Steaua Roşie, octombrie 1958 (Anul 7, nr. 638-646)

1958-10-01 / nr. 638

PROLETARI DfN TOATE ŢĂRILE, tWîŢf VA ! Rezultate frumoase în economisirea metalelor AN A Vii Nr. 638 Miercuri, 1 octombrie 1958 6 PA6IÜÍ — 20 B,NJ Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. I n fiecare an în ziua.de 2 octom­* brie, poporul nostru , muncitor împreună cii armata sa, sărbătoresc ziua Forţelor Armate ale' fî.P.R'.. semn al dragostei şi preţuirii ,de care âr­­máta noastră populară sé bucură din partea partidului şi guvernului, din partea poporului. Istoria patriei noastre este ilustra­tă de fapte de vitejie în toate tim­purile, de pilde de patriotism înflă­cărat de care fiii poporului, îmbrăcaţi în straie ostăşeşti, au dat dovadă întotdeauna atunci ciad trebuia să-şi apere glia şi ţara, chiar şi cînd acestea nu le aparţineau. Cine nu-şi aminteşte cu emoţie şi cu mîn­­drie de dorobanţii romîni care la 1877 au luptat împreună cu armatele ruse pentru independenţa Romîniei, a! căror eroism legendar a fost înserat cu atîta suflet şi admiraţie de V. Alecsandri şi George Coşbuc? In condiţiile odiosului război im­perialist din 1914—1918, ostaşii de la Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti au realizat de asemenea fapte de ero­ism; ostaşi care deşi fiămînzi, dezbrăcaţi şi istoviţi de asupri­rea burghezo-moşierească care - so­cotea armata ca o „mare mu­tă“ s-a.u aruncat împotriva cotro­pitorilor nemţi, dind sute de mii de sacrificii cu speranţa în venirea al­tor vremuri mai bune. Continuatorul celor mai bune tradiţii de luptă pen­tru dreptate, ale iui Gh. Doja, Horia, Cloşca şi Crişan, Tudor Vladimirescu şi Nicolae Bălcescu, poporul nostru a luptat şi a sperat în dreptatea cauzei sale. Dar ori de1 cite ori poporul a luptat in haine ostăşeşti'cu puşca în mină, sau s-a răsculat cu tot ce avea pe lingă casă, speranţele sale au fost spulberate şi încercările sale de a-şi iace singur dreptate, au -fost zdrobite. Nu odată armata compusă din fiii muncitorilor şi ai ţăranilor muncitori, a fost pusă de stăpînire să tragă în părinţii şi fraţii lor, cum au fost ca­zurile răscoalei ţărăneşti din 1907 şi a! luptelor muncitoreşti din 1933; cînd s-au semnalat şi multe cazuri de solidaritate ale arma­tei cu muncitorii şi ţăranii răs­culaţi. Cu ofiţerii, fii de mari bur­ghezi şi moşieri, învăţaţi la şcoala crimei, a necinstei şi a lipsei de uma­nitarism, armata din trecut era intr­­adevăr o „mare mută“. Odată intrat pe porţile cazărmilor, ostaşului ü erau hărăzite din belşug mijloace „de îmblînzire“: bătaia, carcera, lipsa de cuvînt şi gîndire, cu alte cuvinte, era folosit tot ceea ce contribuia la îndo­bitocirea lui, la a-l face să execute or­dinele stăpînirii, orb, negindit, ca o maşină fără suflet, in schimb, res­pectul faţă de omul îmbrăcat în uni­formă, cel mai mic semn de umani­tarism din partea superiorilor, lipseau cu desăvîrşire. JM árele nostru Tudor Arghezi, redă cu o autenticitate fără seamăn un episod din viaţa unor ostaşi din armata burghezo-moşierească, un epi sod povestit de un ofiţer, care de­mască lipsa de grijă faţă de armată din partea stăpînilor de atunci ai ţării. — Era o tabără izolată de holerici... Trupele cele multe campau departe de dînşii pe solul şes şi uscat. Se dis­tingeau cu luneta forme de corturi tocmai sub gura zării. Iar la vreo doi kilometri