Steaua Roşie, aprilie 1958 (Anul 7, nr. 586-593)

1958-04-02 / nr. 586

Ceea ce nu spun cifrele în aceste zile, tovarăşul Sütő Mihály, preşedintele gospodăriei agricole colec­tive din Chendu Mare e greu de găsit. Nu-şi găseşte locul. — Numai de cîte­­va minute a fost aici, spun cei din bri­gada întîi. Trebuie să fie la grădina de zarzavat. Cultivăm 10 hectare cu legu­me şi zarzavaturi. Anul trecut am avut numai 3 hectare. Zarzavaturile ne aduc venituri mari. Anul trecut de pe un hec­tar cultivat cu castraveţi am încasat 30.000 lei. — A fost aici dar a plecat, spun cei de la zarzavat. Că doar gospodăria noastră acum e mare. Şi fiindcă e zi bună de lucru preşedintele merge pes­te tot, căci peste tot trebuie să se lu­creze bine. Acum se zoreşte cu termi­narea însămînţărilor din etapa l-a. Se pregăteşte şi terenul pentru însămînţa­­tul sfeclei de zahăr. Anul acesta culti­văm 20 hectare cu sfeclă de zahăr, adi­că dublu faţă de anul trecut. In sfîrşit, în timpul amiezii preşedin­tele sosi la sediul gospodăriei. Era aş­teptat de un delegat în legătură cu con­tractarea soiei, altul cu contractarea zarzavaturilor. — Mă interesează. în primul rînd, realizările gospodăriei dv. îi spun eu. — Prima dată să ştiţi că faţă de a­­nul trecut numărul membrilor aproape s-a dublat. Am crescut cu 73 familii. Adu pufin, tovarăşe Koncz, darea de seamă pe anul trecut. Am răsfoit darea de seamă, din filă in filă. Ea oglindeşte dezvoltarea ce a cunoscut gospodăria an de an, creşte­rea producţiei agricole la hectar, creş­terea veniturilor gospodăriei, retribuţia muncii etc. Cifre şi iar cifre. Venitul total realizat de gospodărie în 1957 a fost de 428.610 lei, adică 169.543 lei la 100 ha teren agricol. Ve­nit frumos, dar sunt perspective şi pen­tru mai mult. Tocmai de aceea acum colectiviştii acordă o atenţie mare dez­voltării şeptelului de animale. Faţă de 3 vaci şi 8 boi cît au avut anul trecut, acum ei dispun de 15 vaci, 18 boi şi 10 capete tineret. De asemeni dispun de 12 scroafe, 3 viţei şi 48 tineret. „ Acum nu mai valorificăm porcii, îmi spune preşedintele, li creştem şi-i îngrăşăm, apoi îi valorificăm pe bază de contract. Am şi încheiat contract pentru îngrăşarea a 14 boi, în greutate de 10.000 kg, iar porci cel puţin în greutate de 2.500 kg. Lapte de vacă vom livra pe bază de contract 10.000 litri şi tot atita lapte de oaie, precum şi 500 kg lină. Anul trecut, după cum reiese din da­rea de seamă, din cultura cerealelor gospodăria a realizat un venit bănesc de 152.514 lei, iar din creșterea anima­lelor 100.342 lei. Pentru fiecare zi­ mtun­­că s-a repartizat membrilor: 5,42 lei, 5,03 kg cereale, 1,60 kg cartofi, 5 kg fin, 0,200 kg struguri, 0,530 kg vin, 0,086 kg zahăr şi alte produse. CE NU ARATA IN SCHIMB CIFRELE ? Nu arată felul cum e organizată munca în gospodărie, cum au fost po­sibile rezultatele obţinute. Despre acest lucru vorbeşte preşedin­tele, vorbesc brigadierii şi fiecare co­lectivist de aici. Buna desfăşurare a activităţii gospodăriei depinde de felul cum e organizată munca. Iată deci de ce, an de an, colectiviştii de aici caută să-şi organizeze cît mai bine munca. Colectiviştii de aici sînt organizaţi în 4 brigăzi permanente, 3 de cîmp şi una legumicolă-viticolă. Brigăzile, la rîndul lor, sînt