Steaua Roşie, ianuarie 1959 (Anul 8, nr. 665-673)

1959-01-03 / nr. 665

Bilanţul taunei stări Comuna Valea Crişului se află la cîţiva kilometri de oraşul Sf. Gheorghe. Cum ai intrat in comună atenţia îţi este atrasă de aspectul frumos al caselor în­şirate pe uliţele comunei, dar mai ales de clădirile mari ce alcătuiesc sediul gospodăriei agricole colective. Aici, în fie­care an, colectiviştii constru­iesc ba un grajd, ba o maga­zie, etc. Anul 1958 s-a deosebit de ceilalţi. Sarcinile au fost mai­­ mari. Consfătuirea de la Constanţa a arătat limpede drumul care trebuie să-l ur­meze gospodăriile colective. Anul trecut colectiviştii au îngrijit mai bine culturile, au acordat o mai mare impor­tanţă creşterii şi îngrijirii ani­malelor precum şi măririi nu­mărului acestora. Rezultatele n-au întîrziat să­­ se arate. După cele 70.000 kg 1 griu şi orzoaică vîndute sta­tului pe bază de contract, gos­podăria a încasat sume fru­moase de bani. Fiind aşezată într-o regiune favorabilă cul­turii cartofului, şi sfeclei de zahăr, colectiviştii au vîndut statului pe bază de contract 300.000 kg cartofi, 1 milion kg sfeclă de zahăr, 14.000 kg să­­mînţă sfeclă de zahăr, după care a primit 670.000 lei. Peste 180.000 iei s-au realizat anul trecut din vînzarea legumelor şi zarzavaturilor cultivate pe 10 ha. O altă sursă importantă de cîştig pentru colectiviştii din Valea Crişului este sectorul zootehnic, care le-a adus un venit de peste 420.000 lei. Ve­nitul bănesc realizat de gospo­dărie in anul 1958 a trecut de 1.300.000 lei. Fondul de bază al gospodăriei a crescut anul trecut cu aproape 400.000 lei ajungînd la 2 milioane lei. Ca nici­odată, în anul trecut datorită veniturilor realizate colectiviștii de aici în fiecare lună au primit avansuri în bani. Au fost luni, cînd colec­tivişti ca Téglás Vilmos, Szász I. József, Karácsony Sándor, I­le­­­­gellis Dezső, Koloman Iosif,­­ au primit între 1000—1500 lei­­ avans.­­ Pentru ca în a. c. veniturile­­ gospodăriei şi ale colectivişti­­i lor să fie şi mai mari, organi- I zaţia de bază a propus adu­­­­nării generale măsurile ce tre­buie luate pentru mărirea nu­mărului de animale, pentru ri­dicarea producţiei la hectar. In sectorul zootehnic datori­tă asigurării a 8 tone nutreţ însilozat pe cap de vacă fura­jată, s-a reuşit ca în cursul anului 1958 să se obţină în medie cile bOOO litri lapte pe cap de vacă. Şi aceasta de la 52 vaci cu lapte. In anul a­­cesta, numărul porcilor va fi sporit cu 40, al oilor cu 200 capete, toate din rasa ţigaie, al păsărilor cu 1000 bucăţi (500 găini, 500 gîşte). Tot pentru anul acesta gos­podăria şi-a propus să construiască un grajd modern, din fondurile proprii, cu o ca­pacitate de 100 capete animale, care să fie prevăzut pe lingă altele cu adăpători automate individuale şi instalaţia nece­sară pentru trecerea la mulsul electric. Casele noi construite în ultimi ani de colectivişti, au ajuns să formeze uliţe întregi. Familia lui ütő András e for­mată din 4 persoane din care 3 lucrează în gospodăria co­lectivă. Anul trecut ea a efec­tuat 700 zile-muncă. Pentru acestea familia lui ütő a pri­mit: 2870 kg cereale ,5250 kg cartofi, 3500 kg fin, 2800 kg paie, 1400 kg strujeni, 98 kg zahăr, 7000 lei și altele. Pe lingă acestea în gospodă­ria sa personală, colectivistul ütő András mai are o vacă cu lapte, 2 viţei, 10 oi, 40 păsări de curte. La acestea se mai adaugă şi cei 3 porci graşi pe care i-a tăiat, a căror greutate a depăşit 400 kg. De cînd e colectivist ütő András a reuşit să-şi constru­iască un grajd nou iar acum îşi pregăteşte materialul pen­tru a-şi construi şi o casă nouă, să cumpere mobilă fetei, aşa după cum se cuvine.