Steaua Roşie, aprilie 1958 (Anul 7, nr. 586-593)

1958-04-02 / nr. 586

PROLETARI ÜW TOATE SJVJLX, UNIŢI-VA? ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl Al SPATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ________ ANUL Vil Nr. 5B6 Miercuri, 2 ao-i’le 1958 | 6 PAGINI - 20 BANI Sovietul Suprem al U.R.S.S. a hotârîf în­cetarea unilaterală de către Uniunea So­vietică a experienţelor cu armele atomice şi cu hidrogen. (Citiţi în pag. 6-a cronica despre lucrările sesiunii Sovietului Suprem a! ____________________________ U.R.S.S.) 19 DE insul PATRIEI In regiunea Bucureşti fiecare zi prielnică este folosită de lucrători' de pe ogoare pentru pregătirea te renului, insăminţarea culturilor d.n epoca I. îngrijirea pomilor şi viilor. Colectiviştii, întovărăşiţi) şi ţăranii muncitori cu gospo­dării individuale au făcut lucrări de cultivaţie şi au grăpat arăturile de toamnă pe o suprafaţă de peste 30 000 ha, au grăpat culturile de păioase pe 25.000 ha şi au arat în vederea însămînţările de primăvară o suprafaţă, de peste 30.000 ha. Totodată ei au încorporat îngră­şăminte naturale şi chimice pe cir­ca 36.000 ha. ★ La fabrica ,,l septembrie" din Satu Mare se fac unele amenajări care vor permite creşterea simţi­toare a producţiei de maşini aragaz: in anul 1958 se vor produce circa 55.000 maşini aragaz, adică cu 20.000 mai mult decit anul trecut. •k Răspunzînd iniţiativei tinerilor din Viadimiri. tineretul din regiunea Oradea a luat în îngrijire 57 monu mente istorice şi case memoriale Elevii Şcolii medii nr. I Şimieu au amenajai un parc în jurul cefăţii Báthory din localitate. în care au plantat peste 3.500 arbori şi au construit scări şi alei. ★ Colectivul fabricii „Radio Popu­lar" va produce în acest an cu 2C 000 aparate de radio mai mult decit anul trecut; de asemenea se vor pune în vînzare două noi tipuri de aparate de radio. ir-Piesele lui Maxim Gorki cunosc astăzi o mare răsptndlre in tara noastră şi sînt jucate cu mult suc­ces atît de teatrele din capitală cît şi de cele din provincie In ul­timele 7 stagiuni, peste 250.000 de spectatori au vizionat cele 582 de spectacole pe care teatrele noastre le-au prezentat cu piesele „Azilul de noapte", „Cei din urmă", „Micii burghezi", „Egor Bulîciov şi alţii", „Duşmanii“ şi „Vassa Jeleznova". ir Muncitorii din întreprinderile me­talurgice din întreaga ţară obţin rezultate importante Tn economisirea metalului. Un frumos exemplu în această 1 acţiune îl dau tinerii reşiţeni, ini­ţiatori ai acestei acţiuni care au economisit pînă acum 60 tone de metal. La uzinele „M'ao Tze dun" din capitali, prin extinderea metodei de turnare în cochilii a roţilor de va­­gonete şi prin reducerea consu­mului specific la confecţionarea ca­­zanelor s-au economisit pînă acum 56 tone metal. Şi muncitorii de la uzinele „23 August" obţin succese însemnate în această acţiune. Numai prin valorificarea deşeurilor, la tur­nătoria de oţel a fost economisit metal în valoare de 411.738 lei. ★ Minerii Văii Jiului au extras în schimbul trei din ziua de 27 martie ultimele tone de cărbune prevă­zute în planul pe primul trimeriru al acestui an. O contribuţie deose­bită Ia obţinerea acestui succes au adus cele aproape 200 de brigăzi de mineri din acest bazin carboni­fer care au îmbrăţişat preţioasa iniţiativă a minerului Tucaciuc de la exploatarea Aninoasa. de a ex­trage în fiecare zi. pe fiecare schimb şi om, mai mult cărbune J peste plan. Cele mai mari succese j au fost obtinu'e de minerii de la ( Petrila. Urieani şi Loriea, care pînă j în prezent au extras pes^ ureve- t derile planului trimestrial 5.S36 tone. } 3.628 tone şi respectiv 2.057 tone de l cărbune. ] Clişeul din mijloc: Depozitul de che­restea de la U.l.L, Topliţa Clişeul de jos: La f.R.U.M. Reghin piesele în lucru se verifică conform documentaţiei teh­nice. Consfătuirea Intelectualilor din Painjen! Cu încordare, şi pot mărturisi cu nu mai mică curiozitate am aşteptat adunarea deschisă a organizaţiilor de bază din comuna Păingeni, unde ur­ma să se prelucreze şi să se dezbată chemarea adresată de Comitetul de partid al Rigiunii Autonome Ma­ghiare şi de Comitetul executiv al Sfatului popular regional către inte­lectualitatea regiunii. M'i-am pus mul­te întrebări cu