repartizate In cite 5 e­­chipe. Fiecare brigadă şi echipă şi-a primit terenul respectiv, animalele şi uneltele agricole. In felul acesta ele caută să lucreze cît mai bine pămîntul ce le este dat, pentru a obţine recolte cît mai mari, să îngrijească cît mai bine ani­malele. Planul de producţie al gospodăriei este repartizat pe brigăzi şi echipe. In cadrul echipelor sarcinile sunt reparti­zate pe oameni. Anul trecut de pildă, pentru îngrijirea culturilor (plivit, pră­şit etc.), fiecărui colectivist i s-au repar­­tizat o suprafaţă de 0,87 ha, iar pentru secerat 0,45 ha. In felul acesta s-a reu­şit ca toate muncile agricole să fie e­­xecutate la timp şi în bune condiţiuni. Atunci nu-i de mirare că recolta medie obţinută la hectar la sfecla de zahăr a trecut de 35.000 kg. Controlul şi îndrumarea­­ muncii în gospodărie se execută de cei 9 colecti­vişti ce fac parte din consiliul de con­ducere. Iată de pildă, pentru realizarea prevederilor planului pe 1958 fiecare a primit sarcini concrete de care răspund in faţa adunării generale. Sütő Mihály, răspunde de altoirea viţei de vie, creş­terea şeptelului de animale şi buna în­grijire a animalelor, executarea con­strucţiilor planificate, etc., tov. Tur Mi­nai răspunde de executarea însămînţă­­r­ilor la ovăz şi mazăre, pînă la 31 mar­te, Magyarosi loan pentru transportul gunoiului pe terenul unde se vor însă­­mînţa cartofi şi porumb pînă la 6 apri­lie, Bartus loan pentru însămîntarea sfeclei de zahăr şi a cartofilor pînă la 15 aprilie, Szász Mihai pentru termina­rea insăminţatului porumbului pînă la 28 aprilie etc. Organizaţia de bază din gospodărie luptă pentru continua îmbunătăţire a muncii. In acest sens membrii de par­tid au fost repartizaţi în toate sectoa­rele de activitate şi răspund pentru a­­cele sectoare. Voicu loan junior şi Voi­­cu loan senior lucrează şi răspund de atelierul de fierărie, Bako Ştefan de a­­telierul de tîmplărie şi rotărie, Soos E­­lemér şi Sütő Francisc în sectorul zoo­tehnic, Kovács Mihai la atelaje, Bako Elisabeta pentru brigada de zarzava­turi, Rozsonczi Katalin pentru brigada 1, Kovács Ana pentru brigada II-a. — Iată ce nu arată cifrele şi cărora se datoresc rezultatele noastre — spu­ne tov. Sütő Mihály, preşedintele gos­podăriei agricole colective. P POPSOR Se poate face şî mai mult Am în faţă o situaţie : bilanţul pe 1957 al gospodăriilor agricole colective din raionul Odorhei. Cifrele cuprinse aici vorbesc multe. La 31 decembrie 1957 în raion existau 13 gospodării a­­gricole colective cu 1949 familii, care deţineau în jur de 9.000 ha pămînt. Pri­vind doar primele cifre îţi dai seama de superioritatea sectorului socialist din agricultură. Gospodăriile agricole colective din acest raion au recoltat în medie 1.725 kg grîu la hectar, 2.056 kg secară, 1.876 kg porumb. Cele 13 gos­podării colective au obţinut o producţie globală de 5 milioane kg cereale. Din aceasta mai mult de jumătate a fost grîu şi aproape un milion kg porumb. Iată deci ce aduce lucrarea pămîntu­lui în comun, pe întinderi mari, cu mijloa­ce mecanizate şi după metodele agro­tehnice înaintate. Creşterea producţiei la hectar a fă­cut posibilă şi creşterea retribuţiei muncii în gospodăriile colective. Numai în bani, colectiviştii de aici au primit anul