Steaua Roşie, martie 1958 (Anul 7, nr. 577-585)

1958-03-01 / nr. 577

Se dezvoltă şi înfloreşte regiunea noastră A traia oară propus candidat al F. D. P. Timp de 22 de ani, ca muncitor­­a C.F.R., tovarăşul Varga Andrei, a cu­noscut din pu­­erni­­cena exploatare a regimurilor burgn­e­­zo-moşiereşti. După eliberarea ţării noas­tre de către glori­oasa armată sovie­tică, el s-a încadrat in primele rinduiri ale luptătorilor pen­tru o viaţă mai bună şi fericită.’ Primii ani de după eliberare il gă­sesc în cadrul aparatului de stat lup­­tînd cu fiolarire împotriva tuturor ace­lora care încercau să provoace dezordi­ne, să răspîndească zvonuri, panică în rîndul populaţiei. Ca membru al P.C.R. din 1945, în repetate rînduri i s-au în­credinţat sarcini mari şi de răspundere în a căror ducere la îndeplinire a dove­dit multa ho­tărîre, fermitate şi devota­ment. Mai tîrziu, este numit director al G.A.S. „I Mai“ din Tg. Mureş, după care apoi primeşte o serie de însărci­nări administrative şi de partid pe ca­re le duce la îndeplinire în bune condi­­ţiuni. In anul 1953, cetăţenii din circum­scripţia electorală orăşenească nr. 65 l-au propus drept candidat al lor, iar apoi a şi fost ales deputat în Sfatul popular a! oraşului Tg. Mureş. In ale­gerile de deputaţi în sfaturile populare din 1936 el este ales din nou deputat al circumscripţiei electorale nr. 89 din Tg. Mureş, în care calitate s-a preocupat îndeaproape de rezolvarea propunerilor oamenilor muncii din circumscripţia sa. Anul acesta , drept recunoştinţă pentru munca depusă în interesul co­lectivităţii — alegătorii din aceeaşi cir­cumscripţie electorală l-au propus din nou drept candidat, convinşi fiind că astfel multele probleme de interes ob­ştesc din circumscripţia lor vor găsi b­­­urind rezolvare. 1. 6. Perspective de viitor In vederea asigurării unei cît mai bune aprovizionări a oamenilor muncii cu produse agro-alimentare, secţiunea comercială regională, printr-o strînsă colaborare cu întreprinderea regională agro-zootehnică au luat măsuri pentru ca anul acesta să se producă şi să se pună la dispoziţia organizaţiilor comer­ciale însemnate cantităţi de produse agro-alimentare ca: miei, carne de porc, caş, legume şi zarzavaturi etc. Şi întreprinderea agro-zootehnică a venit cu propuneri în vederea îmbu­nătăţirii aprovizionării populaţiei. Astfel, ea va lua măsuri ca in anul acesta să se planteze 10 ha. teren cu pomi fructiferi şi 10 ha. teren cu viţă de vie. Activizarea stocuri­lor de mărfuri existente în depozite­le centrale este una din problemele esenţiale ce stau in centrul preocu­pării merceologilor de la organiza­ţiile comerciale. In acest scop or­ganizaţiile comerciale vor organiza expoziţii cu vînzare după cum ur­mează: O.C.L. „Alimentara" 18 ex­poziţii O.C.L. „Produse industriale" 10 expoziţii, O.C.L. „Comerţul mixt“ 6 expoziţii, şi T.A.P.L.-ul 12 expoziţii. Experienţa anilor trecuţi a scos în evidenţă contribuţia deosebită a bugetarilor „Expres“ la deservirea populaţiei cu preparate de diferite sortimente, pe gustul consumato­rilor. Intr-adevăr, dacă privim restul bufeturilor actuale, mai ales cele din centrul oraşului Tg.­Mureş, pu­tem constata că acestea nu-şi ating scopul pentru care au fost înfiinţate. Anul acesta, noua formă de desfa­cere a preparatelor va asigura o bună deservire a consumatorilor. Astfel,­ T.A.P.L. din Tg.-Mureş, va reface bufetele „Malnaş“ şi „Arieşul“ din Tg.Mureş în bufete „Express“, iar bu­fetele „Predeal“ şi „Dunărea" în bufete­­dejun. Iată o măsură organizatorică bine chibzuită pe care T.A.P.L. ar fi putut­­o realiza mai devreme. Şi la Sf. Gheorghe şi Odorhei, anul acesta, vor lua fiinţă bufete „Expres“.