­ütő András, înainte de a se Înscrie în gospodăria colectivă a fost ţăran cu gospodărie mijlocie, dar după­ cum singur mărturiseşte de cînd e colec­tivist taie mai mulţi porci, are mai multe bucate. Iată numai unul din zecile de familii care alcătuiesc gos­podăria colectivă din Valea Crişului, gospodărie milionară, a cărei membri trăiesc în bel­şug şi bunăstare. R. C. Munca în comun şi fondul obştesc. P­robleme sir bază alr âivteviirîisîrîSos* Vestea că întovărăşiţii din Lue­­riu, încă din primul an au desfiin­ţat toate haturile, executînd însă­­mînţările de toamnă în comun s-a răspîndit ca fulgerul în Săcalu de Pădure. De acum, mulţi întovă­răşiţi din Şacal căutau să-i a­­jungă pe cei din I.ueriu. Le era ruşine ca ei, săcălenii deşi înto­vărăşiţi mai vechi au rămas în urmă Tocmai de aceea în toamna aceasta întovărăşiţii din Şacal au pornit la treabă. Pantea Ioan, preşedintele înto­vărăşirii, Cengher Simion, secre­­tarul-casier precum şi alţi şi alţi întovărăşiţi nu odată s-au sfătuit de felul cum să facă din întovără­şirea lor o unitate înfloritoare. — Aşa cum ne învaţă documentele consfătuirii de la Constanţa, spu­nea el. In toamnă, pentru prima dată, întovărăşiţii din Săcalu de Pădure au executat însămînţările în comun, Pămîntul a fost lucrat cu tractoarele S.M.T.-ului. Munca în comun şi fondul de bază. lată preocupările principale ale întovă­­răşiţilor. In toamnă ei au însă­mînţat 233 kg grîu care va fi în­treţinut şi recoltat în comun, apoi valorificat pentru fondul de bază. Totodată, 1 la sută din producţia de cereale să fie valorificată iar sumele realizate să se repartizeze la fondul de bază. Întovărăşiţii din Săcalu de Pă­dure nu s-au mulţumit numai cu atît. Fiind cu toţii buni meşteri în creşterea oilor, oamenii s-au sfă­tuit să înfiinţeze pe lîngă întovără­şire şi o turmă de oi. Comuniştii, aşa cum de altfel le stă bine, au venit cu propuneri şi a susţinut ca fiecare întovărăşit să contribuie cu cîte două oi pen­­tru fondul de bază. •A­Zilele trecute am vizitat pe în­­ovărăşiţii din Săcal. Ei mi-au vorbit despre planurile de viitor, despre hotărîrea lor de a lupta pen­­tru continua întărire şi dezvoltare a întovărăşirii. Numărul membri­lor în întovărăşire a ajuns la 140 ,u 323 ha pămînt şi este în conti­nuă creştere. Cu acest prilej am aflat că azi întovărăşirea dispune de peste 200 oi ce constituie avere obştească. Cei dintîi care au contribuit cu cîte două oi pentru fondul de bază au fost Cengher Simion de la nr. 28, Şandru loan de la 173 şi alţii. Dacă toţi cei 140 întovărăşiţi cîţi sînt în prezent vor urma exemplul celor care au dat oile înseamnă că la primăvară întovărăşiţii din Să­calu de Pădure au posibilitatea să-și formeze o turmă de peste 500 oi, toate proprietate obștească. P. P. jfjj (pîeaais rnslă j Opelia Bitanica în comun Niciodată în hotarul satului Sîn­­gerul de Pădure nu s-a obţinut aşa o producţie de porumb ca în anul trecut. Care să fie cauza ? Doar oamenii sînt aceiaşi, pămîn­­tul este şi el acelaşi. Doar un sin­gur lucru s-a schimbat. Şi acesta e modul de lucrare a pămîntului. Obiceiul prin partea locului era că toamna se ara numai acel te­ren în care se însămînţa griul. Pămîntul destinat culturii porum­bului rămînea nearat. Primăvara aşa cum se putea, se efectua ară­tura şi de multe ori în aceeaşi zi se şi însămînţa. Rezultatul desigur nu putea fi prea bun. Odată cu înfiinţarea întovărăşi­rii agricole oamenii sfătuiţi de a­­gronomi, au început să lase obice­iurile moştenite din bătrîni. Şi iată că anul trecut întovărăşiţii lucrînd pămîntul cu mijloacele mecanizate­­ ale S.M.T.-ului au obţinut cu peste 600 kg grîu la hectar mai mult ca individualii. Pentru prima oară, în toamna anului 1957 întovărăşiţii au hotă­­rît să efectueze arături adînci de toamnă. Tractoriştii de la S.M.T. Tg. Mureş au tras brazdă adîncă, pămîntul a­­ degerat bine, iar pri­măvara s-a lucrat cît se poate de bine. întovărăşiţii din Sîngerul de Pădure au semănat porumbul la timp, l-au întreţinut curat, fără bu­ruieni şi iată că toamna, rodul bo­gat i-a răsplătit pe întovărăşiţi. Au obţinut în medie cîte 2.500 kg porumb boabe la hectar, cu 1.000 kg mai mult ca ţăranii cu gospo­dărie individuală. In toamna anului trecut întova­­răşiţii au semănat în comun o bu­nă parte din pămîntul întovărăşi­rii agricole. Producţiile mari de cereale ob­ţinute de întovărăşiţi au avut o mare influenţă asupra ţăranilor muncitori din Sîngerul de Pă­dure. Dacă în anul 1956, întovără­şirea număra doar 21 membri, în toamna anului trecut numărul lor a ajuns la 115, tot satul făcînd parte din întovărăşire. ★ Zilele trecute datorită muncii po­litice desfăşurată de organizaţia de bază, de întovărăşiţi, în întovă­răşirile agricole „Petőfi Sándor“ şi „Bolyai Farkas“ din Dumbrăvioa­­ra, au intrat toate familiile din co­mună. Astfel comuna Dumbrăvioa­­ra se numără printre comunele complet cooperativizate din raionul Tg. Mureş. Din cele 3 întovărăşiri agricole existente în comună (luat şi Sîngerul de Pădure, sat aparţi­nător), fac parte peste 434 familii, întovărăşirile „Petőfi Sándor“ şi „Bolyai Farkas“ din Dumbravioa­­ra, vor însămânţa în 1959 peste 65 ha cu sfeclă de zahăr. La atelierul G. S. Sîntem în sezonul cînd în atelie­­­­rele S.M.T.-urilor, ale G.A.S.-urilor , se execută reparatul tractoarelor­­ şi­ maşinilor agricole necesare în , campania agricolă de primăvară. La atelierul G.A.S. din Sîncraiu­ de Mureş, oamenii lucrează cu spor. Okáni Gábor de pildă lucrează la I pompa de injecţie, schimbă demen­ţii verifică regulatorul, şi cîte n-are­­ de făcut un muncitor în aseme­nea cazuri. Ceva mai departe Pon­­şor Iosif lucrează la cutia de viteză, schimbă pinioanele uzate. Unii I montează piesele reparate, alţii I spală piesele demontate. Peste tot I este ordine şi curăţenie.­­ Printre muncitorii calificaţi lu­­­ crează şi 10 elevi, trimişi de la G.A.S.-urile din Batoş, Reghin, Sîn- I­georgiu de Mureş şi Sîncrai. Acum în perioada de iarnă pe lîngă lec­ţiile teoretice ei lucrează practic la reparatul tractoarelor. In toamna acestui an, cînd vor pleca din nou la gospodăriile care i-au tri­mis, vor fi oameni calificaţi — tractorişti pricepuţi. Şeful de atelier, Polgár Iosif, este tot timpul în atelier, supra­veghează desfăşurarea muncii, îi sfătuieşte pe cei mai tineri. El se îngrijeşte să pregătească materialul necesar pentru schimbul doi de la strung. Recondiţionarea pieselor este în centrul preocupării fiecărui muncitor. In actuala