privire la felul cum intelectualitatea de aici îşi găseşte rostul în viată, cum se orientează în noianul de probleme care se pun în faza actuală a construcţiei noastre socialiste. Cum îşi îndeplineşte şi îşi va duce la îndeplinire munca nobilă de educaţie a generaţiilor în­tregi, de la copiii din grădiniţă şi pînă la oamenii cei mai vîrstnici. Atît în comuna Păingeni cit şi in satele aparţinătoare Merişor şi Moişa; în centrul comunei la fel ca şi în cele mai îndepărtate cătune întîlnim nenumărate semne afj vieţii şi gîndirii noi a oamenilor. In toam­na trecută la Păingeni s-a Inaugu­rat o gospodărie colectivă. Mai Îna­inte exista deja aici o întovărăşire, iar în prezent este în curs organi­zarea unei noi întovărăşiri care îşi aşteaptă inaugurarea. Cei din Meri şor se pregătesc de asemeni pentru înfiinţarea unei întovărăşiri; numă­rul membrilor înscrişi s-a ridicat, de pe acum la 23. întreaga comună e în fierbere. Oamenii discută, cîntăresc posibilită­ţile pe care le vor oferi unităţile socialiste ale agriculturii — şi se hotărăsc. Tot mai mulţi sínt aceia care iau decizia de a m alătura acestor unităţi. In comună şi în satele aparţină­toare, activitatea culturală influenţe­ază într-o măsură considerabilă vita­litatea noilor germeni ai socialismului. Agronomul Ceorban Silvia mi-a spus că la Merişor, care în trecut era consi­derat ca un sat „la marginea lumii", cufundat in beznă, ţăranii muncitori Îşi însuşesc acum cunoştinţele agro­tehnice moderne. In iarna trecută s-au ţinut aici 27 conferinţe agro­tehnice. La 29 martie au fost distri­buite diplome şi premii în cărţi celor mai sîrguincioşi participanţi. Dar serile de iarnă au avut aici şi altă menire. Echipele de teatru care activează aici au prezentat pi­ese despre viaţa nouă a satului. Nu­mai la Păingeni, şcolarii colectiviştii şl tinerii ţărani muncitori au învă­ţat respectiv învaţă 3 piese de feat-u, numărul actorilor amatori at'ngtnd ciira de 30. Biblioteca volantă, ca re dispune de 657 volume are peste 4C0 de cititori. S-ar putea pune întrebarea cum şi-a luat partea intelectualitatea din Păinge­ni şi satele aparţinătoare din această mtincă? Răspunsul este afirma iv. La Păingeni învăţătorul Székely György şi soţia sa cît şi învăţ ătoa rele Kodok Susana, sau Pop Aurelia: la Merişor Roman Aurel sau Hodran­­ton Despa la fel ca şi învăţătorul Cazan Mihai din Moişa — putem afiima fără mustrare de conştiinţă — că cu toţii încurajează din toată imma desfăşurarea vieţii culturale din aceste locuri. Pe lingă faptul că el sínt fruntaşi ai activităţii cultu­rale, în calitate de agitatori luptă prin viu grai şi prin fapte, pentru transformarea socialistă a agricultu­rii Căci cui i se adresează oare cri mai des ţăranul muncitor pentru sfaturi, dacă nu învăţătorului — am auzit spunîndu-se Ia consfătuire. în­văţătorul Cazan Mihai a relatat de oildă că este căutat zilnic de nume­roşi oameni, care îi cer sfaturi în toate. Aceasta se datoreşte faptului — a spus Cazan Mihai — că a cres­cut încrederea celor ce muncesc, în oiînduirea noastră. Ei găsesc în in­telectualii de tip nou, educaţi de partid, acel tovarăş sincer care îi ajută în înfrîngerea greutăţilor. Aceste vorbe au fost susţinute şi de ţăranul muncitor Szotyori Mihai din Păingeni care a vorbit daspre ajutorul pe care l-au dat învăţătorii in munca pentru transformarea so­cialistă a agriculturii,. legînd cu ace­astă sarcină importantă activitatea lor cultural-educativă. — Aceste succese le-am obţinut sub conducerea şi îndrumarea par tidului şi sintern mindri de ele - a spus tovarăşul Füzesi Lajos, pre­şedintele comitetului executiv al sfa­tului popular comunal. Succese sínt multe, dar mai sínt şi lipsuri multe în munca noastră, pe care va tre­bui să le lichidăm cu forţe comune. Deşi la Moişa nu există încă un local nou corespunzător de şcoală, va veni şi rîndul construirii acestuia, problemă pe care o vom rezolva uriindu-ne forţele. Tot astfel vöm ridica un cămin cultural frumos la Merişor pentru ca să se poată îm­bunătăţi activitatea noastră cultura­lă. La adunare s-au făcut multe pro­puneri cu privire la intensificarea tuturor aspectelor muncii culturale. Se resimte încă lipsa unul cor şf a unei brigăzi artistice de agitaţie. Acestea sínt probleme urgente. în­văţătorul Doali Alexandru şi-a luat angajamentul că va participa la strîn gerea materialului folcloristic al celor trei comune şi la colectarea datelor cu privire la tradiţiile progre­siste din aceste locuri. Aproape fie care participant la discuţii a indicat ca o‘"sarcină de seamă sporirea ramurilor de activitate culturală din Păingeni şi satele aparţinătoare, cit şi apropierea acestei activităţi de rezolvarea celor mai importante sar­cini economice. Iată răspunsurile pe care ie-am primit la întrebările mele; pe car» le-am aşteptat. La această consfă­tuire s-a desfăşurat In faţa noastră aspectul multilateral al vieţii unei comune. Ä reieşit că intelectualitatea satului este gata să îndeplinească cu cinste sarcina primită din par­tea partidului şi a întregului popot muncitor. Şi este gata, cu toata seriozitatea, să înlăture lipsurile ca­re îşi mai ridică capul iri-colo OJm Magazin „Gostat66 La 31 martie s-a deschis la Tg. Mureş un nou magazin, ma­gazinul „Gostat“. încă din pri­mele ore după deschidere, zeci de gospodine din oraş s-au a­­provizionat cu diferite produse a­­limentare. Majoritatea mărfurilor aflate aici sínt produse de muncitorii gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră peste sar­cinile de plan. Preparatele de carne ca : slănină afumată, şun­că presată, şunci afumate, cotle­te; afumate, diferite sortimente de salamuri sînt fabricate la atelie­rul de preparate de carne ce funcţionează în cadrul magazi­nului „Gostat". De ia gos­podăriile agricole de stat din Sîncrai, Sîngeorgiu de Mu­reş şi Reghin sosesc aici zilnic legume şi zarzavaturi proaspe­te, ouă, lapte, smîntînă. — Ăsta-i adevărat magazin — spun consumatorii. Vinuri ale­se, preparate de carne, produse lactate, legume şi zarzavaturi — cu toate vă puteţi aprovizio­na de la magazinul „Gostat". Hofărîrsa muncitorilor de la „Simó Géza“ Răspunzînd chemării la întrecere lansată de colectivul de muncă „Ipro­­fii" Bucureşti, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii fabricii de mo­bilă „Simo Géza“ din Tg. Mureş, s-au angajat să întîmpine cu realizări, ziua de i Mai, Ziua Solidarităţii Inter­naţionale a Oamenilor Muncii. Printre angajamentele luate se află obiective ca : depăşirea cu 2 la sută a planului producţiei globale prin folo­sirea de materiale realizate din econo­mii şi tot cu 2 la sută a planului producţiei de mărfuri, cu 1 la sută a planului de desfacere a produselor des­tinate fondului pieţii, creşterea cu 0,5 la sută a productivităţii muncii faţă de sarcina planificată şi reducerea cu tot atîta a preţului de cost al produse­lor. Ei s-au mai angajat să producă în cursul anului un nou tip de dormitor Cu aparatul fotografic prin între­prinderi- o -Clişeul de sus s Grama Iosif, frun­taş in producţie la „Republica“ din Reghin execută cu multă precizie gău rirea cricurilor. care prin eleganţă, utilitate şi preţ con­venabil să difere de cele fabricate pînă acum. De asemeni vor introduce în procesul de fabricaţie un nou tip de dulap cu 3 uşi. Executarea pentru da­re în folosinţă a unui bloc muncitoresc cu 18 apartamente, bloc executat din fondul întreprinderii, realizarea tutu­ror sarcinilor din contractul colectiv şi a măsurilor din planul de măsuri tehnico­­organizatorice, precum şi alte angaja­mente pe linie culturală snerfivl şi or­ganizatorică. INIŢIATIVA UTEMIŞTILOR „Vom întîmpina cu succese noi ziua de i Mai" — au hotărit utemiştii sec­ţiei tapiţerie din cadrul fabricii de mo­bilă. Intrunindu-se într-o consfătuire pe secţie, ei au hotărit să lanseze o chemare către toţi utemiştii din fabri­că, invitîndu-i pe aceştia să praticipe cu frumoase succese la sărbătorirea acestei zile măreţe. Printre obiectivele chemării se află: realizarea şi depăşi­rea planului de producţie, organizarea în aşa fel a muncii ca nici un tînăr să nu lucreze sub normă, aplicarea celor mai înaintate metode de muncă, parti­ciparea în număr cît mai mare la în­trecerea socialistă şi la mişcarea „Ö- nărul inovator", reducerea rebuturilor, realizarea de economii şi altele. Che­mării tinerilor din secţia tapiţerie au răspuns toţi utemiştii din celelalte secţii intr-un număr de peste 400. -----•------

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék