. Un amalgam de loc flagrant între iuţile „Pobede“ şi harnicele „G.A.Z‘‘-uri, alături de care căruţa trasă de cai iuţi ai celor de pe Valea Gurghiului, nu te fac decit să exclami: dacă Reghinul cu toată dezvoltarea rapidă din ultimii ani ar pierde vreodată elementul, hai sâ-i spunem rural dar pitoresc, poate n-ar mai trebui să se numească Re­­ghin. IN CARE VORBESC C­UVA OAMENI ... Despărţindu-mă de panorama Reghi­nului privită de pe Dealul de Iarbă, cu gîndul de a lăsa poezia in seama poeţilor, am purces la vale, confun­­dîndu-mă cu mulţi­mea pestriţă ce în acea dimineaţă în­cepea încă o zi de lucru. Oraşul cu multe biserici la poarta cărora odi­nioară se tînguiau mulţi cerşetori, m-a primit parcă cu braţele deschise îm­­biindu-mi la drum prin toate colţurile lui noi, ş-apoi să-i citesc documentele vechi pentru a mă uimi de ce este în stare să facă popo­rul eliberat. ... DESPRE REGHINUL DE IERI Pe deputatul orăşenesc Pintecan Ilie l-am cunoscut în mod întimplă­­tor. Eram la sfatul popular orăşenesc discutînd cu preşedintele Precop Iuliu şi cu secretarul, tovarăşul Manta Ion. Auzind că stat de la gazetă venise pe ponos, cum s-ar spune. Nu-i plă­cuse un clișeu care apăruse în ziar. Avea dreptate. Apoi, din vorbă în vor­bă oamenii au început să-mi poves­tească. — In Reghinul de odinioară, spuse deputatul Pintecan Ilie, treburile ora­șului erau conduse de o castă bur­gheză formată prin excelenţă din bo­gătaşi români, unguri şi saşi. Oraşul nu se putea dezvolta din punct de vedere arhitectonic pe motiv ci locu­rile „virane“ erau predate ca donaţii diferitelor biserici, tot în scopul de a nu se sparge casta unora, stăpîni ai mii de hectare de pămînt, întreprin­deri în oraş nu puteau lua fiinţă tot din acest motiv. Dacă oraşul avea totuşi un cartier de meseriaşi — ciz­mari şi pielari în speţă — patronii luau copiii de muncitori ca ucenici pe care-i munceau în mod crud, cul­­cîndu-i prin grajduri, iar în loc de altă mîncare zeama de ceapă ţinea loc la toate. înainte de a fi eliberat, uce­nicul nu primea nici un certificat căci era alungat pur şi simplu. — Cum tot suntem­ la trecut, inter­veni gospodarul oraşului, tovarăşul Szedlák loan, — aş vrea să vă po­vestesc şi eu ceva despre această castă burgheză, care de fapt deţinea şi puterea politică, fiind în strinsă le­gătură cu „auguştii“ regi veniţi la vînătoare pe valea Gurghiului. Era prin anul 1937. La putere erau na­ţional liberalii. Era o zi de alegeri. „Plebea", cum erau denumiţi oamenii de rînd, încă de pe la orele 12 la amiaza aşteptau in faţa primăriei pen­tru a vota. Nici la orele 10 din noapte cetăţenii nu votaseră. Pe la orele 11 un om de „încredere“, un ciomăgar, striga cit îl ţinea gura: — „foc, foc — săriţi oameni buni“. De fapt ce se întimplase. Naţional-ţărăniştii cum­păraseră la marginea oraşului un şo­pron plin de paie căruia în mod in­tenţionat ii dăduseră foc. Cum nici la orele 12 din noapte focul nu fu­sese stins, „plebea" n-a putut să-şi dea votul. Aşa s-au ales naţional­­liberalii din Reghinul anului 1937. ... ACEIAŞI DESPRE REGHINUL DE AZI Aceasta era faţa oraşului Reghin înainte de război. In timpul regimului democrat-popular, populaţia din Re­ghin s-a dublat. S-au construit locu­inţe şi cartiere muncitoreşti. Numai în ultimii ani s-au construit mai multe case noi cu ajutorul de stat decit îna­inte de război, vreme de 30 de ani. In locul micilor ateliere ale castel au luat fiinţă întreprinderi mari şi m­o­­derne cum ar fi întreprinderea de in­teres republican I.R.U.M., întreprinde­rea de interes local „Republica" fruntaşă pe ţară — „Solidaritatea" etc. S-a dezvoltat în mod considera­bil cooperaţia meşteşugărească. I.F.I.L.­­ul de asemenea s-a dezvoltat, aici lu­­ind fiinţă secţii noi, ca cea de pla­noare şi instrumente muzicale, produ­sele cărora şi-au cîştigat faima şi peste hotare. Dacă inainte de 1945 în Reghin funcţionau doar 5 medici cu un personal sanitar uman de 12 oa­meni, astăzi în ra­ion şi oraş sunt pes­te 400 de cadre sa­nitare. — Să nu uitaţi, spuse tovarăşul Manta, frumoasa realizare a cetăţeni­lor oraşului Reghin cu sprijinul statu­lui, de a fî amena­jat la marginea o­­raşului o piaţă mo­dernă, cu o supra­faţă ce întrece î hectare. Acum în Io­­cul pieţii din cen­trul oraşului care dă­dea un aspect ge­neral urît, prin mun­ca voluntară a ce­tăţenilor a apărut frumosul parc unde copiii îşi continui nestingheriţi jocul lor zglobiu şi ne­vinovat, iar vîrstnicii ca şi indrăgos­­tiţii admiră de pe o bancă frumu­e­­ţea florilor, sau acum, în aceste zile de martie, cum dă spicul ierbii. A. I­. Asta chemau liberalii şi ţărăniştii vot „universal". „Azi toţi oamenii muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române, care au împlinit vîrsta de 18 ani, fără deosebire de rasă sau naţionalitate, sex, religie, grad de cultură... au dreptul de a lua parte la alegerile deputaţilor..." (art. 94 din Constituția R.P.R.). ­TINERE CONDEIE La noile alegeri Pălmaşi de ieri cu dreptul de a primi doar bice Cutează astăzi fruntea spre soare sa şi ridice. Nu flăminzesc in umbră de temnifi ca guzganii Şi nu mai nidi ciocoii de fără vot „golanii", Care sudoarea-n aur şi-o preschimbau prin muncă Răsplată să primească: ei os şi alţii şun că Mari ,,domnii cu blazoane" nu umple parlamentul l-a măturat poporul, cum colbu­l ia torentul. Azi şi fochistul simplu cu dragoste alege Pe prietenul său sincer, ce norma e întrece. El e legat de dânsul prin fire nevăzute: li ştie braţul tare şi la nevoie iute. ZENO GHIŢULESCU Voi vota Aproape-i ziua, cind poporul nostru — încătuşat pină mai ieri de cei bogaţi — işi va alege-n suflet cu mlndrie — Pe cei mai harnici fii ai lui ca deputaţi. Pină mai ieri gemeam in sărăcie Cu drepturile noastre puse sub lăcat Cu singele fierbindu-ne-n minte Pentru acei ce nu poporul i-a votat. Cine-i votau: jandarmii, hoţii, morţii. Poporul ii ura pe-asupritori şi răi, Că-n burta lor, Iţi înghiţea cu toţii Sudoarea ta şi truda tovarăşilor tăi. Azi vom vota pe cei cu noi de-o seamă Dar care-s cei mai harnici, mai iubiţi de noi Alăturea de dinşii nu ne este teamă In lupta noastră dirză spre victorii noi. Pe deal vor creşte sonde tot mai multe Iar pe cimpie holde mai bogate Şi ptnă-n satul adincit In munte Lumina ştiinței sigur va străbate. Pe depu­tat il vom avea In frunte. E unul dintre noi fi I vom ajuta De­­ aceea aştept cu nerăbdare ziua Clnd pentru viaţa noastră voi vota. MIHAIL FILIMON învăţător — Petelea La votare Zorii zilei ca o geană se deschide albă-n zare Şi pe luciul zăpezii lunecă sclipiri de soare. De pe streşini pică apa-n ţurţuri străvezii de gheaţă Şi pe geamuri frigul iese fără ac şi fără aţă. In şiraguri vine lumea ca o apă strinsă undă, Drumurile lungi călcate se tivesc şi se desfundă, Şi in freamăt, şi in larmă vorba-i prinsă-n frămintara Cu şuvoiul care vine­ către centrul de votare. Ochii plini de bucurie azi privesc peste ogoare Şi-n lumina bucuriei rodul vieţii noi răsare. Case proaspete cu­ antene şi păienjene de fire Largi livezi şi stine strinse le cuprinzi dintr-o privire. Miinile cu buletine se perindă, să apleacă. Din fruntaşi, luptei noastre deputaţii să aleagă. Inimă e urna plină căci in ea se-adună votul. Duduitul de tractoare, de sirene, viaţa, totul. V. NIŢU

Next