­­ Este ştiut faptul că mai ales în timpul verii, alimentele sînt ferite p­e stricăciune dacă sunt păstrate în bune condiţiuni. In acest scop , A.P.L. îşi va asigura depozitul cu 1.975 m.c. gheaţă, O.C.L. „Alimen­tara“ cu 1.100 m­c, iar O.C.L. Co­merţul mix­t cu 425 m­c. Circulaţia mărfurilor încă va sim­ţi o îmbunătăţire. Aşa, bunăoară, se va organiza vagoane-navetă în­tre Galaţi-Tg.Mureş, Oradea-Tg.Mu­­reş şi Tg.Mureş-Ciceu. Pt-Clteaua roşie — In anii puterii populare a crescut considerabil numărul unităţilor Industriale în cadrul regiunii noastre. întreprinderile industriale au fost înzestrate cu clădiri şi utilaje din cele mai moderne, dlndu-li-se aspectul unor mari fabrici. In ciţiva ani regimul nostru a realizat atlt cît nu au putut realiza în zeci de ani ve­chile orînduiri burghezo-moşiereşti şi horthyste la un foc. Producţia de mărfuri a crescut de asemenea considerabil in ultimii ani. An de an se înfăptuiesc hotăririle partidului şi guvernului in ce priveşte industrializarea ţării noastre. I­dustria Regiunii Autonome Maghiare în aliu avi­zi Prevederile planului de producţie pe regiune, în fiecare an, au fost realizate şi chiar depăşite. Viaţa economică şi culturală a regiunii a progresat în rit­mul planificat.­­ întreprinderile s-au străduit ca prin îmbunătăţirea procesului de aprovizio­nare să utilizeze la maximum capacita­tea de producţie şi să realizeze indicii tehnico-economici, prin ridicarea pro­centului de calificare a braţelor de muncă. In acest an planul producţiei globale a industriei regiunii noastre a fost rea­lizat în proporţie de 109,2 la sută, ară­­tînd o dezvoltare de 8,2 la sută, în comparaţie cu nivelul atins în 1956, ceea ce echivalează cu o creştere abso­lută de 153.893.000 Iei. Analizînd sar­cinile realizate în domeniul planului pro­­ducţiei-marfă, cifrele arată că industria socialistă a regiunii a dat economiei naţionale ,mărfuri în valoare de 140.825.000 lei peste plan, cu 138.122.000 mai multă producţie marfă decit­ în anul anterior. ★ RAMURA PRODUCŢIEI DE ENER­GIE ELECTRICA ŞI TERMICĂ care deţine o greutate specifică de 19,1 la sută din industria regiunii dezvoltîndu­­se conform solicitărilor primite din par­tea întreprinderilor industriale funcţio­nează aproape de un an la sarcină ma­ximă. Termocentrala „Steaua roşie“ de la Sîngeorgiu de Pădure înregistrează la consumul de gaz-metan 2.067.358 kg .c.o economie. Realizarea acestui lucru a fost posibil numai prin punerea la punct a automatizării procesului de ar­dere la cazan și prin punerea în func­ţiune a preîncălzitoarelor de înaltă pre­siune. ★ RAMURA ALIMENTARA. Ramura industriei alimentare a dat peste plan cu 26.796.000 lei mai multe bunuri, de­păşind totodată şi nivelul anului de ba­ză, prin realizările obţinute la produce­rea de zahăr, pîine, conserve de legu­me, fructe şi lapte, produse K-'.ifp ele. k UNITĂŢILE INDUST­RIALE ALE REGIUNII noastre s-au străduit să realizeze pe lîngă sarcinile trasate la indicatorii analizaţi pîn­ă în prezent şi procentul de reducere a preţului de cost. Principalele întreprinderi din re­giune care au rezultate pozitive pe li­nia reducerii cheltuielilor de producţie sunt: întreprinderea minieră Bălan, Uzinele de fier Vlăhiţa, I.F.I.L. Reghin, Iprofil „Simo Geza“, fabrica de conser­ve lapte praf „Mureşul“ din Remetea şi altele. Aşa de pildă, uzinele de fier din Vlăhiţa au obţinut o economie pînă la sfîrşitul trimestrului 111 al anului tre­cut de 2.220.000 lei, reducînd preţul de cost în proporţii considerabile faţă de sarcinile trasate în fiecare trimestru.­ ­ ACTIVITATEA GOSPODĂRIEI CO­MUNALE se oglindeşte în succesele în­registrate pe linia producţiei şi a pres­taţiilor de serviciu. Anul trecut s-au e­­lectrificat in regiune un număr total de 8 sate. In ce priveşte situaţia transpor­tului, aceasta a simţit o îmbunătăţire faţă de anul 1956, numărul parcului de autobuze crescînd considerabil iar al taximetrelor cu 5. Lungimea totală a reţelei de distribu­ţie a gazelor naturale este de 296,4 km, în comparaţie cu anul 1956 cînd acest indicator arăta numai 234 km. ★ S-AU CONSTRUIT LOCUINŢE TIP din fondul unităţilor cu o suprafaţă de 5.996 m­p, iar locuinţe pe baze de cre­dite cu o suprafaţă de 3.714 m­p. Din fondurile proprii ale populaţiei au fost construite în cursul anului locuinţe cu o suprafaţă construită total de 115.620 m­p. htr Produse peste plan Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la întreprinderea „Lázár Ödön" din Tg. Mureş şi-au îndeplinit cu cinste angajamentele luate în întîmpinarea alegerilor de deputaţi de la 2 martie.­­ Aşa de pildă, printr-o bună organi-­­ zare de către muncitori a procesului de­­ lucru la fabrica de oale, s-a reuşit ca­­ pînă la data de 18 februarie a. c. pla- a­nul de producţie pe această lună să fie­­ depăşit cu 209 la sută, producîndu-se 1.830 kg oale peste plan. Cei de la fabrica de oxigen au dat peste plan 464 m­c oxigen, secţia sobe teracote 194 unităţi, iar unitatea de sticlărie 4.771 kg sticlă peste plan. In regiunea noastră In aceşti ani ★ S-AU CONSTRUIT 15 NOI UNI­TĂŢI INDUSTRIALE UE S’iAi şi dacă la acestea adăugăm și u..t..une noi create în cadru! industr­iei locale și al industriei cooperatiste, nun­ărui UNITĂȚILOR CREATE in Regiunea Autonomă Maghiară SE RIOKA­­ 52. k Numai in cadrul primulu. p.*i cincinal statul nostru democrat-popu­lar a alocat PENTRU INDUSTRIALI­ZAREA REGIUNII NOASTE 1.120.000.000 LEI. ★In cursul ultimilor ani industria locală a regiunii noastre s-a lărgit cu noi unităţi ca „ILEFOR“, „LAZAR ODON“ din Tg. Mureş, „REPUBLI­CA“ din Reghin, I.R.E.M. Miercurea Ciuc etc. Faţă de 1950 PRODUCŢIA GLOBALA a industriei locale în 1957 S-A RIDICAT LA 615 LA SUTA. ★ Se dezvoltă necontenit şi agri­cultura regiunii noastre. LA 31 DE­CEMBRIE 1937, 41,13 LA SUTĂ DIN SUPRAFAŢA ARABILA a■ regiunii, a­parţinea SECTORULUI SOCIALIST. k Intre anii 1953—1957 STATUL A ACORDAT unităților socialiste din agricultură PESTE 39 MILIOANE LEI împrumuturi pe termen lung. ★ In 1957 cooperativele sătești au distribuit la sate MĂRFURI indus­triale și alimentare IN VALOARE DE PESTE 620 MILIOANE lei, adică cu 66 milioane lei mai mul decit în 1956 şi cu 331 milioane lei mai mult decit în 1951. k ASTĂZI în regiunea noastră LU­CREAZĂ 800 MEDICI PENTRU A­­PĂRAREA SĂNĂTĂŢII OAMENILOR MUNCII, faţă de 120 medici ciţi erau in 1938. k In regiunea noastră avem în pre­zent 794 $COLJ faţă de 652 cite erau în 1944, din care 583 cu limba de pre­dare maghiară.­­ Atit la oraşe cît şi la sate se con­struiesc tot mai multe locuinţe. NU­MAI IN ULTIMII DOI ANI S-A CONSTRUIT O SUPRAFAŢA LOCA­­TIVA De 310.000 m­p. La Tg.-Mureş în prezent se află în curs de construc­ţie 300 apartamente finanţate din fon­duri centrale şi locale. (Din Manifestul Consiliului regional al F.D.P. al Regiunii Autonome Maghiare) La o staţie de radioficare In trecere prin Lunca Bradului am poposit la sfatul popular. In­­tr-una din încăperi e amenajată Ca­sa alegătorului. Păşim înăuntru. Din pîlnia unui difuzor instalat pe un perete se răsfrîng melodii dulci, romanţe, cîntece populare. E plă­cut la Casa alegătorului. — Aveţi, staţie de radioficare? — Dacă avem?! îmi răspunde preşedintele sfatului — şi încă de cînd. Luna asta împlineşte şase ani de activitate. Îmi aplec ochii, ruşinat de necu­noaşterea mea. Dar prin gînd îmi trece