de viroagă un rînd de sentinele, pe care ca să Ie poată ve­dea, bolnavii se tîrau în sus pe pe­retele malului surpat, scoteau capul, cu şapcă, din groapă, uitîndu-se intr-acolo, spre fraţii lor sănătoşi. Ei aruncau cite o privire furişată, căci sentinelele, armate cu puşti ce bat la distanţă, purtau în gîtlejul ţevilor lor de fier, gloanţe de război. Şi uitătura lor putea să fie expresia Unui dor de prietenie şi bunătate, o ultimă salu­tare către camarazi, o voinţă de re­voltă. Unul care ajunsese astfel cu greu pînă la marginea gropii, agă­­ţînduse cu degetele de cîţiva mără­cini, se rostogoli înapoi în groapă şi tovarăşii lui făcură semne între dînşii că el ar fi murit... Cine a putut avea ideea acestui funebru adăpost de naufragiaţi? Cine va răspunde de nefericirea acestor 60 de bărbaţi tineri şi frumoşi, de cruzi­mea cu care au fost aruncaţi de vii în fundul Dunării ucigătoare? .. . Viaţa viroâgei era neînchipuit de ciudată. Soldaţii care se mai pu­teau mişca se aplecau peste cei în­tinşi cu spatele pe nămol, se încercau să-i îngrijească, să-i îmbărbăteze, ca nişte părinţi; îi îmbrăţişau, îi sărutau pe frunte în vreme ce agonia începea să le scuture şi mădularele lor. Cit timp şalupa noastră staţiona ■ in faţa acestei omeniri osîn-dite, au murit doi din soldaţi. Şi am luat parte atunci — continuă ofiţerul — la un spectacol extraordinar, pe care nu ţi l-aş putea descrie nici în frumu­seţe, nici în groaza lui. Bolnavii se puseră să sape inlăuntrul gropii lor cîte o groapă pentru morţi, şi ei care aveau să moară poate mîine, îngro­pări pé cei ce muriseră azi. Iată aşa dar un episod din ceea ce era armata altădată, un act de acu­zare împotriva fostei orînduiri bur­­ghezo-moşiereşti. ★ hemată de Partidul Comunist, ar­^ mata noastră a luptat cot la cot cu formaţiunile de luptă patriotice, adu­­cîndu-şi contribuţia la îniăptuirea in­surecţiei populare armate de la 23 August 1944. Alături de divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu“ şi de armatele sovietice eliberatoare, arma­ta romînă s-a încadrat apoi în lupta întregului nostru popor, pentru alun­garea şi zdrobirea cotropitorilor fascişti. De atunci, a început sub conducerea partidului, procesul de transformare a armatei, în armata populară de azi. Poporul nostru, este mîndru de armata sa populară, o în­conjoară cu dragoste şi o sprijină în pregătirea sa politică şi de luptă. Fiii oamenilor muncii sínt primiţi astăzi cu drag in armată cînd sínt încor­poraţi, pentru că in fruntea unifăţilo şi subunităţilor militare, nu mai stau azi reprezentanţii claselor exploata­toare, ci oameni ai muncii, fji ai oamenilor muncii, legaţi prin mii d fire de poporul care i-a crescut Şi pe care s-au angajat să-l slujească ci abnegaţie. Azi militarii forţelor noa stre armate, nu mai .constituie o „ma­re mută“. Din rinduriie lor sínt aleşi deputaţi în sfaturile populare şi in Marea Adunare Naţională. oameni care alături de reprezentanţii popu­laţiei civile îşi spun cuvîntul şi mun­cesc pentru propăşirea patriei, pentru realizarea politicii interne şi externe a partidului şi guvernului. Alături di ostaşii şi ofiţerii romîni, datorită po­liticii naţionale leniniste a partidului în forţele noastre armate se găsesc ostaşi şi ofiţeri, fii ai oamenilor mun­cii de alte naţionalităţi, care luptă în comun pentru apărarea