Steaua Roşie, martie 1958 (Anul 7, nr. 577-585)
1958-03-01 / nr. 577
Se dezvoltă şi înfloreşte regiunea noastră A traia oară propus candidat al F. D. P. Timp de 22 de ani, ca muncitora C.F.R., tovarăşul Varga Andrei, a cunoscut din puernicena exploatare a regimurilor burgnezo-moşiereşti. După eliberarea ţării noastre de către glorioasa armată sovietică, el s-a încadrat in primele rinduiri ale luptătorilor pentru o viaţă mai bună şi fericită.’ Primii ani de după eliberare il găsesc în cadrul aparatului de stat luptînd cu fiolarire împotriva tuturor acelora care încercau să provoace dezordine, să răspîndească zvonuri, panică în rîndul populaţiei. Ca membru al P.C.R. din 1945, în repetate rînduri i s-au încredinţat sarcini mari şi de răspundere în a căror ducere la îndeplinire a dovedit multa hotărîre, fermitate şi devotament. Mai tîrziu, este numit director al G.A.S. „I Mai“ din Tg. Mureş, după care apoi primeşte o serie de însărcinări administrative şi de partid pe care le duce la îndeplinire în bune condiţiuni. In anul 1953, cetăţenii din circumscripţia electorală orăşenească nr. 65 l-au propus drept candidat al lor, iar apoi a şi fost ales deputat în Sfatul popular a! oraşului Tg. Mureş. In alegerile de deputaţi în sfaturile populare din 1936 el este ales din nou deputat al circumscripţiei electorale nr. 89 din Tg. Mureş, în care calitate s-a preocupat îndeaproape de rezolvarea propunerilor oamenilor muncii din circumscripţia sa. Anul acesta , drept recunoştinţă pentru munca depusă în interesul colectivităţii — alegătorii din aceeaşi circumscripţie electorală l-au propus din nou drept candidat, convinşi fiind că astfel multele probleme de interes obştesc din circumscripţia lor vor găsi burind rezolvare. 1. 6. Perspective de viitor In vederea asigurării unei cît mai bune aprovizionări a oamenilor muncii cu produse agro-alimentare, secţiunea comercială regională, printr-o strînsă colaborare cu întreprinderea regională agro-zootehnică au luat măsuri pentru ca anul acesta să se producă şi să se pună la dispoziţia organizaţiilor comerciale însemnate cantităţi de produse agro-alimentare ca: miei, carne de porc, caş, legume şi zarzavaturi etc. Şi întreprinderea agro-zootehnică a venit cu propuneri în vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei. Astfel, ea va lua măsuri ca in anul acesta să se planteze 10 ha. teren cu pomi fructiferi şi 10 ha. teren cu viţă de vie. Activizarea stocurilor de mărfuri existente în depozitele centrale este una din problemele esenţiale ce stau in centrul preocupării merceologilor de la organizaţiile comerciale. In acest scop organizaţiile comerciale vor organiza expoziţii cu vînzare după cum urmează: O.C.L. „Alimentara" 18 expoziţii O.C.L. „Produse industriale" 10 expoziţii, O.C.L. „Comerţul mixt“ 6 expoziţii, şi T.A.P.L.-ul 12 expoziţii. Experienţa anilor trecuţi a scos în evidenţă contribuţia deosebită a bugetarilor „Expres“ la deservirea populaţiei cu preparate de diferite sortimente, pe gustul consumatorilor. Intr-adevăr, dacă privim restul bufeturilor actuale, mai ales cele din centrul oraşului Tg.Mureş, putem constata că acestea nu-şi ating scopul pentru care au fost înfiinţate. Anul acesta, noua formă de desfacere a preparatelor va asigura o bună deservire a consumatorilor. Astfel, T.A.P.L. din Tg.