ideea unui reportaj. — Staţia-i aproape, peste drum — mă lămureşte preşedintele — da­că vrei . . . Peste drum, la staţia de radiofi­care am făcut cunoştinţă cu perso­nalul ei: Oancea Ioan, redactorul responsabil al staţiei, un tînăr en­tuziast, iubitor de cărţi (purta pe reverul hainei insigna ,,Prieten al cărţii“), un alt tînăr, mai aşezat, Balogh Ştefan, şef operator, opera­toarea Márton Vilma, cu zîmbetul pe buze în fiece clipă, şi taciturnul Ujică Toader, jiniorul staţiei. In încăperi — sala studioului şi cabi­na tehnică — ordine şi curăţenie de farmacie. Redactorul Oancea îmi înşiră bu­curos cîteva date ,,biografice“ des­pre staţie ■ dispune de o discotecă cu 420 de plăci cu muzică populară, uşoară românească, maghiară, ger­mană şi sovietică ; e înzestrată cu un pikcup; mai bine de 20 de cola­boratori şi corespondenţi îşi aduc contribuţia la alcătuirea emisiunilor locale; aproape 400 de familii din comună şi-au instalat pină acum difuzoare, iar in primăvara aceasta se va radiofica şi satul Negrea şi cătunul Urca. Prin difuzoarele instalate în ca­sele lor, cetăţenii din Lunca Bradu­lui ascultă nu numai emisiunile posturilor noastre de radio, ci şi veşti din viaţa comunei, din munca şi realizările lor, căci staţia trans­mite In fiecare zi emisiuni locale. Deseori glasul şi articolele multora din comună au fost transmise din studioul staţiunii. De doi ani de zile, in fiecare joi, pontatorul cefe­rist Olteanu Iosif, crescător de al­bine, redactează rubrica „Sfatul a­­picultorului". Din acelaşi studi­u, Zaharia Aurel, medicul circumscrip­ţiei medicale transmite sfaturi me­dicale. In munca pentru completa coo­perativizare a comunei un rol în­semnat l-a avut şi staţia de radio­ficare. Nu de puţine ori sătenii au ascultat la gura sobei, glasul trans­mis prin difuzoare al întovărăşiţi­lor mai vechi din comună. „In cei aproape 2 ani de cînd ne am unit în întovărăşire — l-au auzit intr-o seară pe Clf Arginte al lui Vasile — noi am dobîndit realizări fru­moase. Cu împrumut de la stat am cumpărat 100 de oi. Cu materialul primit de la sfatul popular şi cu a­­jutorul dat de întreprinderile fores­tiere din comuna noastră am con­struit un saivan pentru 350—400 de oi. Am primit păşune bună. Into­­vărăşiţii, ştiţi bine, am obţinut mai multe venituri decit cei cu gospo­dării individuale. „Păşiţi şi voi, ceilalţi săteni, a­lături de noi“ Asta a îndemnat ca toţi ţăranii muncitori din sat să intre în înto­vărăşire. Staţia de radioficare a desfăşurat­­ o vie activitate în toată campanii­­ electorală. Au fost date răspunsuri­­ la întrebările ascultătorilor asupra , sistemului electoral din ţara noas­tră, cine pot fi aleşi deputaţi în sfaturile populare, cum se alcătu­iesc listele de alegători, cine are drept de vot, cum se votează etc. Din­­studioul staţiunii au fost trans­mise dări de seamă şi reportaje des­pre intîlnirile dintre candidaţi şi alegători, portrete ale candidaţilor in alegeri, reportaje şi informaţii despre realizările înfăptuite în ani­ de democraţie populară în comună, cum ar fi refacerea fabricii de che­restea, construirea staţiei C.F.R., radioficarea comunei, construirea noului magazin al cooperativei, re­facerea sau construirea a numeroa­se poduri. Paralel cu aceasta, n-au lipsit din emisiunile staţiei nn­­ ru­brica „Năravuri electorale din tre­cut“ in cadrul căreia se transmiteau fragmente din cartea lui V. Em Gă­lan „Din memoriile agentului elec­toral Teică Pasăre“. Pentru activitatea lor rodnică o felicităm pe membrii ce alcătuiesc colectivul staţiei de radioficare din Lunca Bradului şi deopotrivă pe toţi colaboratorii şi corespondenţii ei şi le dorim noi succese. S. P.

Next