patriei lor comune, Republica Populară Romînă Q tatul nostru democrat-popular, ^ armata sa, nu ameninţă pe ni­meni. Politica externă a statului no­stru este o politică leninistă de coe­xistenţă paşnică a cărei izvor îşi ar« originea în însăşi orînduirea noastră de stat. fn condiţiile existenţei impe­rialismului agresiv însă, cind imperia liştii americani se dedau la provo­cări împotriva R. P. Chineze şi a altor popoare, cei en­glezi în Orientul arab, iar cei fran­cezi la continuarea războiului de cotropire colonială în Algeria, arma ta noastră îşi măreşte vigilenţa revo­luţionară, fiind gata alături de arma­tele ţărilor socialiste, să dea riposta cu­venită, oricărui agresor. Alianţa cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări de democraţie populară, in caarui Tratai tului de Ia Varşovia, constituie cea mai sigură pavăză a apărării păcii independenţei şi suveranităţii noastre naţionale. Au trecut 15 ani de cind pe terito riu Uniunii Sovietice şi cu ajutoru său, a luat fiinţă prima divizie d­­voluntari romîni, urmaşi ai voluntari lor care au luptat în Marea Revolu ţie Socialistă din Octombrie, a mari narilor romîni din flota Mării Negri care in zilele lui Octombrie Roşi s-au alăturat cauzei Revoluţiei. In fiecare an, poporul nostru mun citor care-şi iubeşte armata sa, sărbă toreşte în ziua de 2 octombrie ziu Armatei Populare, scut de nădejde a muncii sale paşnice, apărător de ui înflăcărat patriotism socialist, al cu ceririlor sale revoluţionare pe car le-a obţinut sub conducerea partidu lui. Astăzi armata este a poporulu muncitor, singe din sîngele poporulu şi trupul lui. Ea veghează la linişte: muncii lui, la integritatea graniţele ţării şi este gata să apere de oriei duşman, viaţa nouă cucerită de oa menii muncii cu preţul multor jertf şi sacrificii şi alături de armatei* * ţărilor socialiste, nu va admite niciu nui agresor să tulbure viaţa şi liniş tea poporului nostru. fier din Vlăhiţa care şi-a depăşii angajamentul de 166 tone metal, realizînd o economie de 182 tone metal. In această acţiune s-au evi­denţiat utemistui Koiozsi Árpád ca­­re a economisit 7.500 kg. Lörinczi Gyula cu 4.100 kg şi Tóth Marton cu 4.500 kg metal economisit. Rezultate frumoase in economisi­rea metalelor au obţinut şi tinerii de Ia cooperativa „Ciocanul“ din Tg. Mureş, care faţă de angajamentul de 37.000 kg au realizat pînă în prezent 49.600 kg metal. Din a­­ceastă cooperativă echipele conduse de Magyari Ferenc şi Zippenţenig Jenő au economisit 5.000, respectiv 4.200 kg metal. Rezultate frumoase au obţinut ■ şi tinerii de la întreprinderea „Ludovic: Minszki“. Depoul C.F.R din Tg Mures şi alte întreprinderi. t VIRGHINAŞ ŞTEFAN, corespondent întovărăşire la Pădureni Astăzi îşi deschid porţile institu­tele de invăţămint superior din în­treaga (ara. Studenţi, conferenţiari şi profesori se reintîlnesc in amfi teatre pentru a ir.cepe un nou an de muncă şi studii. Festivitatea des­chiderii noului an universitar e cu atit mai semnificativa tu cit ea are loc in condiţiile aniversarii unui de­ceniu de la reforma invăţămintuiui, reformă care a pits invăţămîntul din ţara noastră pe temelii noi, socia­liste. Prin reforma din 1948, între­gul invăţămint a fost reorganizat pe baze şiiinţifice şi orientat în aşa fel ca să formeze cadre înar­mate cu cunoştinţe temeinice, edu­cate in spiritul