Steaua Roşie, octombrie 1958 (Anul 7, nr. 638-646)

1958-10-01 / nr. 638

Consfătuirea tinerilor intelectuali din raionul Tg. Mureş Duminică, 28 septembrie a. c, a avut loc in sala festivă a Casei de cultură a sindicatelor din Tg. Mu­­reş, consfătuirea tinerilor învăţători, profesori, ingineri, tehnicieni, agro­nomi, avocaţi, medici şi jurişti din­ raionul Tg. Mureş. După darea de seamă a comite­tului raional U.T.M. despre munca tinerilor intelectuali s-au dat citire la trei referate care au scos în re­lief contribuţia tinerilor intelectuali la transformarea socialistă a agri­culturii, rolul lor în educaţia comu­nistă a tinerilor de la sate precum şi sprijinul tinerilor intelectuali în organizarea cercurilor naturaliştilor la sate. Consfătuirea tinerilor intelectuali din raionul Tg. Mureş a adus la lu­mină experienţa pozitivă a unor ti­nere cadre intelectuale din raion, a­­rătîndu-se totodată sarcinile actuale care stau în faţa tinerilor intelec­tuali de la sate. S-a arătat în darea de seamă şi de către cei care au luat parte la discuţii că intelectualii de la sate formează o armată pu­ternică de oameni, care pot aduce un preţios aport la ridicarea satelor noastre, către o viaţă bogată, multi­laterală. * Majoritatea sínt utemişti, tineri formaţi în spiritul moralei co­muniste, tineri în care statul de de­mocraţie a investit un capital pre­ţios. Mulţi dintre aceşti intelectuali, cum sínt Máthé Anna şi Ferencz László învăţători din comuna Acă­­ţari, sau Bucur Alexandru învăţător din comuna Bărdăşeni (Bárdos), au dat un ajutor preţios în transforma­rea socialistă a agriculturii şi sunt totdeauna în fruntea principalului for de cultură din comună. S-a arătat că în raionul Tg. Mu­reş zeci de tineri învăţători, agro­nomi, sanitari şi funcţionari mun­cesc cu râvnă şi pasiune. Ei pun toate puterile lor în slujba revoluţiei culturale, folosind priceperea şi cu­noştinţele lor de carte la ridicarea maselor. Tinerii intelectuali organi­zează şi conduc cercuri de citit, cursuri agro-zootehnice, instruiesc echipe de dansuri şi orchestre, ţin conferinţe şi predau lecţii la cursu­rile de alfabetizare. Astfel pot fi a­­mintiţi tov. Torma Irma, Torh Vil­ma, Maureiter Edith, Szombat Ká­roly şi alţii, toţi cadre didactice, care au înţeles pe deplin menirea lor nobilă de dascăli ai poporului. In cadrul lucrărilor s-a arătat că în raionul Tg. Mureş se găsesc 112 echipe de dansuri, 146 echipe cul­turale, 23 coruri, 6 brigăzi de agita­ţie, 6 teatre de păpuşi, funcţionează 6 orchestre populare etc. şi toate îndrumate de tinerele cadre didacti­ce. In educaţia politică şi culturală a tineretului de La sate s-au evidenţiat tinerii intelectuali Pásztor Iosif, Ro­man Alexandru, Hondranton Desia etc., care au muncit cu entuziasm. In raionul Tg. Mureş au fost an­trenaţi peste o mie de tineri în con­cursul ,,Iubiţi cartea“. In prezent 505 tineri poartă insigna „Prietenii cărţii“. Rezultate frumoase sunt în special în comuna Acăţari, unde 54 de tineri poartă insigna „Prietenii cărţii“. Şi în această muncă un rol mare l-au avut tinerii intelectuali din raion. Lucrările au scos în relief şi o serie de lipsuri. Mai întîi sunt unii intelectuali de la sate care privesc în mod pasiv transformările care au loc în viaţa satelor. împotriva aces­tor elemente datoria organizaţiilor U.T.M. şi P.M.R. este să ia o ati­tudine