campanie vor să facă o economie de cel puţin 10.000 lei. Prin spălarea pieselor demontate de la tractor cu ajutorul unei Domne, într-un sezon de iar­nă se face o economie de 500 kg motorină şi petrol. Faţă de anii trecuţi anul acesta la atelierul gospodăriei din Sîn­­craiul de Mureş, munca este mai bine organizată. Sunt reparate deja 5 tractoare şi 4 pluguri de tractor. Munca ar merge şi mai bine da­că muncitorii ar avea piesele de schimb necesare. Pe lîngă lucrurile bune, pentru care muncitorii şi tehnicienii de la atelierul gospodăriei merită toată lauda, sînt şi unele lipsuri care persistă sub ochii binevoitori atît ai tovarăşului Polgár Iosif cît şi al tovarăşului Socoliuc. Iată de exem­plu, nu s-au îngrijit să transporte de la Sîngeorgiu de Mureș bancul centriculat de care atelierul are nevoie. Pentru mai marte cereale, carne, lapte şi unt Executînd lucrările agricole în cele mai bune condiţiuni în anul 1958 unele G.A.S.-uri din regiunea noastră au obţinut producţii spo­rite la hectar. G.A.S.-ul din Cata­lina de pildă, a obţini­t o produc­ţie medie la hectar de 2.540 kg se­cară, 2.250 kg porumb boabe şi de 33.000 kg porumb pentru siloz, asi­­gurîndu-se pe cap de vacă furajată cîte 13,2 tone nutreţ însilozat. In felul acesta gospodăria a realizat cîte 3.140 litri lapte pe cap de vacă furajată. Producţii mari a obţinut G.A.S - ul din Band. Pe terenul lucrat de brigada complexă a realizat o pro­ducţie medie de 2.773 kg orz de toamnă la hectar. Acordînd atenţia cuvenită viţei de vie muncitorii şi tehnicienii de la G.A.S. din Batoş au obţinut în medie la hectar cîte 6.371 kg struguri, depăşindu-se producţia medie planificată cu 87 la sută. Gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră au livrat statului cu 21 la suta mai multe cereale de­cit aveau planificat. La legume şi zarzavaturi prevederile planului au fost depăşite cu 25 la sută, iar la struguri cu 128 la sută. Pentru ca în anul 1959 contribu­ţia lor la fondul centralizat al sta­tului să fie şi mai mare, în toamnă gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră au însămînţat cu 800 ha mai mult grîu şi secară ca anul trecut, aplicîndu-se cu 5.657 tone îngrăşăminte naturale mai mult de­cît a fost planificat. Cu­­noscînd importanţa mare ce o au arăturile adînci de toamnă în spo­rirea producţiei, această lucrare a fost efectuată pe o suprafaţă de peste 4.370 ha. Pregătind în condiţiuni optime terenul, folosind la însămînţare nu­mai sămînţă selecţionată cu o mare valoare culturală, Trustul Gostar Tg. Mureş va live­a in anul acesta, cu 1.549 tone griu, secară, 8.000 tone sfeclă de zahăr, 300 tone orzoaică, 1.827 tone cartofi etc. mai mult decit în 1958. In cursul anului acesta o atenţie deosebită vom acorda şi sectorului zootehnic. Faţă de cele 10 grajduri construite anul trecut cu aproape 900 locuri, anul acesta urmează să fie construite alte grajduri şi sai­vane cu o capacitate de 500 de lo­curi respectiv 2.500 oi. Se vor con­strui 2 castele pentru apă la G.A.S. din Ozun şi Reghin, vor fi instalate 500 adăpători automate individua­le. Pe lîngă acestea vor fi puse în funcţie 3 agregate de muls elec­trice. In cursul acestui an numărul va­cilor va creşte cu 300, al oilor cu 2.200 iar al păsărilor cu peste 2.000 bucăţi. Datorită condiţiilor bune create animalelor, anul acesta vom livra cu 187 tone carne, 6.300 hl lapte de vacă, 930 hl lapte de oaie, 9,4 tone lină, 938.000 ouă pentru consum precum şi 4.000 capete grăsuni pen­tru Institutul „Pasteur" din Bucu­reşti, mai mult decit in anul trecut. Există toate condiţiile pentru ob­ţinerea, în gospodăriile agricole de stat, a tot mai mari cantităţi de cereale, carne, lapte, ouă şi unt. SZASZ ALEXANDRU Directorul Trustului Gostar Tg. Mureş PENTRU VENITURI SPORITE Nu departe de Ideclul, arun­cat între dealuri, se află un sat mic, locuit de oameni harnici. Este Deleniul. Şi aici cu cîtva timp în urmă o mină de oame­ni, cei mai înaintaţi din sat, convingîndu-se de avantajele agriculturii socialiste, s-au ho­­tărît să se unească şi ei într-o întovărăşire. După constituirea întovărăşi­rii „înfrăţirea“ n-a fost şi in care membrii ei să nu se sfătu­iască de felul cum să scoată roade tot mai mari de pe urma muncii în întovărăşire. Era în primele zile ale lunii decembrie 1958. Nu ştiu pentru a cita oară, întovărăşiţii de aici s-au adunat din nou la sfat. Urmau să discute o problemă importantă: dezvoltarea întovă­răşirii în anul 1959. Ult om se scoală în picioare şi cere cuvintul. Este întovără­­şitul Oncea Teodor. Propun ca pentru fondul de bază să con­tribuim fiecare cu cîte două oi.­­ Citeva clipe, apoi nimeni n-a­­ scos un cuvînt. Liniştea din sa­­c­ră a fost tulburată de Benţe­­­loan. El n-a fost de acord cu­­ propunerea făcută. — Sintem­ , abia 32 membri, şi-a făcut el ’ socoteala. Dacă fiecare dăm cîte două oi înseamnă că averea noastră obştească se urcă la 64 oi. Putem să fim noi mulţumiţi cu acestea? — se întrebă el. — Nu! Avem posibilităţi pentru mai mult. Prin cuvinte simple, dar pline de adevăr el arată membrilor importanţa fondului de bază în întovărăşiri. In do­cumentele consfătuirii de la­ Constanţa se arată că de o în­semnătate hotărîtoare pentru întărirea şi dezvoltarea întovă­răşirilor este crearea şi spori­rea averii obşteşti. Despre acest lucru tov. Henţe Ioan a vorbit mult. — Eu propun tovarăşi să dăm fiecare cite 3 oi şi o mielu­­ţă. In felul acesta la primăvară vom avea turma noastră. Acea­stă propunere a fost primită­­ de toţi întovărăşiţii. Dar nu nu­mai primită ci şi aprobată şi luată în planul de producţie pe 1959. asta uitemSS ani In ultimii ani pe cuprinsul raionului Tg.-Mureş, mai ales în acele sate unde sunt gospo­dării agricole colective, s-au produs multe transformări. In satul Curteni 126 colecti­vişti şi-au construit case noi, la Foi 56, Ia­sieni 37 etc. In to­tal pe raion, în ultimii ani 617 colectivişti şi-au construit case noi, 1160 familii şi-au cumpă­rat mo­cilă modernă, 672 şi-au cumpărat biciclete, 942 aparate de radio, 385 copii, fii ai colec­tiviştilor învaţă în şcoli medii sau facultăţi. Din cele 80 de întovărăşiri agricole de pe cuprinsul raio­nului 68 şi-au creat fond de bază, întovărăşirea agricolă din Cîmpeniţa are camion propriu. Fondul de bază al gospodării­lor agricole colective din Co­­runca, Curteni, Sîntana, Nico­­leşti-Ciba a depăşit suma de 1 milion lei. Datorită bunei orga­nizări a muncii, a dezvoltării fermelor anexe, colectiviştii din Sîngeorgiu de Mureş au reuşit ca după 100 ha să realizeze un venit de peste 300.000 lei. Acestea sînt doar cîteva din realizările colectiviştilor de pe cuprinsul raionului Tg.-Mureş. Ele sporesc de la o zi la alta. Toate acestea demonstrează cre­şterea ,bunăstării colectiviștilor

Next