devotamentului faţă de popor şi partid, al dragostei de patrie, cadre corespunzătoare nevoi­lor economiei noastre în plină dez­voltare, cerinţelor multilaterale ale construcţiei socialiste. Reforma invăţămintuiui ca şi ho­­tăririle şi măsurile luate ulterior pentru continua îmbunătăţire a in­văţămintuiui fac parte integrantă din marea revoluţie culturală care se desfăşoară cu succes sub condu­cerea partidului. Niciodată in trecut, ţara noastră n-a cunoscut şi n-a putut cunoaşte un asemenea avint al ridicării culturale a poporului muncitor, al dezvoltării invăţămin­tuiui. Oamenii muncii aparţinind naţio­nalităţilor conlocuitoare au la dispo­ziţie numeroase şcoli cu limba de predare maternă. Institute noi de invăţămint superior au apărut in numeroase oraşe şi centre muncito. reşti ale ţării. Printre acestea se numără şi Institutul tnedico-farma­­ceutic şi Insíiiutul de teatru „Szent­­györgyi István" care au luat fiinţă la Tg. Mureş, oraşul de reşedinţă al Regiunii Autonome Maghiare. Astăzi, cînd şi aceste două insti­tute de invăţămint superior îşi re­deschid porţile pentru a-i primi la învăţătură pe fiii oamenilor muncii, populaţia regiunii noastre mulţumeş­te partidului şi guvernului pentru grija deosebită pe care o poartă ri­dicării nivelului său de cultură. Du­pă ce au trecut cu succes exame­nele de admitere, ii vom intilni as­tăzi printre studenţii Institutului medico-farmaceutic din Tg. Mureş pe Tamás Emese, fiica unui ţăran întovărăşit din satul Oieşdea, re­giunea Hunedoara; Kontur Berta­lan, fiul unui maistru rafinor de La departamentul de prelucrare a ţiţe­iului din Oraşul Stalin ; Vitos Atti­la, fiul unui învăţător din Catalina, Regiunea Autonomă Maghiară; Tal­­liân Ferenc, fiul unui muncitor din Satu Mare, aşa cum ii vom intilni Sub conducerea şi îndrumarea or­ganelor şi organizaţiilor de partid, organizaţiile U.T.M. au mobilizat ti­neretul din întreprinderile metalur­gice pentru aplicarea in practică a iniţiativei tineretului de la Combi­natul metalurgic Reşiţa. Această ini­ţiativă a fost introdusă in întreprin­derile metalurgice din regiunea noastră. Cu ccazia dezbaterii che­mării tineretului de la Reşiţa, tine­rii s-au angajat ca pînă la 30 de­cembrie 1958 să economisească 240 tone metal. In vederea aplicării în practică a angajamentelor, organizaţiile U.T.M. au mobilizat tinerii în această ac­ţiune, obţinînd rezultate frumoase. Astfel pînă la 25 septembrie 1958 faţă de 240 tone. (angajamentul luat), tinerii din întreprinderile me­talurgice au economisit o cantitate de 270 tone metal. E lăudabil rezul­tatul tineretului de la uzinele de Deschiderea noului an universitarI Sala micului cămin cultural din Pădureni a devenit neîncăpătoare. In acest sat, ascuns printre dealuri s-a inaugurat o nouă unitate coo­peratistă a agriculturii noastre so­cialiste. Dar pînă s-a ajuns !a ziua inau­gurării s-a muncit mult. Membrii de partid şi agitatorii au intrat în multe case; au stat de vorbă cu mulţi pădureni. Instructorul terito­rial şi delegaţii sfatului popular au îndrumat şi au sprijinii îndeaproape munca membrilor comitetului de. iniţiativă. Comunistul Tolvaj Fran­­cisc şi agitatorii Böjté Sándor şi Baki, János au muncit neobosiţi pî­nă s-a ajuns ia inaugurarea întovă- I- răşirii.