hotărîtă. Organizaţiile U.T.M. de la sate trebuie­ să se apropie cu dragoste de tinerii intelectuali. Acti­viştii U.T.M. au datoria să lămureas­că pe tinerii intelectuali de sarcini­le pe care le au de a fi fruntaşi în opera de culturalizare a maselor, de foloasele pe care le pot trage ei în­şişi de pe urma sprijinului dat ac­ţiunilor culturale. Tinerii învăţători agronomi şi funcţionarii de la sate trebuie să dea un sprijin concret organizaţiilor de U.T.M. de la sate. Noua genera­ţie de intelectuali de la sate trebuie să fie înflăcăraţi propagandişti ai politicii partidului, sprijin de nădej­de în dezvoltarea culturală a sate­lor. In viitor comitetul raional U.T.M. trebuie să se intereseze mai de a­­proape de munca tinerilor intelec­tuali. Elementele bune şi devotate regimului nostru să fie promovate. Noi avem toată încrederea că în urma primei consfătuiri munca cu tinerii intelectuali din raionul Tg. Mureş se va îmbunătăţi simţitor. Pe tinerii intelectuali de la sate să-i îmbărbăteze faptul că în mun­ca lor grea dar preţioasă sunt sti­mulaţi de ajutorul partidului, sunt înconjuraţi de dragostea şi încrede­rea întregului popor muncitor. KAPUS IOAN, şeful comisiei de intelectuali de pe lingă Comitetul regional U.T.M. Angajamentele lucrătorilor de la M. I. P. Zilele trecute, colectivul depozitu­lui M.I.P. Baza nr. 6 Reghin, ana­­lizînd rezultatele obţinute pe luna august şi chemarea la întrecere lan­sată de Baza nr. 6 Oraşul Stalin, în cinstea zilei de 7 noiembrie şi-a luat angajamentul să depăşească pla­nul de desfacere pe lunile septem­brie şi octombrie, cu 5 la sută, iar la numerar cu 10 la sută. Pe lingă acestea, muncitorii s-au mai anga­jat să aprovizioneze în permanenţă cu produsele solicitate atît depozitul cît şi staţia, să evite locaţiile, să recondiţioneze butoaie din lemn ş.a. MERA ALEXANDRU, corespondent Contribuţia tineretului la însilozări Utemiştii, tineretul, din regiunea noastră au răspuns chemării C.C. al U.T.M. şi a M.A.S. de a sprijini prin forţele lor acţiunea importantă ce se desfăşoară la sate şi anume — însilozatul furajelor. Pînă zilele trecute utemiştii şi ti­neretul au ajutat gospodăriile agri­cole de stat, participînd prin mun­că voluntară la însilozarea a peste 1.400 tone. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de tinerii din raioanele Re­ghin, Sf. Gheorghe, Tg. Mureş şi Cristur. Este însă inexplicabilă in­activitatea comitetelor raionale U.T.M. din raioanele Tg. Secuiesc mai ales și Odorhei care nu au dat nici un fel de ajutor gospodăriilor agricole de stat la însilozatul fura­jelor din raza lor de activitate. Cultura dublă După ce au recoltat peste 70.000 kg de plante furajere La hectar, colectiviştii din Chendu­ Mare au însăminţat în cultură dublă sfeclă de zahăr. „Aşa cum se prezintă recolta , spune tovarăşul Mátijé András (stingă), preşedintele gospodăriei,vom obţine o­­roducţie de cel puţin 30.000 kg de sfeclă de zahăr la hectar“. Deputata Fülöp Estera Avem în comuna noastră mai mulţi deputaţi în sfatul popular. A­­ceştia se străduiesc ca prin munca de zi cu zi să fie la înălţimea în­crederii care li s-a acordat de către alegători. Cu ocazia vizitelor pe care le fac la locuinţele cetăţenilor, la întilnirile cu cetăţenii din circumscripţiile e­­lectorale deputaţii iau cunoştinţă de cerinţele şi problemele care-i frămîn­­tă pe cetăţeni şi se sfătuiesc asu­pra modului de rezolvare a lor. Este demnă de amintit în mod spe­cial deputata Fülöp Estera. O feme­ie mică de statură, dar care e capa­bilă de fapte mari. Ea trece aproa­pe zilnic pe la cetăţenii din circum­scripţia ei, stă de vorbă cu ei, îi ascultă cu răbdare şi toate cerinţele lor caută să le rezolve, desigur cu ajutorul comitetului executiv al sfa­tului popular. Cu ocazia vizitelor le aminteşte şi de obligaţiile lor cetăţeneşti ca im­pozite, autoimpunere, cotele de car­ne, îi îndeamnă să contracteze ani­male pentru îngrăşat, duce muncă de lămurire cu acei care n-au intrat încă în sectorul socialist al agriculturii, înainte de fiecare se­siune a comitetului executiv al sfa­tului popular, tov. Fülöp Estera ţine cite o consfătuire cu cetăţenii şi-i informează asupra problemelor care se vor discuta la sesiune, primeşte propunerile cetăţenilor în legătură cu problemele care urmează a se discuta, iar în sesiuni aduce la cu­noştinţă dorinţa cetăţenilor. După sesiune informează pe cetă­ţeni despre hotărîrile care s-au luat, indică măsurile necesare pentru du­cerea lor la îndeplinire Cetăţenii o iubesc mult pe depu­tată, ţin la ea şi ascultă de sfaturi­le ei. Nici nu este aşa de mult de atunci de cînd pe strada pe care locuieşte tov. Fülöp erau gropi în care apa stătea multă vreme după ploaie, nu se putea intra nici cu carele. Tov. Fülöp Estera şi Aszalós Ana au convocat o consfătuire cu cetăţenii, propunîndu-le ca să în­drepte în colectiv drumul î­n cauză. Zis şi făcut. Toţi cetăţenii s-au apu­cat prin muncă voluntară să facă drumul respectiv. Bărbaţii au că­rat cu carele piatra necesară, iar femeile şi tineretul au împrăştiat-o pe drum, ridicînd nivelul drumului cu 40 cm. Aceste fapte dovedesc că acolo unde deputatul ţine legătura cu cetăţenii din circumscripţia lui, ia iniţiativă în anumite treburi ob­şteşti, cu ajutorul comitetului execu­tiv al sfatului popular, poate reali­za multe lucruri frumoase. VASILE POP j ^Steaua roşie j^j Blemwosyea mw5 muzeu Muzeul regional din Tg. Mureş şi-a redeschis porţile Reîntors din concediu, m-a aştep­tat o surpriză plăcută. Pe biroul meu am găsit o cărticică, de pe co­perta căreia, învelită cu hîrtie veli­nă galben-verzuie, îmi zîmbi statue­ta de alabastru, reprezentînd capul zeiţei Iunona. Imediat mi-am dat seama că am în faţa mea Ghidul muzeului regional din Tg. Mureş, unde, alături de multe alte obiecte valoroase, se păstrează şi graţioasa „Iunona“, scoasă la iveală cu oca­zia unor săpături arheologice efec­tuate în comuna Cristeşti, pe locu­rile unde se presupune că fiinţase castrul militar roman Ala I Bospo­­ranorum miliaria. Acest obiect lu­crat cu atît talent şi cu o migală inegalabilă trebuie să fi fost crea­ţia unor oameni de rînd, robi sau plebei, care desigur duceau o viaţă­­ de cîine. Răsfoind paginile acestui Ghid a­­tractiv, îţi apare parcă tn faţă ima- I ginea muzeului reînoit: unul din I roadele revoluţiei culturale, ale po­­­­­iticii stăruitoare de ridicare a ni­velului cultural al poporului, politică a partidului nostru. Clădirea actualului muzeu regio­nal a fost construită de fapt în anul 1893, dîndu-i-se destinaţia de muzeu de aria artizanală şi de industrie casnică. In realitate însă, niciodată în trecut n-a existat o preocupare serioasă din partea autorităţilor bur­­ghezo-moşiereşti maghiare sau româ­ne, în