-Mureş, va reface bufetele „Malnaş“ şi „Arieşul“ din Tg.Mureş în bufete „Express“, iar bufetele „Predeal“ şi „Dunărea" în bufetedejun. Iată o măsură organizatorică bine chibzuită pe care T.A.P.L. ar fi pututo realiza mai devreme. Şi la Sf. Gheorghe şi Odorhei, anul acesta, vor lua fiinţă bufete „Expres“. Este ştiut faptul că mai ales în timpul verii, alimentele sînt ferite pe stricăciune dacă sunt păstrate în bune condiţiuni. In acest scop , A.P.L. îşi va asigura depozitul cu 1.975 m.c. gheaţă, O.C.L. „Alimentara“ cu 1.100 mc, iar O.C.L. Comerţul mixt cu 425 mc. Circulaţia mărfurilor încă va simţi o îmbunătăţire. Aşa, bunăoară, se va organiza vagoane-navetă între Galaţi-Tg.Mureş, Oradea-Tg.Mureş şi Tg.Mureş-Ciceu. Pt-Clteaua roşie — In anii puterii populare a crescut considerabil numărul unităţilor Industriale în cadrul regiunii noastre. întreprinderile industriale au fost înzestrate cu clădiri şi utilaje din cele mai moderne, dlndu-li-se aspectul unor mari fabrici. In ciţiva ani regimul nostru a realizat atlt cît nu au putut realiza în zeci de ani vechile orînduiri burghezo-moşiereşti şi horthyste la un foc. Producţia de mărfuri a crescut de asemenea considerabil in ultimii ani. An de an se înfăptuiesc hotăririle partidului şi guvernului in ce priveşte industrializarea ţării noastre. Idustria Regiunii Autonome Maghiare în aliu avizi Prevederile planului de producţie pe regiune, în fiecare an, au fost realizate şi chiar depăşite. Viaţa economică şi culturală a regiunii a progresat în ritmul planificat. întreprinderile s-au străduit ca prin îmbunătăţirea procesului de aprovizionare să utilizeze la maximum capacitatea de producţie şi să realizeze indicii tehnico-economici, prin ridicarea procentului de calificare a braţelor de muncă. In acest an planul producţiei globale a industriei regiunii noastre a fost realizat în proporţie de 109,2 la sută, arătînd o dezvoltare de 8,2 la sută, în comparaţie cu nivelul atins în 1956, ceea ce echivalează cu o creştere absolută de 153.893.000 Iei. Analizînd sarcinile realizate în domeniul planului producţiei-marfă, cifrele arată că industria socialistă a regiunii a dat economiei naţionale ,mărfuri în valoare de 140.825.000 lei peste plan, cu 138.122.000 mai multă producţie marfă decit în anul anterior. ★ RAMURA PRODUCŢIEI DE ENERGIE ELECTRICA ŞI TERMICĂ care deţine o greutate specifică de 19,1 la sută din industria regiunii dezvoltînduse conform solicitărilor primite din partea întreprinderilor industriale funcţionează aproape de un an la sarcină maximă. Termocentrala „Steaua roşie“ de la Sîngeorgiu de Pădure înregistrează la consumul de gaz-metan 2.067.358 kg .c.o economie. Realizarea acestui lucru a fost posibil numai prin punerea la punct a automatizării procesului de ardere la cazan și prin punerea în funcţiune a preîncălzitoarelor de înaltă presiune. ★ RAMURA ALIMENTARA. Ramura industriei alimentare a dat peste plan cu 26.796.000 lei mai multe bunuri, depăşind totodată şi nivelul anului de bază, prin realizările obţinute la producerea de zahăr, pîine, conserve de legume, fructe şi lapte, produse K-'.ifp ele. k UNITĂŢILE INDUSTRIALE ALE REGIUNII noastre s-au străduit să realizeze pe lîngă sarcinile trasate la indicatorii analizaţi pînă în prezent şi procentul de reducere a preţului de cost. Principalele întreprinderi din regiune care au rezultate pozitive pe linia reducerii cheltuielilor de producţie sunt: întreprinderea minieră Bălan, Uzinele de fier Vlăhiţa, I.F.I.L. Reghin, Iprofil „Simo Geza“, fabrica de conserve lapte praf „Mureşul“ din Remetea şi altele. Aşa de pildă, uzinele de fier din Vlăhiţa au obţinut o economie pînă la sfîrşitul trimestrului 111 al anului trecut de 2.220.000 lei, reducînd preţul de cost în proporţii considerabile faţă de sarcinile trasate în fiecare trimestru. ACTIVITATEA GOSPODĂRIEI COMUNALE se oglindeşte în succesele înregistrate pe linia producţiei şi a prestaţiilor de serviciu. Anul trecut s-au electrificat in regiune un număr total de 8 sate. In ce priveşte situaţia transportului, aceasta a simţit o îmbunătăţire faţă de anul 1956, numărul parcului de autobuze crescînd considerabil iar al taximetrelor cu 5. Lungimea totală a reţelei de distribuţie a gazelor naturale este de 296,4 km, în comparaţie cu anul 1956 cînd acest indicator arăta numai 234 km. ★ S-AU CONSTRUIT LOCUINŢE TIP din fondul unităţilor cu o suprafaţă de 5.996 mp, iar locuinţe pe baze de credite cu o suprafaţă de 3.714 mp. Din fondurile proprii ale populaţiei au fost construite în cursul anului locuinţe cu o suprafaţă construită total de 115.620 mp. htr Produse peste plan Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la întreprinderea „Lázár Ödön" din Tg. Mureş şi-au îndeplinit cu cinste angajamentele luate în întîmpinarea alegerilor de deputaţi de la 2 martie. Aşa de pildă, printr-o bună organi- zare de către muncitori a procesului de lucru la fabrica de oale, s-a reuşit ca pînă la data de 18 februarie a. c. pla- anul de producţie pe această lună să fie depăşit cu 209 la sută, producîndu-se 1.830 kg oale peste plan. Cei de la fabrica de oxigen au dat peste plan 464 mc oxigen, secţia sobe teracote 194 unităţi, iar unitatea de sticlărie 4.771 kg sticlă peste plan. In regiunea noastră In aceşti ani ★ S-AU CONSTRUIT 15 NOI UNITĂŢI INDUSTRIALE UE S’iAi şi dacă la acestea adăugăm și u..t..une noi create în cadru! industriei locale și al industriei cooperatiste, nunărui UNITĂȚILOR CREATE in Regiunea Autonomă Maghiară SE RIOKA 52. k Numai in cadrul primulu. p.*i cincinal statul nostru democrat-popular a alocat PENTRU INDUSTRIALIZAREA REGIUNII NOASTE 1.120.000.000 LEI. ★In cursul ultimilor ani industria locală a regiunii noastre s-a lărgit cu noi unităţi ca „ILEFOR“, „LAZAR ODON“ din Tg. Mureş, „REPUBLICA“ din Reghin, I.R.E.M. Miercurea Ciuc etc. Faţă de 1950 PRODUCŢIA GLOBALA a industriei locale în 1957 S-A RIDICAT LA 615 LA SUTA. ★ Se dezvoltă necontenit şi agricultura regiunii noastre. LA 31 DECEMBRIE 1937, 41,13 LA SUTĂ DIN SUPRAFAŢA ARABILA a■ regiunii, aparţinea SECTORULUI SOCIALIST. k Intre anii 1953—1957 STATUL A ACORDAT unităților socialiste din agricultură PESTE 39 MILIOANE LEI împrumuturi pe termen lung. ★ In 1957 cooperativele sătești au distribuit la sate MĂRFURI industriale și alimentare IN VALOARE DE PESTE 620 MILIOANE lei, adică cu 66 milioane lei mai mul decit în 1956 şi cu 331 milioane lei mai mult decit în 1951. k ASTĂZI în regiunea noastră LUCREAZĂ 800 MEDICI PENTRU APĂRAREA SĂNĂTĂŢII OAMENILOR MUNCII, faţă de 120 medici ciţi erau in 1938. k In regiunea noastră avem în prezent 794 $COLJ faţă de 652 cite erau în 1944, din care 583 cu limba de predare maghiară. Atit la oraşe cît şi la sate se construiesc tot mai multe locuinţe. NUMAI IN ULTIMII DOI ANI S-A CONSTRUIT O SUPRAFAŢA LOCATIVA De 310.000 mp. La Tg.-Mureş în prezent se află în curs de construcţie 300 apartamente finanţate din fonduri centrale şi locale. (Din Manifestul Consiliului regional al F.D.P. al Regiunii Autonome Maghiare) La o staţie de radioficare In trecere prin Lunca Bradului am poposit la sfatul popular. Intr-una din încăperi e amenajată Casa alegătorului. Păşim înăuntru. Din pîlnia unui difuzor instalat pe un perete se răsfrîng melodii dulci, romanţe, cîntece populare. E plăcut la Casa alegătorului. — Aveţi, staţie de radioficare? — Dacă avem?! îmi răspunde preşedintele sfatului — şi încă de cînd. Luna asta împlineşte şase ani de activitate. Îmi aplec ochii, ruşinat de necunoaşterea mea. Dar prin gînd îmi