- „Cînd păşeşti pe o cale nouă te gîndeşti mult, dacă ai tăcut bine ori nu. Noi sintern siguri că parti­­! du) ne-a condus paşii spre o cale j bună şi locul nostru e aici“ — spun unul după altul cei care au luat cuvîntul în urma dării de seamă a comitetului de iniţiativă. De acest lucru sínt convinşi şi fraţii Szász care s-au alăturat celor 29 familii, depunind cererile lor chiar in timpul adunării. Astfel, nu­mărul membrilor a crescut ia 31. Pionieri cu buchete de fiori, ur.ea-; ză părinţilor lor fericiri şi bucurie în pragul noii vieţi, căci de viitorul lor luminos este vorba în ziua de azi. In sală sínt şi flăcăii chipeşi care vor munci astfel incit se va duce departe vestea hărniciei padurenilor Se mai poate vorbi de programul artistic organizat cu ajutorul corpu­lui didactic din sai şi de multe al­tele. Întovărăşirea din Pădureni a pri­mit denumirea „Petőfi Sándor“. M. B. mweniini la Institutul de teatru ..Szentgyör­­gyi István"; iar mîine pe scena vre­unui teatru, pe Kisfalusu Bálint, fiul unui ţăran întovărăşit din co­muna lp. regiunea Oradea. Nemes Levente, fiu de muncitor din Tg. . Mureş şi pe numeroşi alţi fii ai oa­menilor muncii. Grija pentru asigurarea condiţiilor . optime de învăţătură tn noul an u­­niversitar s-a vădit cu mult înainte de începerea cursurilor. Clădirea Institutului medico-farmaceutic este > înconjurată de schele. Se lucrează la repararea şi zugrăvirea exterio­rului, după ce reparaţiile şi zugră­virea interiorului au fost terminate. Pentru reparaţii capitale s-au alo­cat anul acesta 150.000 lei. Cele 8 săli de cursuri din clădirea centrală a institutului şi cele 0 săli de cursuri situate in incinta clinicilor îşi primeşte studenţii in perfectă > ordine şi curăţenie. In cadrul sărbătoririi unui deceniu / de ia reforma invăţămintuiui, ta In­­stitutul medico-farmaceutic s-au pre­gătit referate despre rezultatele practice ale invăţămintuiui medical, I rezultatele dobindite pe tărîmul e- | ducării tineretului şi despre rezul- |j latele muncii ştiinţifice Tot aici, pe lingă cele 50 cursuri litografiate noi pregătite încă din anul trecui, , se editează in cite 200 exemplare cursuri pentru studiul limbilor ro- i mină, rusă, franceză, engleza şi '] germană. De asemenea, pentru asigurarea bunei desfăşurări a invăţămintuiui in cursul lunilor de vară s-au edi- | tal: două cursuri de limba romină j pentru anii III şi IV medicină ge- ' neraiă şi pediatrie, un curs de chi- I rurgie operatorie pentru anul IU medicină generală, o culegere de texte medico-administraiive pentru anul VI medicină, un curs de fizi­că medicală pentru anul I medicină j şi se află sub tipar cursurile de igienă şcolară şi epidemiologie ge- j neraiă pentru anul V. [ Florile cu care studenţii şi-au iih­­podobit astăzi lăcaşurile de învăţă­­mir.t, amfiteatrele şi sălile de curs, întimpinîndu-i cu bucurie şi entu- \ ziasm pe profesori şi conferenţiari, * sini flori ale recunoştinţei pentruI î condiţiile pe care partidul şi guver- 4 nul le asigură azi tineretului stu-' ] dios spre a-şi vedea înfăptuite cele mai îndrăzneţe visuri, sint mărturie elanului tineresc cu care işi încep activitatea in noul an de învăţâ­­tnînt pentru a-şi însuşi cu temeini­cie tainele ştiinţei şi culturii şi a deveni cadre folositoare în opera de - construire a socialismului în patria ] noastră. If «mrwemirni »u---------------

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék