Steaua Roşie, octombrie 1958 (Anul 7, nr. 638-646)
1958-10-01 / nr. 638
Consfătuirea tinerilor intelectuali din raionul Tg. Mureş Duminică, 28 septembrie a. c, a avut loc in sala festivă a Casei de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş, consfătuirea tinerilor învăţători, profesori, ingineri, tehnicieni, agronomi, avocaţi, medici şi jurişti din raionul Tg. Mureş. După darea de seamă a comitetului raional U.T.M. despre munca tinerilor intelectuali s-au dat citire la trei referate care au scos în relief contribuţia tinerilor intelectuali la transformarea socialistă a agriculturii, rolul lor în educaţia comunistă a tinerilor de la sate precum şi sprijinul tinerilor intelectuali în organizarea cercurilor naturaliştilor la sate. Consfătuirea tinerilor intelectuali din raionul Tg. Mureş a adus la lumină experienţa pozitivă a unor tinere cadre intelectuale din raion, arătîndu-se totodată sarcinile actuale care stau în faţa tinerilor intelectuali de la sate. S-a arătat în darea de seamă şi de către cei care au luat parte la discuţii că intelectualii de la sate formează o armată puternică de oameni, care pot aduce un preţios aport la ridicarea satelor noastre, către o viaţă bogată, multilaterală. * Majoritatea sínt utemişti, tineri formaţi în spiritul moralei comuniste, tineri în care statul de democraţie a investit un capital preţios. Mulţi dintre aceşti intelectuali, cum sínt Máthé Anna şi Ferencz László învăţători din comuna Acăţari, sau Bucur Alexandru învăţător din comuna Bărdăşeni (Bárdos), au dat un ajutor preţios în transformarea socialistă a agriculturii şi sunt totdeauna în fruntea principalului for de cultură din comună. S-a arătat că în raionul Tg. Mureş zeci de tineri învăţători, agronomi, sanitari şi funcţionari muncesc cu râvnă şi pasiune. Ei pun toate puterile lor în slujba revoluţiei culturale, folosind priceperea şi cunoştinţele lor de carte la ridicarea maselor. Tinerii intelectuali organizează şi conduc cercuri de citit, cursuri agro-zootehnice, instruiesc echipe de dansuri şi orchestre, ţin conferinţe şi predau lecţii la cursurile de alfabetizare. Astfel pot fi amintiţi tov. Torma Irma, Torh Vilma, Maureiter Edith, Szombat Károly şi alţii, toţi cadre didactice, care au înţeles pe deplin menirea lor nobilă de dascăli ai poporului. In cadrul lucrărilor s-a arătat că în raionul Tg. Mureş se găsesc 112 echipe de dansuri, 146 echipe culturale, 23 coruri, 6 brigăzi de agitaţie, 6 teatre de păpuşi, funcţionează 6 orchestre populare etc. şi toate îndrumate de tinerele cadre didactice. In educaţia politică şi culturală a tineretului de La sate s-au evidenţiat tinerii intelectuali Pásztor Iosif, Roman Alexandru, Hondranton Desia etc., care au muncit cu entuziasm. In raionul Tg. Mureş au fost antrenaţi peste o mie de tineri în concursul ,,Iubiţi cartea“. In prezent 505 tineri poartă insigna „Prietenii cărţii“. Rezultate frumoase sunt în special în comuna Acăţari, unde 54 de tineri poartă insigna „Prietenii cărţii“. Şi în această muncă un rol mare l-au avut tinerii intelectuali din raion. Lucrările au scos în relief şi o serie de lipsuri. Mai întîi sunt unii intelectuali de la sate care privesc în mod pasiv transformările care au loc în viaţa satelor. împotriva acestor elemente datoria organizaţiilor U.T.M. şi P.M.R. este să ia o atitudine hotărîtă. Organizaţiile U.T.M. de la sate trebuie să se apropie cu dragoste de tinerii intelectuali. Activiştii U.T.M. au datoria să lămurească pe tinerii intelectuali de sarcinile pe care le au de a fi fruntaşi în opera de culturalizare a maselor, de foloasele pe care le pot trage ei înşişi de pe urma sprijinului dat acţiunilor culturale. Tinerii învăţători agronomi şi funcţionarii de la sate trebuie să dea un sprijin concret organizaţiilor de U.T.M. de la sate. Noua generaţie de intelectuali de la sate trebuie să fie înflăcăraţi propagandişti ai politicii partidului, sprijin de nădejde în dezvoltarea culturală a satelor. In viitor comitetul raional U.T.M. trebuie să se intereseze mai de aproape de munca tinerilor intelectuali. Elementele bune şi devotate regimului nostru să fie promovate. Noi avem toată încrederea că în urma primei consfătuiri munca cu tinerii intelectuali din raionul Tg. Mureş se va îmbunătăţi simţitor. Pe tinerii intelectuali de la sate să-i îmbărbăteze faptul că în munca lor grea dar preţioasă sunt stimulaţi de ajutorul partidului, sunt înconjuraţi de dragostea şi încrederea întregului popor muncitor. KAPUS IOAN, şeful comisiei de intelectuali de pe lingă Comitetul regional U.T.M. Angajamentele lucrătorilor de la M. I. P. Zilele trecute, colectivul depozitului M.I.P. Baza nr. 6 Reghin, analizînd rezultatele obţinute pe luna august şi chemarea la întrecere lansată de Baza nr. 6 Oraşul Stalin, în cinstea zilei de 7 noiembrie şi-a luat angajamentul să depăşească planul de desfacere pe lunile septembrie şi octombrie, cu 5 la sută, iar la numerar cu 10 la sută. Pe lingă acestea, muncitorii s-au mai angajat să aprovizioneze în permanenţă cu produsele solicitate atît depozitul cît şi staţia, să evite locaţiile, să recondiţioneze butoaie din lemn ş.a. MERA ALEXANDRU, corespondent Contribuţia tineretului la însilozări Utemiştii, tineretul, din regiunea noastră au răspuns chemării C.C. al U.T.M. şi a M.A.S. de a sprijini prin forţele lor acţiunea importantă ce se desfăşoară la sate şi anume — însilozatul furajelor. Pînă zilele trecute utemiştii şi tineretul au ajutat gospodăriile agricole de stat, participînd prin muncă voluntară la însilozarea a peste 1.400 tone. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de tinerii din raioanele Reghin, Sf. Gheorghe, Tg. Mureş şi Cristur. Este însă inexplicabilă inactivitatea comitetelor raionale U.T.M. din raioanele Tg. Secuiesc mai ales și Odorhei care nu au dat nici un fel de ajutor gospodăriilor agricole de stat la însilozatul furajelor din raza lor de activitate. Cultura dublă După ce au recoltat peste 70.000 kg de plante furajere La hectar, colectiviştii din Chendu Mare au însăminţat în cultură dublă sfeclă de zahăr. „Aşa cum se prezintă recolta , spune tovarăşul Mátijé András (stingă), preşedintele gospodăriei,vom obţine oroducţie de cel puţin 30.000 kg de sfeclă de zahăr la hectar“. Deputata Fülöp Estera Avem în comuna noastră mai mulţi deputaţi în sfatul popular. Aceştia se străduiesc ca prin munca de zi cu zi să fie la înălţimea încrederii care li s-a acordat de către alegători. Cu ocazia vizitelor pe care le fac la locuinţele cetăţenilor, la întilnirile cu cetăţenii din circumscripţiile electorale deputaţii iau cunoştinţă de cerinţele şi problemele care-i frămîntă pe cetăţeni şi se sfătuiesc asupra modului de rezolvare a lor. Este demnă de amintit în mod special deputata Fülöp Estera. O femeie mică de statură, dar care e capabilă de fapte mari. Ea trece aproape zilnic pe la cetăţenii din circumscripţia ei, stă de vorbă cu ei, îi ascultă cu răbdare şi toate cerinţele lor caută să le rezolve, desigur cu ajutorul comitetului executiv al sfatului popular. Cu ocazia vizitelor le aminteşte şi de obligaţiile lor cetăţeneşti ca impozite, autoimpunere, cotele de carne, îi îndeamnă să contracteze animale pentru îngrăşat, duce muncă de lămurire cu acei care n-au intrat încă în sectorul socialist al agriculturii, înainte de fiecare sesiune a comitetului executiv al sfatului popular, tov. Fülöp Estera ţine cite o consfătuire cu cetăţenii şi-i informează asupra problemelor care se vor discuta la sesiune, primeşte propunerile cetăţenilor în legătură cu problemele care urmează a se discuta, iar în sesiuni aduce la cunoştinţă dorinţa cetăţenilor. După sesiune informează pe cetăţeni despre hotărîrile care s-au luat, indică măsurile necesare pentru ducerea lor la îndeplinire Cetăţenii o iubesc mult pe deputată, ţin la ea şi ascultă de sfaturile ei. Nici nu este aşa de mult de atunci de cînd pe strada pe care locuieşte tov. Fülöp erau gropi în care apa stătea multă vreme după ploaie, nu se putea intra nici cu carele. Tov. Fülöp Estera şi Aszalós Ana au convocat o consfătuire cu cetăţenii, propunîndu-le ca să îndrepte în colectiv drumul în cauză. Zis şi făcut. Toţi cetăţenii s-au apucat prin muncă voluntară să facă drumul respectiv. Bărbaţii au cărat cu carele piatra necesară, iar femeile şi tineretul au împrăştiat-o pe drum, ridicînd nivelul drumului cu 40 cm. Aceste fapte dovedesc că acolo unde deputatul ţine legătura cu cetăţenii din circumscripţia lui, ia iniţiativă în anumite treburi obşteşti, cu ajutorul comitetului executiv al sfatului popular, poate realiza multe lucruri frumoase. VASILE POP j ^Steaua roşie j^j Blemwosyea mw5 muzeu Muzeul regional din Tg. Mureş şi-a redeschis porţile Reîntors din concediu, m-a aşteptat o surpriză plăcută. Pe biroul meu am găsit o cărticică, de pe coperta căreia, învelită cu hîrtie velină galben-verzuie, îmi zîmbi statueta de alabastru, reprezentînd capul zeiţei Iunona. Imediat mi-am dat seama că am în faţa mea Ghidul muzeului regional din Tg. Mureş, unde, alături de multe alte obiecte valoroase, se păstrează şi graţioasa „Iunona“, scoasă la iveală cu ocazia unor săpături arheologice efectuate în comuna Cristeşti, pe locurile unde se presupune că fiinţase castrul militar roman Ala I Bosporanorum miliaria. Acest obiect lucrat cu atît talent şi cu o migală inegalabilă trebuie să fi fost creaţia unor oameni de rînd, robi sau plebei, care desigur duceau o viaţă de cîine. Răsfoind paginile acestui Ghid atractiv, îţi apare parcă tn faţă ima- I ginea muzeului reînoit: unul din I roadele revoluţiei culturale, ale poiticii stăruitoare de ridicare a nivelului cultural al poporului, politică a partidului nostru. Clădirea actualului muzeu regional a fost construită de fapt în anul 1893, dîndu-i-se destinaţia de muzeu de aria artizanală şi de industrie casnică. In realitate însă, niciodată în trecut n-a existat o preocupare serioasă din partea autorităţilor burghezo-moşiereşti maghiare sau române, în sensul ridicării muzeului la rolul de instituţie de culturalizare a maselor. Şi mai tîrziu, cînd în Palatul cultural a luat fiinţă Muzeul de arheologie şi etnografie, acesta era folosit mai degrabă ca un instrument de propagare a ideilor naţionalist-şovine şi nicidecum ca unul de educare a populaţiei. Iată de ce, în condiţiile de atunci muzeul era sortit de la capul locului degradării, ne mai vorbind de faptul că statul exploatatorilor de toate speţele nici nu avea interesul să investească sume mai importante în activitatea ştiinţifico-educativă. Prin restaurarea integrală a fostei clădiri, în care scop sfatul popular al oraşului a alocat aproape 50.000 de lei, prin asigurarea unui utilaj modern şi a unei scheme adecvate de specialişti, cît şi a unor fonduri apreciabile, au fost create posibilităţile desfăşurării, în cadrul acestui muzeu, a unei activităţi ştiinţifice de un înalt nivel. Ca rezultatul muncii meticuloase a întregului colectiv, în frunte cu directorul dr. Dragoman Pal, o parte a muzeului reamenajat în clădirea reînnoită, a şi fost deschisă. Construită într-un stil neo-clasic, cu un basorelief alegoric frontal, şi cu sculpturi în dreapta şi stingă intrării , toate proaspăt pictate, clădirea muzeului este impunătoare. Cum ai intrat în hol, dai de plănui circuitului, care împreună cu Ghidul amintit, îţi înlesneşte orientarea în acest mic „labirint“. Un bogat material auxiliar, compus din tablouri sinoptice, hărţi, picturi în ulei, mulaje etc., la executarea cărora şi-au dat concursul artişti plastici din Tg. Mureş ca Piskolti Gábor, Bordy András, Zsigmond Attila şi alţii, ajută vizitatorii să-şi formeze un tablou cuprinzător, încadrat cu precizie în diferitele etape ale dezvoltării societăţii, despre materialul expus. Se remarcă spre exemplu, panoul ilustrînd evoluţia omului pe teritoriul patriei noastre, începînd din epoca primitivă, reproducţiile după celebrele mulaje ale lui Gherasimov reprezentînd omul-maimuţă Pithecanthropus, omul de Cromagnon şi cel de la Neanderthal, mulaje însoţite de ilustraţiile lui Pilseţchi despre condiţiile de trai ale omului primitiv; harta cu dimensiunile de 3x3 m, care oglindeşte descoperirile arheologice din regiunea noastră,in hol şi în sala din aripa dreaptă a muzeului — părţile amenajate definitiv ale acestei instituţii cultural-ştiinţifice — este expus materialul provenind din epoca apariţiei omului primitiv şi pînă la epoca migraţiunii popoarelor, inclusiv. Recunoaştem obiectele văzute deja la vechiul muzeu, începînd cu fildeşul de mamut descoperit în anul 1953 în terasa diluvială a Mureşului, cu materialul din paleolitic, neolitic, epoca bronzului, cu bogata colecţie de la Cristeşti de pe vremea cuceririi romane şi terminînd cu agrafa de păr slavică şi cu vîrfurile de săgeată şi săbiile maghiare din epoca migraţiunii popoarelor. Merită atenţie făptui că pe lingă acest material, printre exponate figurează cu prilejul ultimelor cercetări arheologice. Se ştie că în ultimii ani la Cristeşti s-a dat de urma unor morminte scitice, că La Singeorgiu de Mureş, în apropierea capelei Măriaffy s-au scos la iveală obiecte de ceramică cu decoruri în formă de lentilă incizata şi cu incizii încrustate cu var, din epoca timpurie a bronzului; că la Petrilaca de Mureş s-au descoperit de asemeni ceramică din epoca bronzului, apropiată de cultura Wietemberg etc. Prin felul în care conducerea muzeului a reuşit să facă exponatele accesibile marelui public, prin explicaţiile care le însoţesc, respectiv prin lămuririle cuprinse în Ghidul amintit, conducerea muzeului stă la înălţimea misiunii sale de a face din această instituţie un instrument puternic de educaţie ştiinţifică şi de luptă împotriva misticismului şi obscurantismului. Desigur, amenajarea muzeului continuă pe mai departe. In sala din aripa stingă este deja pregătită o parte din materiale. Aici va fi „sălăşluită“ orînduirea feudală, în cadrul căreia vizitatorii vor putea vedea faţă în faţă, printre altele, interiorul locuinţei unui nobil feudal, cît şi cel al unei cocioabe iobăgeşti. Capitalismul şi socialismul vor fi reprezentate în sălile de la etaj. Intr-una din săli seva adăposti secţia de ştiinţe naturale, care va reda în miniatură fauna Regiunii Autonome Maghiare, în diorame reproducînd flora adecvată. Nu vor rămîne neutilizate nici colivia scării, nici micul hol de la etajul I, unde se va organiza o expoziţie despre istoricul oraşului Tg. Mureş. Pe terenul viran de o suprafaţă de 1.000 mp din curte va fi amenajat „muzeul satului“, cuprinzînd o gospodărie secuiască şi numeroase obiecte etnografice. Muzeul regional din Tg. Mureş ia parte la schimburi de publicaţii, întreţinînd în acest sens relaţii cu numeroase muzee celebre din străinătate, ca cele din Moscova, şi Leningrad, Muzeul Naţional din Budapesta, sau cu British Museum. Muzeul a obţinut rezultate remarcabile şi în ce priveşte tehnica conservării şi restaurării. Un colectiv, în frunte cu muzeologul Zrínyi Endre, a elaborat de pildă, pe baza documentaţiei primite din R. P. Ungară, un nou procedeu de purificare a metalelor de rugină. Noul procedeu înlocuieşte folosirea diferiţilor acizi care dăunează metalelor, prin baie electrolitică, fără curent. Pe lîngă faptul că această baie nu atacă metalul, ea reduce rugina, transformînd-o din nou în metal. Dat fiind avantajele acestei metode, ea a fost preluată și de muzeele din Cluj, Alba-Iulia, Sibiu etc. După baia electrolitică, metalelor li se aplică de obicei o baie de parafină. Un procedeu nou se aplică şi la lipirea ceramicii. In locul cleiului şi şeracului utilizat în acest scop pînă acum, — metodă care prezintă numeroase inconveniente ca atragerea mucegaiului, durata lungă a operaţiei ce se execută în straturi etc., — la muzeul din Tg. Mureş s-a trecut la folosirea materialelor cu bază de nitroceluloză ca plexiglas, sau metacrilat de metil. Im prezent se experimentează aici aplicarea răşinei sintetice (Polistirol) pentru lipirea şi conservarea oaselor In viaţa muzeului regional s-a produs zilele trecute un eveniment deosebit de important: şi-a început activitatea secţia „tradiţii revoluţionare“. Această secţie care va funcţiona în Palatul Cultural, va expune documente şi amintiri din viaţa mişcării muncitoreşti din Valea Mureşului şi din alte părţi ale acestei regiuni, atît de bogată în tradiţii revoluţionare. In faţa colectivului muzeului stă sarcina să depună toate eforturile pentru ca această instituţie culturală, care fără îndoială va fi în scurt timp îndrăgită de masele largi ale oamenilor muncii, să funcţioneze cu întreaga capacitate. ŞTEFAN IZSÁK