trece ideea unui reportaj. — Staţia-i aproape, peste drum — mă lămureşte preşedintele — dacă vrei . . . Peste drum, la staţia de radioficare am făcut cunoştinţă cu personalul ei: Oancea Ioan, redactorul responsabil al staţiei, un tînăr entuziast, iubitor de cărţi (purta pe reverul hainei insigna ,,Prieten al cărţii“), un alt tînăr, mai aşezat, Balogh Ştefan, şef operator, operatoarea Márton Vilma, cu zîmbetul pe buze în fiece clipă, şi taciturnul Ujică Toader, jiniorul staţiei. In încăperi — sala studioului şi cabina tehnică — ordine şi curăţenie de farmacie. Redactorul Oancea îmi înşiră bucuros cîteva date ,,biografice“ despre staţie ■ dispune de o discotecă cu 420 de plăci cu muzică populară, uşoară românească, maghiară, germană şi sovietică ; e înzestrată cu un pikcup; mai bine de 20 de colaboratori şi corespondenţi îşi aduc contribuţia la alcătuirea emisiunilor locale; aproape 400 de familii din comună şi-au instalat pină acum difuzoare, iar in primăvara aceasta se va radiofica şi satul Negrea şi cătunul Urca. Prin difuzoarele instalate în casele lor, cetăţenii din Lunca Bradului ascultă nu numai emisiunile posturilor noastre de radio, ci şi veşti din viaţa comunei, din munca şi realizările lor, căci staţia transmite In fiecare zi emisiuni locale. Deseori glasul şi articolele multora din comună au fost transmise din studioul staţiunii. De doi ani de zile, in fiecare joi, pontatorul ceferist Olteanu Iosif, crescător de albine, redactează rubrica „Sfatul apicultorului". Din acelaşi studiu, Zaharia Aurel, medicul circumscripţiei medicale transmite sfaturi medicale. In munca pentru completa cooperativizare a comunei un rol însemnat l-a avut şi staţia de radioficare. Nu de puţine ori sătenii au ascultat la gura sobei, glasul transmis prin difuzoare al întovărăşiţilor mai vechi din comună. „In cei aproape 2 ani de cînd ne am unit în întovărăşire — l-au auzit intr-o seară pe Clf Arginte al lui Vasile — noi am dobîndit realizări frumoase. Cu împrumut de la stat am cumpărat 100 de oi. Cu materialul primit de la sfatul popular şi cu ajutorul dat de întreprinderile forestiere din comuna noastră am construit un saivan pentru 350—400 de oi. Am primit păşune bună. Intovărăşiţii, ştiţi bine, am obţinut mai multe venituri decit cei cu gospodării individuale. „Păşiţi şi voi, ceilalţi săteni, alături de noi“ Asta a îndemnat ca toţi ţăranii muncitori din sat să intre în întovărăşire. Staţia de radioficare a desfăşurat o vie activitate în toată campanii electorală. Au fost date răspunsuri la întrebările ascultătorilor asupra , sistemului electoral din ţara noastră, cine pot fi aleşi deputaţi în sfaturile populare, cum se alcătuiesc listele de alegători, cine are drept de vot, cum se votează etc. Dinstudioul staţiunii au fost transmise dări de seamă şi reportaje despre intîlnirile dintre candidaţi şi alegători, portrete ale candidaţilor in alegeri, reportaje şi informaţii despre realizările înfăptuite în ani de democraţie populară în comună, cum ar fi refacerea fabricii de cherestea, construirea staţiei C.F.R., radioficarea comunei, construirea noului magazin al cooperativei, refacerea sau construirea a numeroase poduri. Paralel cu aceasta, n-au lipsit din emisiunile staţiei nn rubrica „Năravuri electorale din trecut“ in cadrul căreia se transmiteau fragmente din cartea lui V. Em Gălan „Din memoriile agentului electoral Teică Pasăre“. Pentru activitatea lor rodnică o felicităm pe membrii ce alcătuiesc colectivul staţiei de radioficare din Lunca Bradului şi deopotrivă pe toţi colaboratorii şi corespondenţii ei şi le dorim noi succese. S. P.