Steaua Roşie, ianuarie 1959 (Anul 8, nr. 665-673)
1959-01-03 / nr. 665
Bilanţul taunei stări Comuna Valea Crişului se află la cîţiva kilometri de oraşul Sf. Gheorghe. Cum ai intrat in comună atenţia îţi este atrasă de aspectul frumos al caselor înşirate pe uliţele comunei, dar mai ales de clădirile mari ce alcătuiesc sediul gospodăriei agricole colective. Aici, în fiecare an, colectiviştii construiesc ba un grajd, ba o magazie, etc. Anul 1958 s-a deosebit de ceilalţi. Sarcinile au fost mai mari. Consfătuirea de la Constanţa a arătat limpede drumul care trebuie să-l urmeze gospodăriile colective. Anul trecut colectiviştii au îngrijit mai bine culturile, au acordat o mai mare importanţă creşterii şi îngrijirii animalelor precum şi măririi numărului acestora. Rezultatele n-au întîrziat să se arate. După cele 70.000 kg 1 griu şi orzoaică vîndute statului pe bază de contract, gospodăria a încasat sume frumoase de bani. Fiind aşezată într-o regiune favorabilă culturii cartofului, şi sfeclei de zahăr, colectiviştii au vîndut statului pe bază de contract 300.000 kg cartofi, 1 milion kg sfeclă de zahăr, 14.000 kg sămînţă sfeclă de zahăr, după care a primit 670.000 lei. Peste 180.000 iei s-au realizat anul trecut din vînzarea legumelor şi zarzavaturilor cultivate pe 10 ha. O altă sursă importantă de cîştig pentru colectiviştii din Valea Crişului este sectorul zootehnic, care le-a adus un venit de peste 420.000 lei. Venitul bănesc realizat de gospodărie in anul 1958 a trecut de 1.300.000 lei. Fondul de bază al gospodăriei a crescut anul trecut cu aproape 400.000 lei ajungînd la 2 milioane lei. Ca niciodată, în anul trecut datorită veniturilor realizate colectiviștii de aici în fiecare lună au primit avansuri în bani. Au fost luni, cînd colectivişti ca Téglás Vilmos, Szász I. József, Karácsony Sándor, Ilegellis Dezső, Koloman Iosif, au primit între 1000—1500 lei avans. Pentru ca în a. c. veniturile gospodăriei şi ale colectiviştii lor să fie şi mai mari, organi- I zaţia de bază a propus adunării generale măsurile ce trebuie luate pentru mărirea numărului de animale, pentru ridicarea producţiei la hectar. In sectorul zootehnic datorită asigurării a 8 tone nutreţ însilozat pe cap de vacă furajată, s-a reuşit ca în cursul anului 1958 să se obţină în medie cile bOOO litri lapte pe cap de vacă. Şi aceasta de la 52 vaci cu lapte. In anul acesta, numărul porcilor va fi sporit cu 40, al oilor cu 200 capete, toate din rasa ţigaie, al păsărilor cu 1000 bucăţi (500 găini, 500 gîşte). Tot pentru anul acesta gospodăria şi-a propus să construiască un grajd modern, din fondurile proprii, cu o capacitate de 100 capete animale, care să fie prevăzut pe lingă altele cu adăpători automate individuale şi instalaţia necesară pentru trecerea la mulsul electric. Casele noi construite în ultimi ani de colectivişti, au ajuns să formeze uliţe întregi. Familia lui ütő András e formată din 4 persoane din care 3 lucrează în gospodăria colectivă. Anul trecut ea a efectuat 700 zile-muncă. Pentru acestea familia lui ütő a primit: 2870 kg cereale ,5250 kg cartofi, 3500 kg fin, 2800 kg paie, 1400 kg strujeni, 98 kg zahăr, 7000 lei și altele. Pe lingă acestea în gospodăria sa personală, colectivistul ütő András mai are o vacă cu lapte, 2 viţei, 10 oi, 40 păsări de curte. La acestea se mai adaugă şi cei 3 porci graşi pe care i-a tăiat, a căror greutate a depăşit 400 kg. De cînd e colectivist ütő András a reuşit să-şi construiască un grajd nou iar acum îşi pregăteşte materialul pentru a-şi construi şi o casă nouă, să cumpere mobilă fetei, aşa după cum se cuvine.ütő András, înainte de a se Înscrie în gospodăria colectivă a fost ţăran cu gospodărie mijlocie, dar după cum singur mărturiseşte de cînd e colectivist taie mai mulţi porci, are mai multe bucate. Iată numai unul din zecile de familii care alcătuiesc gospodăria colectivă din Valea Crişului, gospodărie milionară, a cărei membri trăiesc în belşug şi bunăstare. R. C. Munca în comun şi fondul obştesc. Probleme sir bază alr âivteviirîisîrîSos* Vestea că întovărăşiţii din Lueriu, încă din primul an au desfiinţat toate haturile, executînd însămînţările de toamnă în comun s-a răspîndit ca fulgerul în Săcalu de Pădure. De acum, mulţi întovărăşiţi din Şacal căutau să-i ajungă pe cei din I.ueriu. Le era ruşine ca ei, săcălenii deşi întovărăşiţi mai vechi au rămas în urmă Tocmai de aceea în toamna aceasta întovărăşiţii din Şacal au pornit la treabă. Pantea Ioan, preşedintele întovărăşirii, Cengher Simion, secretarul-casier precum şi alţi şi alţi întovărăşiţi nu odată s-au sfătuit de felul cum să facă din întovărăşirea lor o unitate înfloritoare. — Aşa cum ne învaţă documentele consfătuirii de la Constanţa, spunea el. In toamnă, pentru prima dată, întovărăşiţii din Săcalu de Pădure au executat însămînţările în comun, Pămîntul a fost lucrat cu tractoarele S.M.T.-ului. Munca în comun şi fondul de bază. lată preocupările principale ale întovărăşiţilor. In toamnă ei au însămînţat 233 kg grîu care va fi întreţinut şi recoltat în comun, apoi valorificat pentru fondul de bază. Totodată, 1 la sută din producţia de cereale să fie valorificată iar sumele realizate să se repartizeze la fondul de bază. Întovărăşiţii din Săcalu de Pădure nu s-au mulţumit numai cu atît. Fiind cu toţii buni meşteri în creşterea oilor, oamenii s-au sfătuit să înfiinţeze pe lîngă întovărăşire şi o turmă de oi. Comuniştii, aşa cum de altfel le stă bine, au venit cu propuneri şi a susţinut ca fiecare întovărăşit să contribuie cu cîte două oi pentru fondul de bază. •AZilele trecute am vizitat pe înovărăşiţii din Săcal. Ei mi-au vorbit despre planurile de viitor, despre hotărîrea lor de a lupta pentru continua întărire şi dezvoltare a întovărăşirii. Numărul membrilor în întovărăşire a ajuns la 140 ,u 323 ha pămînt şi este în continuă creştere. Cu acest prilej am aflat că azi întovărăşirea dispune de peste 200 oi ce constituie avere obştească. Cei dintîi care au contribuit cu cîte două oi pentru fondul de bază au fost Cengher Simion de la nr. 28, Şandru loan de la 173 şi alţii. Dacă toţi cei 140 întovărăşiţi cîţi sînt în prezent vor urma exemplul celor care au dat oile înseamnă că la primăvară întovărăşiţii din Săcalu de Pădure au posibilitatea să-și formeze o turmă de peste 500 oi, toate proprietate obștească. P. P. jfjj (pîeaais rnslă j Opelia Bitanica în comun Niciodată în hotarul satului Sîngerul de Pădure nu s-a obţinut aşa o producţie de porumb ca în anul trecut. Care să fie cauza ? Doar oamenii sînt aceiaşi, pămîntul este şi el acelaşi. Doar un singur lucru s-a schimbat. Şi acesta e modul de lucrare a pămîntului. Obiceiul prin partea locului era că toamna se ara numai acel teren în care se însămînţa griul. Pămîntul destinat culturii porumbului rămînea nearat. Primăvara aşa cum se putea, se efectua arătura şi de multe ori în aceeaşi zi se şi însămînţa. Rezultatul desigur nu putea fi prea bun. Odată cu înfiinţarea întovărăşirii agricole oamenii sfătuiţi de agronomi, au început să lase obiceiurile moştenite din bătrîni. Şi iată că anul trecut întovărăşiţii lucrînd pămîntul cu mijloacele mecanizate ale S.M.T.-ului au obţinut cu peste 600 kg grîu la hectar mai mult ca individualii. Pentru prima oară, în toamna anului 1957 întovărăşiţii au hotărît să efectueze arături adînci de toamnă. Tractoriştii de la S.M.T. Tg. Mureş au tras brazdă adîncă, pămîntul a degerat bine, iar primăvara s-a lucrat cît se poate de bine. întovărăşiţii din Sîngerul de Pădure au semănat porumbul la timp, l-au întreţinut curat, fără buruieni şi iată că toamna, rodul bogat i-a răsplătit pe întovărăşiţi. Au obţinut în medie cîte 2.500 kg porumb boabe la hectar, cu 1.000 kg mai mult ca ţăranii cu gospodărie individuală. In toamna anului trecut întovarăşiţii au semănat în comun o bună parte din pămîntul întovărăşirii agricole. Producţiile mari de cereale obţinute de întovărăşiţi au avut o mare influenţă asupra ţăranilor muncitori din Sîngerul de Pădure. Dacă în anul 1956, întovărăşirea număra doar 21 membri, în toamna anului trecut numărul lor a ajuns la 115, tot satul făcînd parte din întovărăşire. ★ Zilele trecute datorită muncii politice desfăşurată de organizaţia de bază, de întovărăşiţi, în întovărăşirile agricole „Petőfi Sándor“ şi „Bolyai Farkas“ din Dumbrăvioara, au intrat toate familiile din comună. Astfel comuna Dumbrăvioara se numără printre comunele complet cooperativizate din raionul Tg. Mureş. Din cele 3 întovărăşiri agricole existente în comună (luat şi Sîngerul de Pădure, sat aparţinător), fac parte peste 434 familii, întovărăşirile „Petőfi Sándor“ şi „Bolyai Farkas“ din Dumbravioara, vor însămânţa în 1959 peste 65 ha cu sfeclă de zahăr. La atelierul G. S. Sîntem în sezonul cînd în atelierele S.M.T.-urilor, ale G.A.S.-urilor , se execută reparatul tractoarelor şi maşinilor agricole necesare în , campania agricolă de primăvară. La atelierul G.A.S. din Sîncraiu de Mureş, oamenii lucrează cu spor. Okáni Gábor de pildă lucrează la I pompa de injecţie, schimbă demenţii verifică regulatorul, şi cîte n-are de făcut un muncitor în asemenea cazuri. Ceva mai departe Ponşor Iosif lucrează la cutia de viteză, schimbă pinioanele uzate. Unii I montează piesele reparate, alţii I spală piesele demontate. Peste tot I este ordine şi curăţenie. Printre muncitorii calificaţi lu crează şi 10 elevi, trimişi de la G.A.S.-urile din Batoş, Reghin, Sîn- Igeorgiu de Mureş şi Sîncrai. Acum în perioada de iarnă pe lîngă lecţiile teoretice ei lucrează practic la reparatul tractoarelor. In toamna acestui an, cînd vor pleca din nou la gospodăriile care i-au trimis, vor fi oameni calificaţi — tractorişti pricepuţi. Şeful de atelier, Polgár Iosif, este tot timpul în atelier, supraveghează desfăşurarea muncii, îi sfătuieşte pe cei mai tineri. El se îngrijeşte să pregătească materialul necesar pentru schimbul doi de la strung. Recondiţionarea pieselor este în centrul preocupării fiecărui muncitor. In actuala campanie vor să facă o economie de cel puţin 10.000 lei. Prin spălarea pieselor demontate de la tractor cu ajutorul unei Domne, într-un sezon de iarnă se face o economie de 500 kg motorină şi petrol. Faţă de anii trecuţi anul acesta la atelierul gospodăriei din Sîncraiul de Mureş, munca este mai bine organizată. Sunt reparate deja 5 tractoare şi 4 pluguri de tractor. Munca ar merge şi mai bine dacă muncitorii ar avea piesele de schimb necesare. Pe lîngă lucrurile bune, pentru care muncitorii şi tehnicienii de la atelierul gospodăriei merită toată lauda, sînt şi unele lipsuri care persistă sub ochii binevoitori atît ai tovarăşului Polgár Iosif cît şi al tovarăşului Socoliuc. Iată de exemplu, nu s-au îngrijit să transporte de la Sîngeorgiu de Mureș bancul centriculat de care atelierul are nevoie. Pentru mai marte cereale, carne, lapte şi unt Executînd lucrările agricole în cele mai bune condiţiuni în anul 1958 unele G.A.S.-uri din regiunea noastră au obţinut producţii sporite la hectar. G.A.S.-ul din Catalina de pildă, a obţinit o producţie medie la hectar de 2.540 kg secară, 2.250 kg porumb boabe şi de 33.000 kg porumb pentru siloz, asigurîndu-se pe cap de vacă furajată cîte 13,2 tone nutreţ însilozat. In felul acesta gospodăria a realizat cîte 3.140 litri lapte pe cap de vacă furajată. Producţii mari a obţinut G.A.S - ul din Band. Pe terenul lucrat de brigada complexă a realizat o producţie medie de 2.773 kg orz de toamnă la hectar. Acordînd atenţia cuvenită viţei de vie muncitorii şi tehnicienii de la G.A.S. din Batoş au obţinut în medie la hectar cîte 6.371 kg struguri, depăşindu-se producţia medie planificată cu 87 la sută. Gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră au livrat statului cu 21 la suta mai multe cereale decit aveau planificat. La legume şi zarzavaturi prevederile planului au fost depăşite cu 25 la sută, iar la struguri cu 128 la sută. Pentru ca în anul 1959 contribuţia lor la fondul centralizat al statului să fie şi mai mare, în toamnă gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră au însămînţat cu 800 ha mai mult grîu şi secară ca anul trecut, aplicîndu-se cu 5.657 tone îngrăşăminte naturale mai mult decît a fost planificat. Cunoscînd importanţa mare ce o au arăturile adînci de toamnă în sporirea producţiei, această lucrare a fost efectuată pe o suprafaţă de peste 4.370 ha. Pregătind în condiţiuni optime terenul, folosind la însămînţare numai sămînţă selecţionată cu o mare valoare culturală, Trustul Gostar Tg. Mureş va livea in anul acesta, cu 1.549 tone griu, secară, 8.000 tone sfeclă de zahăr, 300 tone orzoaică, 1.827 tone cartofi etc. mai mult decit în 1958. In cursul anului acesta o atenţie deosebită vom acorda şi sectorului zootehnic. Faţă de cele 10 grajduri construite anul trecut cu aproape 900 locuri, anul acesta urmează să fie construite alte grajduri şi saivane cu o capacitate de 500 de locuri respectiv 2.500 oi. Se vor construi 2 castele pentru apă la G.A.S. din Ozun şi Reghin, vor fi instalate 500 adăpători automate individuale. Pe lîngă acestea vor fi puse în funcţie 3 agregate de muls electrice. In cursul acestui an numărul vacilor va creşte cu 300, al oilor cu 2.200 iar al păsărilor cu peste 2.000 bucăţi. Datorită condiţiilor bune create animalelor, anul acesta vom livra cu 187 tone carne, 6.300 hl lapte de vacă, 930 hl lapte de oaie, 9,4 tone lină, 938.000 ouă pentru consum precum şi 4.000 capete grăsuni pentru Institutul „Pasteur" din Bucureşti, mai mult decit in anul trecut. Există toate condiţiile pentru obţinerea, în gospodăriile agricole de stat, a tot mai mari cantităţi de cereale, carne, lapte, ouă şi unt. SZASZ ALEXANDRU Directorul Trustului Gostar Tg. Mureş PENTRU VENITURI SPORITE Nu departe de Ideclul, aruncat între dealuri, se află un sat mic, locuit de oameni harnici. Este Deleniul. Şi aici cu cîtva timp în urmă o mină de oameni, cei mai înaintaţi din sat, convingîndu-se de avantajele agriculturii socialiste, s-au hotărît să se unească şi ei într-o întovărăşire. După constituirea întovărăşirii „înfrăţirea“ n-a fost şi in care membrii ei să nu se sfătuiască de felul cum să scoată roade tot mai mari de pe urma muncii în întovărăşire. Era în primele zile ale lunii decembrie 1958. Nu ştiu pentru a cita oară, întovărăşiţii de aici s-au adunat din nou la sfat. Urmau să discute o problemă importantă: dezvoltarea întovărăşirii în anul 1959. Ult om se scoală în picioare şi cere cuvintul. Este întovărăşitul Oncea Teodor. Propun ca pentru fondul de bază să contribuim fiecare cu cîte două oi. Citeva clipe, apoi nimeni n-a scos un cuvînt. Liniştea din sacră a fost tulburată de Benţeloan. El n-a fost de acord cu propunerea făcută. — Sintem , abia 32 membri, şi-a făcut el ’ socoteala. Dacă fiecare dăm cîte două oi înseamnă că averea noastră obştească se urcă la 64 oi. Putem să fim noi mulţumiţi cu acestea? — se întrebă el. — Nu! Avem posibilităţi pentru mai mult. Prin cuvinte simple, dar pline de adevăr el arată membrilor importanţa fondului de bază în întovărăşiri. In documentele consfătuirii de la Constanţa se arată că de o însemnătate hotărîtoare pentru întărirea şi dezvoltarea întovărăşirilor este crearea şi sporirea averii obşteşti. Despre acest lucru tov. Henţe Ioan a vorbit mult. — Eu propun tovarăşi să dăm fiecare cite 3 oi şi o mieluţă. In felul acesta la primăvară vom avea turma noastră. Această propunere a fost primită de toţi întovărăşiţii. Dar nu numai primită ci şi aprobată şi luată în planul de producţie pe 1959. asta uitemSS ani In ultimii ani pe cuprinsul raionului Tg.-Mureş, mai ales în acele sate unde sunt gospodării agricole colective, s-au produs multe transformări. In satul Curteni 126 colectivişti şi-au construit case noi, la Foi 56, Iasieni 37 etc. In total pe raion, în ultimii ani 617 colectivişti şi-au construit case noi, 1160 familii şi-au cumpărat mocilă modernă, 672 şi-au cumpărat biciclete, 942 aparate de radio, 385 copii, fii ai colectiviştilor învaţă în şcoli medii sau facultăţi. Din cele 80 de întovărăşiri agricole de pe cuprinsul raionului 68 şi-au creat fond de bază, întovărăşirea agricolă din Cîmpeniţa are camion propriu. Fondul de bază al gospodăriilor agricole colective din Corunca, Curteni, Sîntana, Nicoleşti-Ciba a depăşit suma de 1 milion lei. Datorită bunei organizări a muncii, a dezvoltării fermelor anexe, colectiviştii din Sîngeorgiu de Mureş au reuşit ca după 100 ha să realizeze un venit de peste 300.000 lei. Acestea sînt doar cîteva din realizările colectiviştilor de pe cuprinsul raionului Tg.-Mureş. Ele sporesc de la o zi la alta. Toate acestea demonstrează creşterea ,bunăstării colectiviștilor