sensul ridicării muzeului la rolul de instituţie de culturalizare a maselor. Şi mai tîrziu, cînd în Pa­latul cultural a luat fiinţă Muzeul de arheologie şi etnografie, acesta era folosit mai degrabă ca un in­strument de propagare a ideilor na­­ţionalist-şovine şi nicidecum ca unul de educare a populaţiei. Iată de ce, în condiţiile de atunci muzeul era sortit de la capul locului degradării, ne mai vorbind de faptul că statul exploatatorilor de toate speţele nici nu avea interesul să investească su­me mai importante în activitatea ştiinţifico-educativă. Prin restaurarea integrală a fostei clă­­diri, în care scop sfatul popular al ora­şului a alocat aproape 50.000 de lei, prin asigurarea unui utilaj modern şi a unei scheme adecvate de specialişti, cît şi a unor fonduri apreciabile, au fost create posibilităţile desfăşurării, în cadrul acestui muzeu, a unei ac­tivităţi ştiinţifice de un înalt nivel. Ca rezultatul muncii meticuloase a întregului colectiv, în frunte cu di­rectorul dr. Dragoman Pal, o parte a muzeului reamenajat în clădirea reînnoită, a şi fost deschisă. Construită într-un stil neo-clasic, cu un basorelief alegoric frontal, şi cu sculpturi în dreapta şi stingă in­trării , toate proaspăt pictate, clădi­rea muzeului este impunătoare. Cum ai intrat în hol, dai de plă­nui circuitului, care împreună cu Ghidul amintit, îţi înlesneşte orien­tarea în acest mic „labirint“. Un bo­gat material auxiliar, compus din tablouri sinoptice, hărţi, picturi în ulei, mulaje etc., la executarea că­rora şi-au dat concursul artişti plas­tici din Tg. Mureş ca Piskolti Gá­bor, Bordy András, Zsigmond Attila şi alţii, ajută vizitatorii să-şi for­meze un tablou cuprinzător, încadrat cu precizie în diferitele etape ale dezvoltării societăţii, despre mate­rialul expus. Se remarcă spre exem­plu, panoul ilustrînd evoluţia omu­lui pe teritoriul patriei noastre, în­­cepînd din epoca primitivă, repro­ducţiile după celebrele mulaje ale lui Gherasimov reprezentînd omul-mai­­muţă Pithecanthropus, omul de Cro­­magnon şi cel de la Neanderthal, mulaje însoţite de ilustraţiile lui Pilseţchi despre condiţiile de trai ale omului primitiv; harta cu dimensiu­nile de 3x3 m, care oglindeşte des­coperirile arheologice din regiunea noastră,­in hol şi în sala din aripa dreap­tă a muzeului — părţile amenajate definitiv ale acestei instituţii cultu­­ral-ştiinţifice — este expus materia­lul provenind din epoca apariţiei o­­mului primitiv şi pînă la epoca mi­­graţiunii popoarelor, inclusiv. Recunoaştem obiectele văzute deja la vechiul muzeu, începînd cu fil­deşul de mamut descoperit în anul 1953 în terasa diluvială a Mureşu­lui, cu materialul din paleolitic, neo­litic, epoca bronzului, cu bogata co­lecţie de la Cristeşti de pe vremea cuceririi romane şi terminînd cu a­­grafa de păr slavică şi cu vîrfurile de săgeată şi săbiile maghiare din epoca migraţiunii popoarelor. Merită atenţie făptui că pe lingă acest material, printre exponate fi­gurează cu prilejul ultimelor cerce­tări arheologice. Se ştie că în ul­timii ani la Cristeşti s-a dat de ur­ma unor morminte scitice, că La Singeorgiu de Mureş, în apropierea capelei Măriaffy s-au scos la iveală obiecte de ceramică cu decoruri în formă de lentilă incizata şi cu inci­zii încrustate cu var, din epoca tim­purie a bronzului; că la Petrilaca de Mureş s-au descoperit de ase­meni ceramică din epoca bronzului, apropiată de cultura Wietemberg etc. Prin felul în care conducerea mu­zeului a reuşit să facă exponatele accesibile marelui public, prin expli­caţiile care le însoţesc, respectiv prin lămuririle cuprinse în Ghidul amintit, conducerea muzeului stă la înălţimea misiunii sale de a face din această instituţie un instrument pu­ternic de educaţie ştiinţifică şi de luptă împotriva misticismului şi ob­scurantismului. Desigur, amenajarea muzeului con­tinuă pe mai departe. In sala din aripa stingă este deja pregătită o parte din materiale. Aici va fi „să­lăşluită“ orînduirea feudală, în ca­drul căreia vizitatorii vor putea ve­dea faţă în faţă, printre altele, inte­riorul locuinţei unui nobil feudal, cît şi cel al unei cocioabe iobăgeşti. Capitalismul şi socialismul vor fi reprezentate în sălile de la etaj. In­­tr-una din săli se­­va adăposti sec­ţia de ştiinţe naturale, care va reda în miniatură fauna Regiunii Auto­nome Maghiare, în diorame repro­­ducînd flora adecvată. Nu vor rămîne neutilizate nici colivia scării, nici micul hol de la etajul I, unde se va organiza o ex­poziţie despre istoricul oraşului Tg. Mureş. Pe terenul viran de o suprafaţă de 1.000 m­p din curte va fi amenajat „muzeul satului“, cuprinzînd o gos­podărie secuiască şi numeroase o­­biecte etnografice. Muzeul regional din Tg. Mureş ia parte la schimburi de publicaţii, în­­treţinînd în acest sens relaţii cu nu­meroase muzee celebre din străină­tate, ca cele din Moscova, şi Lenin­grad, Muzeul Naţional din Budapes­ta, sau cu British Museum. Muzeul a obţinut rezultate remar­cabile şi în ce priveşte tehnica con­servării şi restaurării. Un colectiv, în frunte cu muzeologul Zrínyi En­dre, a elaborat de pildă, pe baza documentaţiei primite din R. P. Un­gară, un nou procedeu de purificare a metalelor de rugină. Noul proce­deu înlocuieşte folosirea diferiţilor acizi care dăunează metalelor, prin baie electrolitică, fără curent. Pe lîngă faptul că această baie nu ata­că metalul, ea reduce rugina, trans­­formînd-o din nou în metal. Dat fiind avantajele acestei metode, ea a fost preluată și de muzeele din Cluj, Alba-Iulia, Sibiu etc. După baia electrolitică, metalelor li se aplică de obicei o baie de parafină. Un procedeu nou se aplică şi la lipirea ceramicii. In locul cleiului şi şeracului utilizat în acest scop pînă acum, — metodă care prezintă nu­meroase inconveniente ca atragerea mucegaiului, durata lungă a opera­ţiei ce se execută în straturi etc., — la muzeul din Tg. Mureş s-a trecut la folosirea materialelor cu bază de nitroceluloză ca plexiglas, sau meta­crilat de metil. Im prezent se experimentează aici aplicarea răşinei sintetice (Polistirol) pentru lipirea şi conservarea oaselor In viaţa muzeului regional s-a produs zilele trecute un eveniment deosebit de important: şi-a început activitatea secţia „tradiţii revoluţio­nare“. Această secţie care va func­ţiona în Palatul Cultural, va expune documente şi amintiri din viaţa mişcării muncitoreşti din Valea Mu­reşului şi din alte părţi ale acestei regiuni, atît de bogată în tradiţii revoluţionare. In faţa colectivului muzeului stă sarcina să depună toate eforturile pentru ca această instituţie cultura­lă, care fără îndoială va fi în scurt timp îndrăgită de masele largi ale oamenilor muncii, să funcţioneze cu întreaga capacitate. ŞTEFAN IZSÁK

Next