trecut aproape 1 milion lei, reve­nind la fiecare zi-muncă, 3,78 Iei. Ce­reale s-au repartizat la zi-muncă în medie pe raion 5,76 kg, cartofi 3,16 kg, fîn 7,33 kg, precum şi însemnate canti­tăţi de alte produse. Gospodăriile agricole colective din raionul Odorhei au încheiat anul 1957 cu un venit în bani de 5.170.962 lei Din aceştia 2.104.543 lei au fost reali­zaţi din cultura plantelor, iar 2.337.767 lei din creşterea animalelor. A crescut simţitor şi fondul de bază al gospodăriilor agricole colective. Nu­mai în 1957 acesta s-a ridicat cu aproa­pe 2 milioane lei, ajungînd ca cele 13 gospodării colective să aibe un fond de bază în valoare de 14.635.487 lei. Acest lucru dovedeşte că gospodăriile agrico­le colective cresc şi se dezvoltă an de an. Totuşi, dacă analizăm activitatea des­făşurată aici pentru continua creştere a veniturilor gospodăriilor colective se poate vedea că nu s-a făcut totul în a­­ceasta direcţie. Sînt puţine veniturile realizate de pe urma ramurilor anexe. Altai este mult de făcut şi în direcţia sporirii numărului de animale şi îmbu­nătăţirea rasei. Nu s-a realizat în 1957 numărul de bovine, ovine, păsări şi fa­milii de albine, prevăzut a se realiza. In schimb numărul cailor în loc să sca­dă a crescut. Deşi în ce priveşte nu­mărul vacilor de lapte s-au realizat şi chiar depăşit prevederile totuşi numă­rul prevăzut de legea nr. 6 la 100 hec­tare teren agricol nu a fost atins, defi­nind numai 5 capete la 100 ha. Situaţie asemănătoare este şi la alte animale. Nu mai vorbim de creşterea păsări­lor. Cele 13 gospodării agricole colecti­ve din acest raion deţin numai 5 pă­sări şi acestea la gospodăria agricolă­­ colectivă din Rareş. Gospodăriile agricole colective din raionul Odorhei dispun de mari posibi­lităţi pentru creşterea veniturilor bă­neşti. Şi acest lucru, în primul rînd prin continua creştere a numărului de ani­male, prin valorificarea a tot mai mul­te animale şi produse animale. Iată deci în ce direcţie trebuie să se îndrepte atenţia organizaţiilor de par­tid, a sfaturilor populare, a consiliilor de conducere şi a fiecărui colectivist de aici.­ ­ Ci ALO !... S. M. T.-ul — Alo.­... Aloo!... S.M.T.-ul? Aici, gospodăria colectivă din Chendu Mare. Cu ingineru şef vă rog! — Eu sunt d in carne şi oase, răspunde, parcă din fundul pă­­mintului, o voce de la celălalt capăt al firului — Să ştiţi că tractorul care a plecat ieri după cultivator incă nu s-a intors. Şi preşedintele colectivei pune receptorul jos. Pe faţa lui curg şiroaie lungi de sudoare. Venise de la cimp cu sufletul in dinţi. — Cum să nu te enervezi? — spune el. — Să pierdem o aşa zi bună de lucru! — Ce-i cu tractorul? — întreb eu. — Ce să fie? Trebuie scuturaţi bine cei de la S.M.T. Miercu­rea Niraj, dar în aşa fel ca să se dezmorţească. Odată nu lucrează că n-au ulei, odată că se defectează tractorul şi n-au piese de schimb. Asta nu se intlmplă numai la noi. Şi la întovărăşirea din Dumitreni patru zile a stat tractorul din lipsă de ulei. Acum, ctnd fiecare moment bun de lucru e scump n-avem cu ce lucra. Inginerul îmi spune că tractorul care a plecat ieri dimineaţa după cultivator n-a pornit nici acum de la Miercurea Niraj. Şi-i imediat seară. Prin aceasta noi suferim. Suferă un schimb şi conducerea S.M.T.-ului din Miercurea Ni­­nj. suferă de., păcătoasa boală a nepăsării. — P- P. - La G. A. C. Curteni Cîî mai m\\U contracte pentru floarea-soarelui Cultura seminţei de floarea-soarelui 10 la sută peste preţul seminţelor din aduce însemnate venituri atît unităţilor soiul comun. socialiste din agricultură cît şi taram­ Să presupunem că două gospodării­lor muncitori cu gospodărie individua- agricole colective contractează și pre­fi. O importanţă deosebita prezintă ca­ dau statului fiecare cite 22 tone semin­­tura soiului WNIIMK. te de floarea-soarelui, una din soiul Producătorii care contractează și comun, iar alta din soiul WNIIMK. Să predau statului seminţe de floarea­sca vedem acum cît a încasat fiecare, pre­­feîui din soiul WNIIMK pe lingă alte supunînd că preţul ferm în acel raion avantaje, primesc un spor de preţ de ar fi de 1,80 lei/kg. Iată deci diferenţa ce există între ve- Este in interesul fiecărei gospodării uitul realizat de cele două gospodarii colective, a fiecărei întovărăşiri şi ţăran colective. Cu 4.752 lei cîştigă mai mult muncitor cu gospodărie individuală să gospodăria ce cult,va s. preda pe baza de aceea încheiat, cu mai multe cont de contract seminţe de floare-soarelui tracte pentru valorificarea seminței de lin soiul WNIIMK, floarea-soarelui. Colectivista Domahidi luna udă răsadurile. Soiul comun Soiul WNIIMK 22.000 kg X 1,80 lei/kg 39.600 lei 39.600 lei Spor de 10 la sută greul, soi 2­3.960 lei Total ..... 39.600 Iei 43.560 lei 20 la sută spor de cantitate 7.920 lei 8.712 lei 0,07 lei/kg bonificație de transport 1.540 lei 1.540 lei Total 49.060 lei 53.812 lei Cultura căpşunilor In regiunea noastră, cultura căpşuni­lor este puţin cunoscută. Acestea cresc sub formă de tufe care nu depăşesc înălţimea de 20—30 cm a­vînd un buchet bogat de frunze. Căpşu­nile se înmulţesc prin stoloni (care cresc din planta mamă). Şi acum să luăm pe rînd şi să des­criem lucrările care trebuiesc aplicate culturii căpşunilor. Solul să fii gunoit şi arat din toamnă. Plantatul se face în teren bine pregătit începînd cu primele zile ale lunii aprilie şi pînă la 15, cel tîrziu 20 aprilie. Acei care au încheiat contracte cu Fructexport-ul în vederea cultivării căpşunilor, vor primi stoloni direct de la delegatul întreprinderii. Stolonii primiţi se plantează ca ori­ce răsad la distantă de 50-50 cm. Intru­­cît solul primăvara are suficientă ume­zeală prinderea stolonilor este sigură. In cursul lunilor aprilie şi mai se pră­şesc de 2—3 ori pentru a feri solul de îm­buruienire. Odată cu prăşitul se în­lătură lăstarii sălbatici. După înflorire, printre căpşuni se aş­terne un strat de paie, pleavă, sau co­ceni de porumb care au menirea de a menţine fructele curate. Pentru aceas­tă operaţiune cultivatorii primesc din partea întreprinderii contractante un spor de preţ de 20 la sută la kg. Aco­perirea terenului prezintă şi avantajul că menţine umezeala un sol şi împiedi­că dezvoltarea buruienilor. Pentru a obţine fructe de calitate, cu­lesul lor se va face dimineaţa după ce s-a luat rouă sau înspre seară după ce s-a potolit căldura. Un lucru de care trebuie să ţină cont cultivatorii, în perioada recoltării e ca gradul de coacere al fructelor să nu de­păşească 80 la sută. De pe un hectar se pot obţine 4.000— 7.000 kg căpşuni, deci vă puteţi da seama ce venituri mari se pot obţine de pe urma culturii căpşunilor şi într-o pe­rioadă cînd lucrările agricole nu-s a­glomerate, cînd lucrătorii ogoarelor nu prea au multe de vîndut. Primii care au cultivat acest arbust în regiunea noastră pe suprafeţe mari au fost colectiviştii din Ideciu de Sus. Prin vînzarea căpşunilor cultivate pe un hectar ei au realizat un venit de 40.000 lei. Incepînd cu toamna anului trecut, cultura căpşunilor a început sa se extindă. Astfel, colectiviştii din Go­­reni au plantat cu stoloni peste un hec­tar iar cei din Pănet, Sîntana sînt gata să înceapă această lucrare. Gospodăria agricolă de stat din Sîngeorgiu de Mu­reş, a contractat 5 hectare, cea din Re­ghin 3 ha pentru a cultiva acest arbust în raioanele Reghin, Tg. Mureş şi Sîngeorgiu de Pădure pînă zilele tre­cute au fost contractate peste 50 ha. Cîteva sfaturi practice pentru culivarea alunelor de pămînt (arahidele) In octombrie 1957 ziarul „Steaua ro­şie“ a publicat un articol avînd ca su­biect rezultatele experienţelor privind cultura arahidelor în condiţiunile cli­matice ale regiunii noastre. Seminţele necesare se pot procura prin magazinele „Alimentara“. După cum am fost informat, în curînd voi sosi în ţară — din import — seminţe proaspete, aparţinînd soiului care se adaptează cu uşurinţă condiţiunilor cli­matice de la noi. înainte de semănare se recomandă să se verifice puterea de încolţire a se­minţelor, semănîndu-se 30—40 seminţe într-o răsadniţă sau într-un vas cu pă­mînt umezit şi ţinut la căldură. După 6—8 zile seminţele încolţesc. Arahidele aparţin mai multor soiuri — cele mai indicate soiuri fiind : Spa­niol alb şi Spaniol roşu. Semănarea are loc odată cu porum­bul. Solul indicat acestei plante trebuie să fie din categoria celor nisipoase și de o clasă mijlocie de fertilitate. Solul trebuie să fie arat din toamnă însă arătura să nu aibă adincime mai mare de 13—15 cm. Dacă arătura este prea adîncă planta își introduce fructele la prea mare a­­dîncime în pămînt şi nu se coc pînă toamna. înainte de semănat seminţele se cu­răţă de învelişul lor şi pentru ca încol­­ţirea să aibă loc mai repede, se ţin în apă 10—12 ore. Semănatul se face în cuiburi adinei de 6—8 cm, la distanţă de 20—25 cm pe rînd şi 45—50 cm între rînduri. In cuib se pun 2—3 semințe. La 10—12 zile de la răsărire, din fie­care cuib se vor reteza toate firele mai slab dezvoltate, lăsîndu-se numai firul cel mai frumos dezvoltat Peste vară culturile se prăsesc de 4—5 ori, iar în timpul înfloritului se face în jurul tulpinii un mușuroi înalt de 3—5 cm. Să nu se facă însă muşu­roi prea mare, fiind­că se petrece ace­laşi lucru ca şi în cazul culturilor de pe solurile prea adine arate. Îngrăşăminte naturale sau chimice nu sînt necesare, deoarece planta în­graşă solul, ea fiind înrudită cu faso­lea, mazărea, trifoiul etc Uneori, în timpul verii, frunzele sunt atacate de insecte. Se recomandă în a­­semenea cazuri să se execute stropiri cu soluţie de piatră vînătă, în mod a­­semănător ca la viţa de vie. Planta vegetează cel mai bine In condiţiuni climatice asemănătoare cîm­­piei, deci sînt zadarnice orice încercă­ri In condiţiuni climatice de la altitudi­ne mai mare de 500 m. Ing. STEFANESCU PETRE

Next